34,410 matches
-
schițat în februarie '52: Crochiu Mai ieri prin preajmă vînturi mari Parfum de ghiocei suflară Și te văzusem cum răsari, Lăstar de nouă primăvară. Dar regizorul suveran, Capricios ca o femeie, A vrut să curme-acest elan Și-un pic de iarnă să ne deie. Și-n noaptea plină de mister Prind candid fulgii a se cerne, Parcă toți îngerii din cer Jucară volley-ball cu perne. Sub alba pensulă măiastră Cărările de ieri se pierd... Eu stau privind lîngă fereastră, Senin ca
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
etajată, Idolul de Vârșeț (cap pătrat cu ochi de bufniță, cu aripi în loc de brațe), aplice de bronz pentru cingători. Pe Voica o dăduse muma peste nouă țări și nouă ape, iar fratele mai mare, Sfetil Constantin, se legă cu jurământ iarna s-o aducă de trei ori acasă, vara, de cinci ori. , Ciuma că venea, casa le lovea, pe toți răposa, doar muma rămânea. Și ea ce făcea? în Sfânta Joia, ciobu-n mână lua, ciob și tămâia, tot din stâp în
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
Nu-mi cereți să mai cînt...") "Anul 1984; am intrat în cel de al 50-lea an, poetă "păcătoasă, neglorioasă, visând aiurea, pe fond muzical de orgă și al zbaterii pulsului, extrasistolelor..." 14 febr. 1984 "Mă voi interna la Fundeni... Iarna nu s-a terminat încă dar eu nu mai rezist; sunt bolnavă de frig, de atmosfera înghețată din jur, izbiturile cu oamenii - au lăsat urme și înăuntru. Acum nu mai am de ales (auzi: de ales!...) Totuși Fundenii marcau după
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
Anca Pedvis Septembrie Era firesc să mori în septembrie - Luna melancoliilor autumnale, Când iarna-și ascute-n adâncuri, Lungi, ucigașe pumnale. Era firesc să mori în septembrie - Soarele-i mai scund și mai blând. Amiaza șovăie și se clatină, Dar nu se sfărâmă căzând. Era firesc să te culci în septembrie, Sub pajiștea de-
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
Alex. Ștefănescu Răspunsurile scriitorilor la anchetele organizate de revistele literare cu prilejul sărbătorilor de iarnă în perioada realismului socialist n-au nimic vesel și fantezist. Seamănă mai curând cu rapoartele de activitate și planurile de producție (model obligatoriu pentru stilistica discursului public în epocă). Invitați să participe la un joc rezervat cândva vedetelor, scriitorii descoperă
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
mila și îmbrățișarea, Dacă mai pot fi iertat, Pune-mi, iubito, mâinile pe piept, Să simt cum inima îmi bate Numai cu tine îngropat. Merg vid în carne și în duh, Omul își întoarce capul de la mine, Frunza rămasă în iarnă cade într-un ultim freamăt Pe umerii mei fără alte roade. în Verb natal focul mă consumă. Nu aș mai vrea să fiu sporind căderea. Aud din cer flautele, iar mierea Se revarsă în mine postumă. Aceste locuri purtate de
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
pe Olimp tronul lui Zeus mai adevărat decât orice așezare omenească cu fața îngropată în anemone sălbatice aștept asfințitul învăț ritmuri încă nedecantate ascult pașii Aproapelui atât de îndepărtatului meu P.S.: uneori blândețea zilei mă face să țip Caligrafie de iarnă înainte de vreme neliniștea e coaptă ce mult mi-am dorit să fiu o fiică a Nordului în nemărginirea lui neatinsă când ninge albastru pe poduri rostite în somn când sloiuri deschid o silabă de argint jertfindu-se timpului aș scrie
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
gustă oul în secret * avea carne atât de multă încât i-au trebuit trei zile să-și desfacă brâul lat era trezorier împărătesc imperiul în pântecele lui tot încăpea n-a răsărit nici luna în noaptea aceea * mereu e întuneric iarna iarnă e mereu în odaia din palat cândva cerul îmi era fereastră * cel dulce-nmiresmat a plecat în zori e-o zi ploioasă va traduce poezie indiană pentru împăratul a cărui minte departe-i de război iubitul mei Weng Li
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
oul în secret * avea carne atât de multă încât i-au trebuit trei zile să-și desfacă brâul lat era trezorier împărătesc imperiul în pântecele lui tot încăpea n-a răsărit nici luna în noaptea aceea * mereu e întuneric iarna iarnă e mereu în odaia din palat cândva cerul îmi era fereastră * cel dulce-nmiresmat a plecat în zori e-o zi ploioasă va traduce poezie indiană pentru împăratul a cărui minte departe-i de război iubitul mei Weng Li e
