1,233 matches
-
dac) doar unele state sau dac) toate aspir) c)tre dominația universal). Și totuși, o mare parte - probabil c) cele mai multe - dintre formul)rile teoriei balanței de putere atribuie, ca un laitmotiv, procesul de menținere a echilibrelor statelor luate separat. David Hume, în clasicul s)u eseu, ,,Despre Balanța Puterii”, recomand) ,,principiul conserv)rii puterii”, ca o regul) constant) a unei politici cump)țațe. Așa ar putea sta lucrurile, ins) s-a dovedit, din nefericire, c) ar exista o distant) foarte mic
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mulțimi difuze de inamici, el poate obține adesea victorii izolate, ins) este foarte dificil s) ajung) la rezultate decisive, care s) fixeze în mod categoric relațiile concurenților” (1904, p. 675). Un adev)r inc) și mai vechi, formulat de David Hume, este acela c) ,,forța este întotdeauna de partea celor guvernați”. ,,Sultanul Egiptului sau împ)râtul Romei”, a continuat el s) argumenteze, ,,și-ar putea trata supușii s)i nevinovați că pe animalele s)lbatice, contrar sentimentelor și inclinațiilor lor. Ins
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Groping toward a new world order”. New York Times. Holmes, John W. (ediția din prim)văr), 1969). ,,The American problem”. Internațional Journal, vol. 24. Hosoya, Chihiro (aprilie 1974). ,,Characteristics of the foreign policy decision-making system în Japan”. World Politics, vol. 26. Hume, David (1741). ,,Of the first principles of government”. În Henry D. Aiken (editor), Hume’s Moral and Political Philosophy. New York: Hafner, 1948. (1742). ,,Of the balance of power”. În Charles W. Hendel (editor), David Hume’s Political Essays. Indianapolis: Bobbs-Merrill
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
văr), 1969). ,,The American problem”. Internațional Journal, vol. 24. Hosoya, Chihiro (aprilie 1974). ,,Characteristics of the foreign policy decision-making system în Japan”. World Politics, vol. 26. Hume, David (1741). ,,Of the first principles of government”. În Henry D. Aiken (editor), Hume’s Moral and Political Philosophy. New York: Hafner, 1948. (1742). ,,Of the balance of power”. În Charles W. Hendel (editor), David Hume’s Political Essays. Indianapolis: Bobbs-Merrill, 1953. (Pentru varianta în limba român), vezi Hume, David, ,,Despre Balanța Puterii”, în Eseuri
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Japan”. World Politics, vol. 26. Hume, David (1741). ,,Of the first principles of government”. În Henry D. Aiken (editor), Hume’s Moral and Political Philosophy. New York: Hafner, 1948. (1742). ,,Of the balance of power”. În Charles W. Hendel (editor), David Hume’s Political Essays. Indianapolis: Bobbs-Merrill, 1953. (Pentru varianta în limba român), vezi Hume, David, ,,Despre Balanța Puterii”, în Eseuri politice, Editura Humanitas, București, 2005). Huntington, Samuel P. (1962). ,,Patterns of violence în world politics”. În Huntington (editor), Changing Patterns of
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
government”. În Henry D. Aiken (editor), Hume’s Moral and Political Philosophy. New York: Hafner, 1948. (1742). ,,Of the balance of power”. În Charles W. Hendel (editor), David Hume’s Political Essays. Indianapolis: Bobbs-Merrill, 1953. (Pentru varianta în limba român), vezi Hume, David, ,,Despre Balanța Puterii”, în Eseuri politice, Editura Humanitas, București, 2005). Huntington, Samuel P. (1962). ,,Patterns of violence în world politics”. În Huntington (editor), Changing Patterns of Military Politics. New York: Free Press. Hymer, Stephen (mai 1970). ,,The efficiency (contradictions) of
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
extinse de spațiu și timp, Dowty ajunge la concluzia c) în nici unul din cazuri nu au existat schimb)ri în alianțe, care s) fie produse ,,avându-se în vedere un echilibru atotcuprinz)tor de putere” (1969, p. 95). Vezi David Hume, Eseuri politice, Editura Humanitas, București, 2005, p. 176. Confuzia este larg r)spândit), ea funcționând în ambele sensuri. Astfel, Herbert Simon crede c) scopul economiștilor clasici este de neatins, deoarece el consider) în mod greșit c) aceștia încercau ,,s) prevăd
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
un punct de vedere din care ele pot fi disociate, și anume punctul de vedere al identității. Noi ar trebui să ne simțim În fața conceptului de anarhetip la fel cum s-a simțit Kant când l-a citit pe David Hume, care a deconstruit conceptul de cauzalitate. Adică s-a trezit din somnul dogmatic. În momentul În care scenele dintr-un roman funcționează după o succesiune care nu se mai subordonează unui sens și ele Însele sunt poate sensuri În sine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
