691 matches
-
iulie același an, șeful biroului poștal raporta, Direcției Poștelor Moldovei, că aproape toate mărcile au fost vândute cu ocazia iarmarocului de la Fălticeni, ceea ce dovedește că aici era o vie activitate economică și un important schimb de corespondență în perioada respectivă. Iarmarocul din Fălticeni era cel mai important din Moldova, ocupând un prim loc în volumul de tranzacții comerciale. Aici s-au adus în 1855, mărfuri în valoare de peste 4.000.000 florini. Un călător scria în 1849, că iarmarocul din Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
perioada respectivă. Iarmarocul din Fălticeni era cel mai important din Moldova, ocupând un prim loc în volumul de tranzacții comerciale. Aici s-au adus în 1855, mărfuri în valoare de peste 4.000.000 florini. Un călător scria în 1849, că iarmarocul din Fălticeni este unul din cele mai însemnate bâlciuri ale Europei. Ceva mai înainte de apariția primei emisiuni de mărci poștale, Oficiul Poștal Fălticeni a fost înzestrat cu un "ștemplu", o ștampilă de zi. Avea forma rotundă, cu un dublu cerc
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din pădurile proprietatea mănăstirilor). Dar, fălticenenii ,,nu prea se înghesuiau să facă donații”. În această situație, pentru a grăbi instalarea, Direcția Centrală a Telegrafului propune la 30 mai 1856, Departamentului Lucrărilor Publice, deschiderea la Fălticeni a biroului telegrafic pentru perioada iarmarocului de Sf. Ilie, justificând astfel necesitatea: ,,Biroul acesta fiind așezat pentru un timp așa scurt, cheltuielile ar fi foarte mici. Aparatele necesare găsindu-se în rezervă și mobiliția, adică câteva mese și scaune și o kassă nepricinuind așa mare cheltuială
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Aparatele necesare găsindu-se în rezervă și mobiliția, adică câteva mese și scaune și o kassă nepricinuind așa mare cheltuială precum și localul n-ar costa mult fiindcă pe o vreme așa scurtă, un mic local ar fi de ajuns. Fiindcă iarmarocul din Fălticeni este vizitat de atât de mulți negustori străini și telegraful pentru comerț s-au făcut neapărat trebuincios. Prin urmare este speranța că venitul telegrafului prin deschiderea acestui birou sar mări considerabil. Al doilea folos ar fi acela că
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Al doilea folos ar fi acela că, Fălticeniul văzând de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă ar împlini suma care este necesară spre deschiderea unui birou telegrafic stabil acolo.” Ca urmare, la Fălticeni, telegraful a început să funcționeze de pe timpul iarmarocului din anul 1856. Pentru înființarea unui birou telegrafic erau necesari 15.000 lei. Suma trebuia acoperită din subvenția târgului și la nevoie completată din încasările telegrafului. La Fălticeni, până la sfârșitul lunii iulie 1856, s-au strâns 220 galbeni din subvenții
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe Tovarăș, așa au procedat peste tot, nu le-a mai dat nimeni de urmă pînă au început să apară pe listele electorale. Să fac ce vreau cu biserica, pe ei nu-i interesa, puteam s-o transform și în iarmaroc, dar cu o singură condiție, cîndva în viitorul apropiat s-ar putea să avem nevoie de un mic favor. Părințele, au adus transportul ăla blestemat de arme, m-au sunat la miezul nopții să vin să le deschid că dacă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
găsi trei oameni de încredere? Jupâne Ștrul. Găsesc și zece dacă-i nevoie. Dacă-i așa, atunci mi-am luat o piatră de pe inimă. Îți mulțămesc pentru înțelegere și miercuri dimineață suntem aici. Nu venim marți, că îi zi de iarmaroc și sunt prea mulți ochi... Bade Dumitre, te rog să ai grijă cu cine stai de vorbă... Nu duce grijă, jupâne, că știe el moș Dumitru ce are de făcut. Mai rămâi sănătos, jupâne Ștrul. Mergi sănătos, bade Dumitre! Ajuns
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
N-am ce spune. Oamenii gospodari hrănesc calicii și puturoșii!... Așa-i. Așa-i - s-a auzit părerea mulțimii. Chersân și delegatul făceau fețe-fețe. Prin vălmășeala de voci, a răzbătut glasul milițianului: Gura! Unde vă treziți? Pe toloacă sau la iarmaroc? Aici îi ședință și vorbește un om... Nu-i clacă! Să mai aud unul că scoate o vorbă, că am eu grijă de el! Poftiți, tovarășu’! - s-a ploconit milițianul în fața delegatului. Daurel s-a întors către adunare și a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
