688 matches
-
Numismatice din R.S. România. Prieten apropiat cu pictorul Gh. Balan. 448 Personaj pitoresc de epocă, din Buciumeni. Doctor în Drept la Bruxelles. Cu mintea rătăcită, n-a putut profesa avocatura sau să devină magistrat. Umbla vara, de Sfântul Ilie, la iarmaroc, cu căciulă pe cap. iarna băga lodba cu un capăt în sobă. Celălalt capăt îl sprijinea pe un butuc. Se așeza pe el și, pe măsură ce lemnul ardea, îl împingea peste cărbuni, ca să aibă căldură... Vasile Ciurea, care se înrudea cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
prea multe - sunt „astăzi în ruină”, „prăbușite”, „dispărute”, iar apoi pentru că fac parte din chiar memoria mea pierdută în trecut: nume de oameni foarte numeroase (Tempeanu, Ciurea, Stino, Tomegea, Danielescu ș.a.), nume de locuri (Băncuța, Tâmpești, Oprișeni), de momente rituale (iarmaroace de Sf. Ilie), toate par a-mi vorbi singure acum, când tata n-o mai face direct. Miam amintit, mai îndeaproape, de figuri cunoscute, ca profesorul Cârdei (vecinul nostru de peste drum toată copilăria mea, cumnatul pictorului Eugen-Ștefan Boușcă), de Vasile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Vânzarea se va anunța înainte cu 3 zile cel puțin la comună, la domiciliul datornicului și la poarta autorității judecătorești. Ea se va face în zilele și la ceasurile hotărâte de judecător, preferându-se zilele de duminici și de bilci (iarmaroc), la faza locului, în localul judecătoriei sau la bilci ori tîrg. Articolul 471 Vânzarea se va face pe bani gata de către executorul judecătoresc, fata cu primarul comunei ori cu ajutorul sau și cu datornicul, sau fie în lipsa lui, dacă se va
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 *) actualizat până la 23 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132343_a_133672]
-
se va anunța înainte cu 3 zile cel puțin la comună, la domiciliul datornicului și la poarta autorității judecătorești. (2) Ea se va face în zilele și la ceasurile hotărâte de judecător, preferându-se zilele de duminici și de bilci (iarmaroc), la faza locului, în localul judecătoriei sau la bilci ori tirg." ... Articolul 471-487 *) Art. 471-487 au fost abrogate prin art. 1 pct. 207 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865*) (actualizat până la 1 octombrie 2001*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138011_a_139340]
-
și gazos; ... c) racorduri și branșamente la utilități; ... d) anexe ale exploatațiilor agricole: saivane, padocuri, adăposturi pentru animale, platforme de furaje, patule, împrejmuiri de pășuni, spații de cazare temporară pe timpul campaniilor agricole; e) construcții provizorii cu utilizare temporară: târguri, oboare, iarmaroace, circuri ambulanțe, construcții temporare ocazionate de evenimente (culturale, aniversare, publicitare, sportive, comemorative, politice, religioase etc.), tabere de corturi și rulote. ... (3) Conținutul simplificat al proiectelor pentru autorizarea executării lucrărilor [pe tipuri de construcții, astfel cum sunt prevăzute la alin. (2
NORME METODOLOGICE din 19 decembrie 2001 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140943_a_142272]
-
se va anunța înainte cu 3 zile cel puțin la comună, la domiciliul datornicului și la poarta autorității judecătorești. (2) Ea se va face în zilele și la ceasurile hotărâte de judecător, preferându-se zilele de duminici și de bilci (iarmaroc), la faza locului, în localul judecătoriei sau la bilci ori tirg." ... Articolul 471-487 *) Art. 471-487 au fost abrogate prin art. 1 pct. 207 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
și zilele aceste!” (I. Creangă, 51) • pronume relative precedate de prepoziții (locuțiuni prepoziționale): ca, pe lângă, față de/cu, în raport cu sau de adverbul decât: „Dar asta ce vă povestesc eu acum n-a fost nimic pe lângă ce făcea el în târguri și iarmaroace.” (M. Eliade, 237), „Crescătorii de vite din satele muntoase nesocializate au oferit statului, oficial, spre vânzare, de nu știu câte ori mai multe vite decât ceea ce se contractase.” (M. Preda, Cel mai iubit... III, 177) • adverbul relativ cum (foarte rar, unde, când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