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
care umblă în rasă călugărească pe lângă Weng cel de pe cal Weng călugărul e cel care mă va însoți când părăsesc lumea aceasta fiecare trăiește în vremea sa călărețul trăiește primăvara cel cu gluga întunecată care-l urmează locuiește în inima iernii * ieri s-a încheiat pacea între stăpânul nostru și dușmani dar azi am călărit la bătălie ca să luptăm chiar pentru noi sus am purtat capul unui ostaș pe care l-am omorât pentru hamuri și scut Lu Li iubita mea
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
și bunica scurt pe doi toamnele care se vor prăvăli peste noi nu vor mai fi de soi vor fi de beznă și noroi vor fi de gripă și pelagră de ploaie sărată și de ploaie acră scurt pe doi iernile vor spăla talpa dreaptă a iadului cu partea bărbătească din noi și talpa stîngă a iadului cu partea femeiască un pic mai puțin aspră care ne locuiește de asemenea puhoi scurt pe doi vulturpoema va fi tandră mereu va fi
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
turn într-un tunel plopul diapazon visele cântă la o realitate dezacordată un sentiment de ploaie în cinematograf foșnet de celofan șoptite atingeri între necunoscuți cu ochii ficși de insulari un sentiment de ploaie în cinematograf înmuguresc săruturi afară e iarnă acești fulgi de porumb au gust de os proaspăt fracturat imaginile cad cad peste mine cum pe un trotuoar la ora trei dimineața pașii paznicului inspectând un agregat periculos semnele de naștere de pe epiderma unei bănci pescarul de oameni e
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
la un cutremur devastator, imperceptibil. și, în clipa aceea, gîndacii mei din bucătărie s-au prăbușit, definitiv, în genunchi. (Fragmente dintr-un volum pe care autorii l-au trăit vreme de 15 ani și l-au scris împreună într-o iarnă)
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
e frică să nu pățesc ceva rău apoi. Știu că nu-i adevărată teama mea. Mi-a adeverit-o, între altele, și întâmplarea din ziua când mi s-a înmânat premiul Uniunii Scriitorilor. Era o zi tot din preajma sărbătorilor de iarnă. Geroasă. Ca niciodată, plecasem de acasă cu fesul pe cap. Mă socoteam un răsfățat. Alții, pe vremea aceea, dormeau cu căciulile. încă un motiv, fesul nopților mele, să îmi strunesc scrisul. Chiar premiat fiind. Abia aproape de stația autobuzului mi-am
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
că ne-am și jucat împreună pe după aceleași sârme ghimpate, la Jachișa, cum puteau să se joace copiii în lagăr, poate că am împărțit o coajă de pâine, la Kazmazov, sau poate că am zăcut alături, de tifos, în cumplita iarnă a anului 1943, la Obuhov. Și chiar dacă nu am parcurs situații asemănătoare, este sigur că suferința noastră a fost identică. Așadar și cu Norman Manea am avut o "regăsire" la fel de ciudată în realitate și atât de firească în idealitatea ei
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
deștept. în lume rîdea zgomotos sau zîmbea legănîndu-se de pe-un picior pe altul. Pretindeam că am nevoie de prietenia creierului său. Nu sînt chiar așa de grozav cum par. mi-a zis vlăjganul ca și cum s-ar fi scuzat. Uneori iarna îi atîrna din nasul încovoiat o picătură. Cînd ne-am plimbat, i-am privit picătura cum se legăna în vîrful nasului fără să cadă. Poate era pe jumătate înghețată. Mă perpeleam de dorul lui. Pînă cînd mi-am zis: "dar
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
ferești, rugăciuni și vitralii mesaje de dincolo prin ziduri vibrări de cupole, sub genunchii tăi cenușă de clopote... De la fereastră De la fereastră urmăresc desfrunzirea peisaj fantomatic vara răsfoită de vânt o zi, o lună, apoi orga plopului împăcat sub clătinările iernii... nimeni nu întreabă nimeni nu așteaptă răspuns De mirări căutat De mirări căutat Ca de-un blestem ocult Jumătate mă zbat Jumătate exult Nici nu știu ce mai sânt Căutând împrejur Câteodată pământ Câteodată azur Să te bucuri! îmi spun Și încerc