îngustă și lungă vreo șase-șapte familii. Intrarea dinspre șosea în curte se făcea printr-o poartă de lemn, alături de care era alta mai mare, pentru căruțele cu lemne sau cu fân, struguri pentru vin toamna sau cu porci cumpărați de la iarmaroc, pe care-i tăia la sărbătorile de iarnă locatarii din curtea noastră. Într-o zi, sora mea mai mare, care pe atunci era o mogâldeață de fetiță, s-a apucat așa, din proprie inițiativă, să culeagă în poala rochiței ouăle
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și toloace în care pasc vitele. După iarba în care era priponită, Hortolomei cunoaște fiecare vită a cui este. De aceea se oprește și zice cu mirare : - Da’ de când și-a luat Cucu vacă, fa ? - Ărra, de ieri dimineață. din iarmaroc, răspunse iute baba, ca și cum despre asta uitase să vorbească. A scăpat Marița la oleacă de lapte că tare-i mai era greu, săraca, cu atâția plozi mâțâței. - Ia spune, tu, Savastiță, dacă vaca aceea nu-i îmflată. - Doamne, că bine
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
noapte cumătrul a făcut-o sub un gard, nu prea departe de casă. Unui trecător i s-a făcut milă de traista cu carne care degera ceva mai la o parte, așa că, în zori, cumătrul a ajuns acasă doar mahmur. IARMAROCUL încă se mai ținea iarmarocul de vară în târg la Oniceni, când altele începură a se îndesi, mai mici, prin sate : duminică la Jariște, vinerea în Lespezi și lunea tocmai la Dumbrăveni. Localnicii încheiau în de ei afaceri mărunte, dar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sub un gard, nu prea departe de casă. Unui trecător i s-a făcut milă de traista cu carne care degera ceva mai la o parte, așa că, în zori, cumătrul a ajuns acasă doar mahmur. IARMAROCUL încă se mai ținea iarmarocul de vară în târg la Oniceni, când altele începură a se îndesi, mai mici, prin sate : duminică la Jariște, vinerea în Lespezi și lunea tocmai la Dumbrăveni. Localnicii încheiau în de ei afaceri mărunte, dar nu lipseau mai niciodată din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
le arătă lumii. Erau un certificat medical, câteva acte și o adeverință scrisă de un amator de glume proaste : „Eu, ministrul C..., adeveresc prin prezenta că muribundul Costache Joagă și-a achitat toate cotele, de la naștere până la moarte”. Cei mai mulți din iarmaroc intrau în plinul târgului gata cinstiți, acasă ori pe la bodegi. Pe șoseaua albă treceau căruțe cu picioare omenești atârnate afară și femei îmbodolite peste gură, pe saci. Oprite pe șanț, trei femei cu un copil mâncau pe un ștergar mămăligă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
treceau căruțe cu picioare omenești atârnate afară și femei îmbodolite peste gură, pe saci. Oprite pe șanț, trei femei cu un copil mâncau pe un ștergar mămăligă cu ceapă. Mai departe, în fundul șanțului, dormeau doi flăcăi beți. Ieșind din iarmaroc împreună cu pădurarul și nevasta lui, un jandarm se opri să-l zgâlțâie pe unul : - Scoală, bă. De unde ești ? Flăcăul ridică pleoapele grele și privi alburiu și fără adresă. Mormăi totuși, încleiat : - î... î... n... Sâ... isti... - Zice că-i din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
stat oleacă în restoran ș-o ieșit, și cân’ o ieșit din restoran celălalt l-a și pocnit în moalele capului. - Mai trăiește ? întrebă altul, gâfâind. - He, trăiește... răspunse nedecis povestitorul. Numai crieri împrăștiați... Mulțimea se scurgea pe cărări dinspre iarmaroc, vorbind tare, cu glasuri bete de femei care nechezau ca niște iepe. Un țigan pleca cu mâinile la spate, urmat de chiranda aplecată din șale, cărând în spate un tăbultoc legat cruciș cu frânghioară. în urma lor se lăsa o dâră
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în traistă. Dacă-ți cere stăpânul oii, îi mai dai și lui ceva, dacă nu, noroc bun ! Eu, nici mă laud nici nu mint, m-am îmbrăcat cu lâna strânsă pe imaș. Și pălăriuță, trișcă, briceag, toate câte trebuie din iarmaroc copilului, un sfanț n-a dat mama pe ele. Mai sunt și altele : cât stai cu oile în zăvoi și nu lucri nimic, se pot face curele, bețe. Au ș- acelea prețul lor. Eu făceam panere și fierbeam rachiu din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o scenă derizorie. Actorul, scriindu-și propriul rol, improvizând mereu, ca în commedia dell'arte, nu face decât să își creeze destinul și apoi să și-l asume. Heidegger observă că lucrurile se petrec în filozofie ca într-un imens iarmaroc. Același lucru se poate spune despre poezia lui Emil Botta. În această ordine de idei, nu întâmplător ni se va părea faptul că personificarea este, poate, cea mai frecventă figură de stil din lirica marelui "Comedianț". Personajele dețin taina unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de