iate al e Ungariei și Rusiei, dar chiar și Polonii, și Germanii, și în sfârșit , însăși Italia, și în primul rând Cetatea Venețienilor. Pe aceștia Venețienii îi numesc boi ungurești și pun carnea de acest soi mai presus de celelalte. Iarmaroacele pentru boi, în Moldova, în fiecare an câte șapte. Din cauza marii mulțimi de negustori, se țin în câmpii deschise; la aceste iarmaroace se obișnuiește să fie adunate foarte multe mii de boi, unde vreme de trei zile timpul este întrebuințat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Venețienilor. Pe aceștia Venețienii îi numesc boi ungurești și pun carnea de acest soi mai presus de celelalte. Iarmaroacele pentru boi, în Moldova, în fiecare an câte șapte. Din cauza marii mulțimi de negustori, se țin în câmpii deschise; la aceste iarmaroace se obișnuiește să fie adunate foarte multe mii de boi, unde vreme de trei zile timpul este întrebuințat de negustori în vederea stabilir ii prețu lui pe cap de vită, pe baza cărui preț este stabilit prețul pentru rest. Prețul depășește
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Jos, Mijlocul, Crasna și Stemnicu. Vasluiul făcea parte din ocolul Stemnicului cu două ciaste (albă și roșie) cuprinzând 430 liude. (18) Între anii 1830 1860 apare târgul Vaslui pe moșia polcovnicesei Elena Șubin, cu un caracter stabil și cu un iarmaroc de Sfânta Maria. La 28 iulie 1862 a fost aprobat «Regulamentul de funcționare a consiliilor comunale» care a devansat Legea comunală, promulgată de Alexandru Ioan Cuza la 31 martie 1864. Articolul 4 al legii fixa ca premisă a constituirii comunei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
povețe pentru ameliorarea condițiilor de trai și cunoașterea unor practici folositoare În mediul rural. S-au răspândit broșuri și foi volante cu subiecte cum ar fi ” Oameni buni, sădiți copaci”, ”Curățați pomii decuvreme de omizi”, ” La cooperativă și nu la iarmaroc” etc. În această vastă companie pentru ameliorarea gradului de cultură și civilizație, după o jalnică moștenire a regimului țarist un loc Însemnat Îl ocupă ” Povățuire pentru bunii creștini” din care cităm aliniatul 11penultimul: Nu lăsa să treacă nici o zi de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
iau premiul întâi în clasele mici...trăitor într-o provincie cu oameni cumsecade, o periferie a Bacăului care fusese și a lui Bacovia cu o jumătate de veac înainte. Cu târguri de joi, cu coceni și balegă pe caldarâm, cu iarmaroc de Sfântul Petru, cârciumi și covrigi, cafele pe cerdac, cu abator și pipi pe pereții străzilor mărginașe ale centrului, pi șentru, cu sărbători luminate de Paște și cu denii, și cu atâtea altele care mă făceau fericit. Un univers suficient
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini și căruțe cu făină, fasole, fanta, fistic... Se face comerț, din neolitic, cu sare. Slatina de la Oglinzi se cară acum cu tractorul. «Civilizația Cucuteni s-a format și s-a dezvoltat aici, pe un
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
legende, dar despre acestea sper să-ți pot scrie cu altă ocazie, dragă prietene. În partea opusă turnului clopotniță se găsește așa numita „Poartă a spânzuraților”, denumire rămasă din perioada 1820-1845, când pe Movila Sarandei din fața porții unde era și iarmarocul târgului - aveau loc execuții publice prin spânzurare. Ultimul călău știut a fost Gavril Buzatu. Construcția masivă din stânga intrării se numește „Palatul de pe ziduri”și este opera arhitectului Kubelca, din anul 1812. După cum aflăm de la Gheorghe Băileanu, în acest palat a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
A. Russo poposea o zi la Focșani: „Se deschide ușa și intră un boier bătrân, care pare a fi un patriarh al locului... e îmbrăcat moldovenește, și eu stau de-l privesc cu curiozitate, sau ca pre o curiozitate.“ La iarmarocul de Sf. Ilie din Fălticeni, în 1852, Wilhelm de Kotzebue mai zărea ici-colo câte un costum vechi, „ce s-a pierdut aproape cu totul și pe care nu-l mai poartă decât câțiva boieri bătrâni, care ar răci dacă ar
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
stropite”.10 ) în cursul unui an aveai așadar - considerau unii mai îndrăzneți în analogii - cînd o Veneție mocirloasă, cînd un colț de Sahara. Tot vara, Bacăul era urîțit de mizeria lăsată de negustorii ambulanți, veniți în număr mare, „ca la iarmaroc”: „Nu-i tocmai elegant să vezi în centrul orașului numai ciocălăi de porumb și coji de pepeni”, observa autorul notei din numărul citat mai sus al „Bacăului”. Sau cîini turbați și porci „vilegiaturiști”. „Chiar atunci cînd sînt frumoși și grași
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Și-afară-i grozav... și plouă și ninge, și pică și-ngheață”.3) La rîndul său, Bacovia consemna, copleșit, în „Moină”: „Și toamna, și iarna/ Coboară-amîndouă;/ Și plouă, și ninge-/ Și ninge, și plouă”.4 ) Comun celor doi e, apoi, interesul pentru iarmaroc, un pretext (folosit și de Verlaine și Cehov) pentru a înfățișa un crîmpei din haosul uman, carnavalul, atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
