938 matches
-
fi mai Înalt, În lanul de grâu, să-l frece În palmă și să-l mănânce. Și cât a crește un om mirean În douăzăci dă ani, el a crescut În douăzăci dă zâle. A fost un băiat năzdrăvan. Bogata iconografie creștină ne arată prin nenumărate exemplare imaginea lui Iisus sub aspecte agrare. Asocierea Sa cu grâul (și cu vinul) a dat un nimb de sfințenie grâului, singularizându l În lumea vegetală. Busuiocu este un alt element cu rol fertilizator frecvent
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se ghida și Stahi în pregătirea sa academică. Noile descoperiri ale fizicii aduceau pe pânzele pictorilor des- compunerea culorilor prin spectrul luminii, dis- păreau umbrele terne și se nășteau, exaltându- se pe retina și paletele pictorilor, contrastele simultane. În totalitate, iconografia picturii eu- ropene și-a schimbat conținutul, privirile fiind întoarse în direcții noi. Stahi rămâne, într-un anume fel, un con- tinuator a lui Chardin și al concepțiilor pic- torilor din Țările de Jos, mai ales când vorbim despre natura
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
mereu deschideri, cu noi perspective, cu noi imagini, mai vaste și mai profunde. Concluzia pe care o oferă cercetătorului materialul studiat apare cu totul firească: acesta cuprinde un bogat material lingvistic, arheologic, istoric, practici ale slujbelor religioase, date privind arta iconografiei poezia duhovnicească, versificarea duhovnicească, săvîrșirea ritualurilor În biserică, cîntarea corală În Îmbinarea elementelor ei laice cu cele religioase. Toate aceste aspecte au fost legate de studierea procesului istoric de dezvoltare a genealogiei ucrainene, de afirmare a creștinismului, a ortodoxiei, de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
mijloace și procedee adecvate, de către cadre didactice calificate. Conținutul educației religioase la această vârstă trebuie să realizeze un echilibru optim între concret și abstract, pentru a deveni interesant și atractiv. Sentimentul religios cunoaște o evoluție de la concret la abstract (transcendent). Iconografia are, în acest sens, un rol deosebit de important pentru dezvoltarea gândirii abstracte și construirea unui sistem filozofic care dă sens vieții. Perioada preadolescenței determină extinderea și amplificarea religiozității. Raportarea la normele biblice îl determină pe copil să-și rezolve unele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Bacău, cât și studenților celorlalte instituții de învățământ superior cu același profil. Caracterul lui didactic se datorează faptului că în elaborarea și redactarea lui s-a urmărit asigurarea concordanței depline cu programa prevăzută pentru cursul de bază al studenților. Prin iconografia prezentată în text, caietul dă posibilitatea oricărui profesor de educației fizică și sport fără specializarea baschet, să-și completeze minimalul unui bagaj de cunoștințe, pentru a conduce lecțiile cu teme din baschet prevăzute în cadrul programei analitice de educație fizică, la
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
sau spațiale (arhitectură, sculp‑ tură, pictură), acestora din urmă alăturându‑se și artele aplicate (miniatură, orfevrărie). Domeniul artei universale cuprinde desigur și arta de inspirație și factură religioasă, în cadrul căreia își află locul arta creștină, arta care îngemănează arhitectura și iconografia în constituirea spațiului eclezial, în acord cu funcționalitatea liturgică și simbolismul religios consacrate de tradiție. Se constituie astfel arta eclezială prin excelență, ale cărei opere sunt investite cu calitatea de obiect de cult, având un statut aparte și care recere
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
la o transpunere în reprezentare vizuală. 52 Imagerie - ansamblu de imagini, reprezentând fapte, personaje, având aceeași origine sau sursă.Alte elemente ale simbolismului și imageriei biblice, au un aspect vizual foarte pronunțat și s‑au integrat în tradițiile artei și iconografiei creștine: spre exemplu, lumina este un simbol al adevărului, binelui și revelației, putând să fie întrebuințată în legătură cu o anumită sursă sau persoană particulară, fapt care se poate reda într‑o icoană prin calitatea luminozității. Încă din primele rânduri ale bibliei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
al VII‑lea din Niceea în anul 787, dar deciziile luate au fost puse în practică 55 de ani mai târziu. Prin victoria finală a sfintelor imagini din anul 843, icoanele au fost repuse în drepturi definitive de împărăteasa Teodora. Iconografia are la bază pentru reprezentările sale și a scenelor pictate, Ve‑ chiul și Noul Testament, Tradiția Bisericii, Imnurile și Viețile Sfinților și chiar Evangheliile apocrife, în special cea a lui Nicodim. Divin și uman în misterul icoanei Icoana făcută de om
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o nouă influență provenind din ve‑ chea pictură (în mod special cea din secolul al XVI‑lea), îndreptându‑se către un stil de pictură dreaptă și simbolică. În anul 1902, pentru a păstra tradiția iconografică, comisia de supraveghe‑ re a iconografiei, fondează școli în acest domeniu care au funcționat până în anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat mai ușor noutatea în materiale și teh‑ nici decât în formele estetice. A doua tendință