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
înaltul cerului. Dar timpul trecu și sosi toamna. Așa că rândunica trebuia să plece. Cu lacrimi în ochi și-a luat rămas bun de la prietena sa: Îmi pare rău, dar trebuie să te părăsesc! Eu nu pot înfrunta frigul aspru al iernii, ca tine. Știu, dar sper să nu mă uiți acolo, departe. Ne vedem la anul. Rămas bun! Jicman Alina
Rândunica. In: Alabala by Jicman Alina () [Corola-journal/Imaginative/573_a_707]
-
într-o "canapea cu moliciuni de baie caldă", cum se văd lucrurile în Bilete de papagal, capitala toropită devenind un loc nesigur pentru sănătatea fizică și mentală a celor care staționează stabil în ea. Nu sunt uitate, prin compensație, plăcerile iernii ori alte sporturi pe care nu doar scriitorii viveuri le practică sau asistă la ele. Aflăm, apoi, ce animale iubeau scriitorii: Ion Barbu (câinii), G. Călinescu (de tot felul), Arghezi (care era un fel de Noe cu arca sa). Este
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
cea repede, o citesc, ca să zic așa, pe clipe. Azi o pagină, două, mîine treizeci, pauză, peste cîteva zile iar niște pagini etc... Aș vrea să nu se mai termine. Are ceva de basm, de poveste spusă la gura sobei, iarna, cînd în casă-i cald și bine și-afară bîntuie înghețul. Zăbovesc pe cîte o filă, cu ochii aiurea, amintindu-mi de mine, de visurile mele și cum m-aș tot duce-n trenuțu acela pe lîngă care flăcăii alergau
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
plîns obrajii Thaliei sub înfrățirea secerei cu ciocanul pe stemă pînă și-a recăpătat chipul dintîi - se spune că actorii s-au retras de pe scenă cu torțe aprinse printr-un tunel deschis sub cușca sufleurului și-n nopțile încremenite de iarnă se aud voci repetînd o scenă de dragoste prin labirintul de tuneluri al Sibiului vechi în fulgerări de reflectoare subterane și uruit de decoruri în schimbare întîrzie s-apară-n premieră Cisnădioara Pe un munte izolat de lanț cetatea Cisnădioarei arde-n
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
privind numai în jos cel mai mic ciob putea să ne asvîrle înapoi în timp să ne despartă pentru totdeauna așa cum în odăița albă în care locuiam o lentilă a ochelarilor mei s-a rostogolit dispărînd fără urmă într-o iarnă a căzut puțină zăpadă pe meterezele cetății somnambulul dormea printre fulgi scaunele de paie de pe terase răsuflau înciudat palmierii scîrțîiau lung doar fernando scria de zor în birtul lui preferat lîngă bazar convins că literele sunt cel mai bun obstacol
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
ca un sex deschis la gen (după ucaz). Epistah nu mumbașir gherilar la cimitir filotim la târnosire kanthaka între turnire șes amour toujour leș même leur empire Matusalem. Mă rugam de inema (sanatoriu lu’ Lautrec) o oară mai ține-mă iarnă cărnii s-o petrec auricul în armoniu bată pulsul poliglot leșia leșinului borca morbului lui Pott. Cine? pretinderisi sânge la binom ainsi cu lingav accent pe și joyeux clotur ici. Decât fătălău afon verdecrud kameleon cu hazaika ta de gât
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
molipsească pământul rămas viu/ În libertate./ Crucile de lemn după câțiva ani/ Se lasă într-o parte și mor apoi și ele (...)/ Locul mormântului se șterge -// O iarbă sârmoasă se îndeasă pretutindeni/ Ca părul pe capul feciorilor în nopțile de iarnă;/ Când e plin cimitirul ochi de la un cap/ În celălalt se reia totul de la început:/ Groapa bunicului meu, peste groapa străbunicului meu,/ Tatăl meu, peste bunicul meu/ Și tot așa vechiul primar/ Peste străvechiul primar - vechiul popă/ Peste străvechiul popă
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
mi-a învăluit de-atunci, ca un nor dulce-amar cerul gurii! Țin minte și marea primă deziluzie. Vroiam să am o bilă a mea, numai a mea! Mama acelui unchi, o bătrînă urîtă și gheboasă ca-n basme, într-o iarnă, a făcut un bulgăre de zăpadă perfect rotund, l-a muiat în apă, l-a lăsat să înghețe și mi l-a dăruit: „iată o bilă albă de biliard!” Desigur, s-a topit. Am plîns neconsolat și am început s-
Ador ceasurile care stau! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13414_a_14739]