indiferență, această enumerare se întinde pe un spațiu de vreo cinci ori mai mare decît al citatului de mai sus. Procedeul e - s-ar părea - inevitabil și va fi întrebuințat, cu alt suflu, și de Bacovia în poemul în proză „Iarmaroc”: „Căruțe dejugate stau în drum, drumul e plin de paie, țăranii cinstesc rachiu, vin cald, bere caldă, bragă și limonadă colorată; prin crîșme, soldații strîng în brațe țărance și servitoare grăsune și pline de sudoare”. Poemul e ritmat de exclamația
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este una centrală. Putem conchide că la sfârșitul secolului al XIX-lea teatrul determina înțelegerea estetică a lumii moderne. 2.1.2. Comedia urbană și Pariziana-spectacol Din timpurile antice, orașul își oferea spațiile, deseori spontan, anumitor moduri de spectacole: carnavaluri, iarmaroace, reprezentări publice etc. Această animație corespunde spiritului orașului, singularității sale, conferindu-i vocația de loc de sărbătoare. Se înțelege de la M.Bahtin [1970, p.176] că reprezentarea romanesca a orașului accentuează aspectul carnavalesc al formei narative. Lume de aparente și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
iute mă sui în pod, umflu pupăza de unde era, sar cu dânsa pe sub streașina casei și mă duc de-a dreptul în târgul vitelor, s-o vând, căci era tocmai lunea, într-o zi de târg. Și cum ajung în iarmaroc, încep a mă purta țanțoș printre oameni, de colo până colo, cu pupăza-n mână, că doar și eu eram oleacă de fecior de negustor." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) "Amu cică împăratul acela, aproape de bătrânețe, căzând la zăcare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Mona Muscă ne-a spus cum buldozerul Băsescu „o să-l facă asfalt pe Năstase“. Când se dă jos de pe tribunele improvizate prin târguri și e găzduit de vreun studio TV local mai curajos, candidatul Alianței D.A. renunță la limbajul de iarmaroc. Iată-l la Târgoviște, conturând exact sentimentul românesc al corupției. „România este blocată acum de o încrengătură, o îngemănare de oameni politici corupți până la vârful guvernului, de oameni de afaceri corupți cu influențe la oameni politici, cu oameni din justiție
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
cercetat în zadar cărțile, ziarele, monumentele, gramaticile: n-a găsit decât un amestec de forme și gânduri cosmopolite și nimic nu i-a dezvăluit spiritul adevărat și intim al poporului român. "Din întâmplare, mă preumblu într-o zi printr-un iarmaroc și deodată mă cred în altă lume. Văd oameni și haine ce nu văzusem în orașe: aud o limbă armonioasă, pitorească și cu totul străină de jargonul cărților. De unde eram la îndoială dacă românii sunt o națiune sau o colonie
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
apte să smulgă admirația cititorului. În centru se află aventurile conștiinței pionierului Iulian, sfâșiat sufletește între poeziile patriotice de la școală, scrise de Liviu Deleanu, Nicolai Costenco, Grigore Vieru, și melancoliile mic-burgheze ale mamei despre brișca părintească ce o purta la iarmaroc, pe vremea stăpânirii românești. Dar Iulian e un neastâmpărat, aruncă cu roșii stricate în capetele bătrânilor din bloc: astfel intră în scenă veteranul de război Polikarp Feofanovici, încărcat de orgoliul istoriei pe care a făurit-o („zdrobise fiara fascistă, luând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Hudești. înființarea târgului la 21 iunie 1837 prin Hrisov Gospod nr.28 din 21 iunie 1837 dat de Mihail Sturza, domnul Moldovei, logofătului Th. Balș, proprietarul moșiei Darabani care ceruse să se înființeze la Darabani zi de târg și 12 iarmaroace pentru bunul mers al afacerilor locuitorilor și „înflorirea negoțului pământului patriei au adus foloase și țăranilor din Hudeștii Mari care puteau astfel vinde cereale, animale și păsări și puteau cumpăra îmbrăcăminte, încălțăminte, tutun, sare, păcură. în anul 1846 Iordache C.
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în prezent, Sura de stepă a dispărut fiind ameliorată prin încrucișare cu rasa Simmenthal din care a rezultat Bălțata românească. Boii de rasă din Sura de stepă, erau căutați de negustori de prin alte părți ale țării, se vindeau la iarmaroace când se căutau boi puternici, rezistenți și la intemperiile locale, în special la clima aspră din nordul țării. în timpul verii, vacile cu lapte erau și sunt date la izlaz în fiecare sat din comună. Vacile sterpe, boii și tineretul bovin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]