exprimat, o ridicare deasupra lumii care obnubilează, prin taina răului, memoria confortabilului, o imagine care marchează rezolut un univers expresionist și sumbru, fără pedagogia iertării, fără șansa mântuirii, o confuzie absolută, un carusel mental, o lume văzută ca un iarmaroc excentric unde totul este posibil. Exorcizarea ar duce la pustiire, la nimicirea forței care stă la pândă în confruntarea tensionată cu iluzia. Însă transgresarea acesteia rămâne un deziderat, o speranță fragilă, al cărei contur poate fi ghicit uneori, la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de mult, vă rog - dați-mi rezultatul...Trebue să cunosc urgent toxinele otrăvitoare, poate mai am timp să mă salvez...!!” Laboranta Îl privi prelung ca În final să-i facă observație. „Dumneata ai impresie greșită. Aici nu ne aflăm la „iarmaroc”...? „Am zis, zece zile! Bună ziua...”mai făcu ea dispărând În interiorul laboratorului, Închizând ușa zgomotos...! Nervos Nando Îi adresă câteva Înjurături În timp ce bolnavul resemnat, Încercă sa-și calmeze prietenul. „S’o lăsăm baltă, dragul meu...! Am alergat o Întreagă zi, timp
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
țipete apocaliptice de surpriză, de durere...! Se auziră proteste...! Dar Liberul, slugă credincioasă a gardienilor, aplică lovituri rățoindu-se la arestați de o așa manieră să fie auzit de cine trebuia să audă. „Bă țopârlanilor, asta-i pușcarie nu-i iarmaroc...! Să nu mai aud o vorbă, În caz contrar, va fi vai și amar de pielea voastră, ticăloșilor...!” Așa zisa baie fiind repede terminată, arestații fură Încolonați În pielea goală de-a lungul unui coridor la capătul căruia În spatele unei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Când găsea câte ceva interesant își nota într-un carnet și copia pasajele de reținut în memoria calculatorului. Seara, când cerul era senin, urca la "observator" și se uita la stele ca un copil care privește prin ocheanul acela fermecat de la iarmaroace. Era fascinant, imaginându-și tot felul de scenarii despre o stea sau alta. Luneta nu era una performantă, modernă, dar, oricum, îl aducea mai aproape de lumea aceea necunoscută, mirifică și, după ceva vreme petrecută admirând covorul acela smălțuit, adormea liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vie la Divan. Într-alt chip să nu fie”. Din cele citite în cărțile acestea ai aflat că unor mănăstiri li se acordau și veniturile din anume mărfuri vândute în târgușoare ale Iașilor. În anumite zile ale anului se țineau iarmaroace în aceste târguri, lucru de care aflăm de la Ioan Theodor Calimah voievod. Acesta scrie la 4 ianuarie 1759: „Dat-am carte domnii mele cuvios rugătoriului nostru Pricopii arhimandrit și egumen de la... mănăstire Galata... să aibă a lua mortasipie de pe vitele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aflăm de la Ioan Theodor Calimah voievod. Acesta scrie la 4 ianuarie 1759: „Dat-am carte domnii mele cuvios rugătoriului nostru Pricopii arhimandrit și egumen de la... mănăstire Galata... să aibă a lua mortasipie de pe vitele ce s-or vindi la vreme iarmaroacelor ce să fac la Târgușor, după hrisoavele domnești... Într-alt chip să nu fie”. Afară de discordia pe care o avea cu mănăstirea Frumoasa, peste mănăstirea Galata din Deal a mai dat o nenorocire... Care ar fi aceea? Din lipsa de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ghica voievod, făcut la 20 martie 1740 (7248), am putut afla o mulțime de noutăți. Întâi că între mănăstirea Galata din Deal și Galata din Gios - după cum spune vodă - a „discălecatu Târgușoru ce iaste suptu Galata, cu aședzare a trii iarmaroace pe anu” și l-a pus ispravnic pe „Lupul Poroțchie ce au fost căpitan mare” căruia i-a dat și pârcălăbia târgușorului; asta însemnând un venit rotunjor! Dar acest „locu mănăstirescu călcându-să de gloata strânsurii iarmaroacilor și socotindu domniia mea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pas - pe Podul Gunoaielor, care mai târziu s-a numit al Spâzurătorilor, și, în sfârșit, Podul Roșu, cum a purtat numele un timp actuala Stradă Palat. Până la urmă, spânzurătorile au fost duse pe „Movila Sarandei”, din vecinătatea mănăstirii Frumoasa, în fața Iarmarocului târgului... Demnă de luat în seamă este și dania făcută de „Lascarache vel căminar, ginerele lui Iacomi ce-au fostu vistiernic, și... Alexăndrache cămăraș, feciorul lui Iacomi”. Aceștia, prin zapisul din 3 decembrie 1669 (7178), dăruiesc mănăstirii Trei Ierarhi „Niște
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]