câmpuri împușcate cu flori neîncepute”, iezii, alături de care cerul paște în ochii uzi, într-o figurație ușor stranie, cu o nuanță de fantastic. Alt ciclu, Veac și răzmeriță, exprimă solidaritatea cu suferința celor ce mor „cu rănile culcate pe năsălia humii”. Două caiete rămase în manuscris, Îmblânzitorul de cuvinte și Plecările și popasurile poetului, conțin versuri care par a se așeza într-o matcă. Poemul Prefață e o profesiune de credință și o încercare de autodefinire: „Am îmblânzit cuvinte sălbatice, sfioase
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
rămăseseră de completat atât substanța, cât și detaliile noțiunii moderne de proprietate, lucru care a fost realizat În secolul al XVIII-lea de filosoful politic John Locke, iar apoi de o pleiada de teoreticieni incluzându-i pe Adam Smith, David Hume, Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Georg Wilhelm Friedrich Hegel 12. Teoria proprietății a lui Locke a fost publicată În 1610 În Two Treatises on Civil Government. Tratatele lui au devenit rapid biblia seculară a clasei de mijloc, care Își
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
realizarea cea mai de seamă a existenței umane. Spre deosebire de clerul medieval, care vedea munca umană ca pe un set de obligații necesare care trebuiau Îndeplinite, Locke a văzut În ea oportunitatea pentru care fiecare om trebuie să se străduiască. David Hume (iar mai apoi, Jeremy Bentham și John Stuart Mill) au adăugat noțiunea de valoare de utilitate la cea de proprietate. Hume demonstra că justificarea pentru proprietatea privată stă În ideea de utilitate: „Să examinăm pe cei care au scris legile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
necesare care trebuiau Îndeplinite, Locke a văzut În ea oportunitatea pentru care fiecare om trebuie să se străduiască. David Hume (iar mai apoi, Jeremy Bentham și John Stuart Mill) au adăugat noțiunea de valoare de utilitate la cea de proprietate. Hume demonstra că justificarea pentru proprietatea privată stă În ideea de utilitate: „Să examinăm pe cei care au scris legile naturii”, scria Hume... și vom descoperi În permanență că orice principiu de la care au pornit, e sigur că vor termina aici
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
apoi, Jeremy Bentham și John Stuart Mill) au adăugat noțiunea de valoare de utilitate la cea de proprietate. Hume demonstra că justificarea pentru proprietatea privată stă În ideea de utilitate: „Să examinăm pe cei care au scris legile naturii”, scria Hume... și vom descoperi În permanență că orice principiu de la care au pornit, e sigur că vor termina aici În cele din urmă și să atașeze, drept ultim motiv pentru fiecare regulă pe care o stabilesc, conveniența și necesitatea omenirii. Ce
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
explicite sau implicite cu alții. În toate teoriile despre comportamentul prosocial este presupusă o anume înțelegere a situației celui aflat în nevoie, și deci o anumită empatie. Dar mari gânditori ai lumii, printre care Platon, Aristotel, Toma d’Aquino, David Hume, Adam Smith, Charles Darwin, Herbert Spencer, au considerat că empatia conduce prin ea însăși la acte altruiste. Preluând această concepție, psihologii sociali au operaționalizat-o și au testat-o empiric, prin C.D. Batson și colaboratorii acestuia (1981) fiind lansată ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vieții, forța de atracție a luminii, ca aspirație perpetuă și ferment al visării și speranței, truda omului „în crâncenă luptă cu lutul”. Sonata IV (Nictemeron), bunăoară, devine un fel de parabolă a dramei individului obsedat de întrebări. Distilându-se permanent, „huma” se va metamorfoza în „lumină”, păstrând din ipostaza materială trei simboluri de maximă valoare și semnificație - „stelele, florile, cărțile”. Opusculul Sub nimbul familiar (1925) cuprinde câteva „schițe și priveliști lăuntrice” transpuse într-un fel de poeme în proză. Romanul Casa
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
tăcere, mi-e frică de cuvânt”), oscilează între a fi oglindă sau „întrebare în lume”, însă cu grija de „a nu călca pe grâu cu ochii după maci”, asumându-și în cele din urmă natura duală: „Și mă împart/ În humă și-n lumină,/ Cu saț de fiecare și flămând,/ Țărână pentru liniștea de taină, / O carte pentru fugile din gând” (Dihotomie). În general, senzația de unicitate a trăirii domină nu numai clipa, dar și lucrurile, iar poetul, adăugând iubirea, crede
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
lume pe aripile închipuirii, în extaze care întrec orice altă voluptate." Descoperă, amintindu-și de doamna de Warens, prietena sa din tinerețe, că pentru a iubi are nevoie de reculegere. Ca mai târziu mulți romantici (influența sa și a lui Hume asupra filosofiei romantice sunt cunoscute), consideră că nu e �făcut pentru societatea civilizată", caută adevărul propriu, și totodată natura. Lumea plantelor e pentru el o lume ideală pentru că e o lume a singurătății tihnite. Iată de ce, citind Visările unui hoinar
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
sub pragul casei noastre / S-a rătăcit și-așteaptă să îl poftim în casă, / Să stăm și noi o dată cu el cuminți de vorbă”. Incontestabile efecte poetice rezultă din notarea senzațiilor, diferențiate în funcție de anotimpuri. Iarba își „scormonește”, primăvara, „neliniștite drumuri prin hume cerzonate”, croind „întortocheate răscruci subpămîntene / De păpădii și brusturi și lobode uitate”. Toamna „zarea fierbe ca mustul/ Și întreaga lume are febre”. Uneori ochiul interior privește în trecut, spre timpuri voievodale, dar și spre altele, mai îndepărtate, în care viețuiau
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
și totdeauna cu o mare bucurie. Ideea romanului este că omul creator e învins de circumstanțele istoriei. Din Moromete, senior al câmpiei, om inteligent și cu o fantezie bogată, comentator subtil al moravurilor țărănești, nu mai rămâne decât capul de humă făcut de Din Vasilescu în timpul unei adunări în Poiana lui Iocan. Existența dăinuie, carevasăzică, prin artă. În al doilea volum din Moromeții, drama idealismului țărănesc este tema prioritară. La început ideea mare a cărții - dispariția unei civilizații străvechi și, fatal
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
stridente. Poeziile sunt construite pe principiul invenției abundent metaforice, pusă în funcțiune în dispozitive rimate și ritmate: „Chiar uimit nu-s, în punga stupefacției i-ascuns un roi/ Zumzăie elogii în stupul stimei de sine)/ curaju-mi dă pe dinafară ca huma dintr-un mușuroi/ lehamitea e ca o târfă mimând un scâncet de rușine - / mi-s mie însumi tren de marfă”. Particularitatea e că „figura” poetului se reține mai acut decât aceea a poeziei. Poza de poet, în sensul unei anumite
SFARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
plăcută, atractivă. De toate acestea ne vorbește doamna învățătoare MARIA GEANGU cu atâta pasiune încât reușește să ne convingă, că munca la catedră este o lungă pasiune și delectare, mai ales după patru ani când vezi că din ”boțul de humă” ce l-ai luat în clasa I, ai adus la sfârșitul clasei a IV-a, un preadolescent în plină ascensiune. Doamna învățătoare MARIA GEANGU aduce în discuție chiar ca un S.O.S. dimensiunea, rolul eductiv al comunității și al
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
Mihail Sebastian). Un poem de V. - zice E. Lovinescu - poate fi citit „cu egal efect de la început la sfârșit sau de la sfârșit la început”. Potrivit unei aprecieri a lui G. Călinescu, fiecare poem e „o râmă lungă, scoasă proaspăt din humă și pe care oricum ai tăia-o, trăiește total și parțial”. În Istoria literaturii române de la origini până în prezent, criticul aseamănă actul poetic al lui V. cu desfacerea unei cârpe „în care sunt îngrămădiți peștișori aurii”. O asemenea poetică amalgamează
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
1924/1972, pp. 117-118, 140-144). Valorile care susțin aceste programe exprimă raționalitatea capitalistă a muncii eficiente caracteristică liberalismului economic și politic: proprietatea privată, individul, libera concurență, economia de piață, societatea civilă, separația puterilor - adică marile valori liberale susținute de Locke, Hume, Montesquieu, Tocqueville (Tănase, 1995, p. 3). Perioada de înflorire a acestor principii, de metamorfoză a lor în practici sociale a fost relativ scurtă, de circa trei decenii. Ea coincide cu începuturile „erei burgheze” în România, de la 1828 la 1866 (Zeletin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fixare pentru o atenție epistemologică, în contextul global al gândirii la un moment dat”. Aceasta implică o redistribuire mintală a cunoștințelor acumulate într-un domeniu dat. În secolul al XVIII-lea termenul „psihologie” se instituie definitiv, deși el lipsește la Hume, Condillac, Locke, care vorbesc despre „știința omului”. Cel care impune definitiv și solid termenul de psihologie este Ch. Wolff. Acesta publică în 1732 prima sa lucrare Psychologia empirica, urmată de o a doua lucrare, în 1734, Psychologia naturalis. Ambele lucrări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
studiu al psihologiei. În același timp R. Déscartes propune, în lucrarea sa Reales pour la direction de l’ésprit măsuri educativ-formative și terapeutice-curative pentru viața sufletească. Iluminismul preia și dezvoltă aceste idei, așa cum le vom vedea la J. Locke, D. Hume, dar mai ales la I. Kant care în lucrări consacrate acestei teme (Antropologie și Eseu asupra bolilor capului) analizând tulburările psihice și suicidul, subliniază caracterul de „boală” al acestora, pregătind în felul acesta „medicalizarea” nebuniei care se va realiza la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]