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui. Este adevărat că viața a fost exprimată de Michelangelo cu o fantezie atât de îndrăzneață încât se ridică peste tot ce s‑a cunoscut excepțional până la el și după el. Referitor la tema întregului ansamblu, așa cum se deduce din iconografia formală a lucrării, ea trebuia să glorifice puterea divină întărită prin restaura‑ rea disciplinei bisericești de către papa Iuliu al II‑lea. Scenele indicate de papa tindeau în general spre evocarea mâniei cerești împotriva păcătoșilor. Dar pictura lui Michelangelo, departe de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în teza de doctorat a domnului Liviu Dediu! R: Principalele servicii oferite utilizatorului sunt: Împrumut * împrumut la domiciliu * prelungire online * rezervarea online a publicațiilor Studiul documentelor în săli special amenajate (consultare pe loc) * cercetarea și studierea documentelor: manuscrise, cărți rare, iconografie, hărți în original sau facsimile, fotografii, microfilme colecții speciale * audierea și vizionarea individuală a discurilor, diafilmelor, diapozitivelor, casetelor video sau audio, CD-Rom-urilor și DVD-urilor audio sau digitale * închirierea spațiilor individuale de studiu * accesul la colecțiile altor biblioteci prin împrumut
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
da Vinci. Privit din perspectiva transferului dintre opera picturală înspre opera literară, Căderea în lume prezintă o particularitate aparte - invenția unor pasaje descriptive în backgroundul unei picturi. Un asftel de fragment este cel la care recurge Țoiu când evocă imaginarul iconografiei dedicate Sfântului Matei. Intervenția - capitolul nouăsprezece - îi aparține Mitei, care îi povestește lui Babis, la ea aflat în vizită împreună cu Vasi, un secvență din drumul parcurs împreună cu celălalt Babis, din nordul Moldovei la Turnu Severin: Îmi vorbise odată de un
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
De data aceasta, numele pictorului reprezintă un fals reper pentru cititor. Descrierea ekphrastică nu operează un transfer - nici măcar selectiv - din discursul vizual în cel verbal, ci construiește o imagine picturală prin recursul la elemente disparate din câteva opere plastice din iconografia sfântului Matei. Descriptarul ekphrastic se apropie în acest tip de inserție ekphrastică cel mai tare de ideea de artist bricoleur pe care o teoretizează și o susține Constantin Țoiu în Căderea în lume. Prezența acestui tablou inventat este invocată a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
contemplarea ei o produce în rândul personajelor. Alți orbi, alte refugii Descrierea ekphrastică a tabloului lui Pieter Breughel deschide romanul lui Augustin Buzura spre o comparație cu alte opere care circumscriu universul picturii artistului flamand. Un exemplu celebru, reprezentativ pentru iconografia pe care a dezvoltat-o tabloul, este poemul Parabola orbilor (volumul Pictures from Breughel and other poems)37 scris de Williams Carlos Williams. Poemul este o descriere a tabloului omonim, "această oribilă, dar superbă compoziție fără roșu". Centrul atenției poetului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
1568, dar și copia acestuia realizată de fiul artistului și aflată în custodia muzeului Luvru. Numai comparația celor două tipuri de discursuri duce la evidențierea acestui artificiu la care recurge autorul Refugiilor. Dar tabloul flamand nu întreține doar o bogată iconografie în cultura europeană. Parabola orbilor creează ecouri și în literatura română încă înaintea romanului Refugii. În 1977, odată cu publicare romanului Ucenicul neascultător, George Bălăiță recurge și el la o descriere ekphrastică a lui: Cei doi se întoarseră repede. Îl duceau
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de mai toți comentatorii ariei artei naive. Credința statornică în perenitatea valorilor artei românești tradiționale, l-a condus irezistibil spre pictura pe sticlă, a cărei tehnică, stăpânită cu virtuozitate, i-a devenit predilectă. Abordând plin de cuviință teme clasice ale iconografiei tradiționale a icoanei pe sticlă transilvănene, Grigore Dejeu introduce cu dezinvoltură elementele de observație a realității - de un particular farmec pitoresc și eliberează, fără inhibiții, daruri de colorist, pe rând îndrăzneț în alcătuirea sonoră a unor tente cromatice vii, intens
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și funcțională a compuselor savante cu sufixoide terminate în -i-e (și nu sunt puține!)20: -algie (*rinalgie), -crație (autocrație, birocrație, tehnocrație), -fagie (*aerofagie, *energofagie), -filie (*pedofilie, *zoofilie), -fobie (aerofobie, *claustrofobie, *demonofobie), -fonie (*cvadrifonie, *francofonie), -gamie (bigamie, poligamie), -grafie (*ecografie, *filmografie, iconografie, *geooceanografie, *holodentografie, *mamografie, *scintigrafie, *serigrafie), -logie (*climatologie, *imagologie, *implantologie, *iridologie, *mediologie, *naratologie, *pneumologie, *profesiologie, *ufologie), -manie (anglomanie, *diplomanie, *eclipsomanie), -metrie (*izometrie, *oscilometrie), -patie (angiopatie, *mateopatie), -plastie (rinoplastie), -scopie (radioscopie), -terapie (electromecanoterapie, electromasoterapie*, mezoterapie*), -termie (*silicotermie), -tomie (splenectomie) etc. Cele mai multe sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de mai toți comentatorii ariei artei naive. Credința statornică în perenitatea valorilor artei românești tradiționale, l-a condus irezistibil spre pictura pe sticlă, a cărei tehnică, stăpânită cu virtuozitate, i-a devenit predilectă. Abordând plin de cuviință teme clasice ale iconografiei tradiționale a icoanei pe sticlă transilvănene, Grigore Dejeu introduce cu dezinvoltură elementele de observație a realității - de un particular farmec pitoresc și eliberează, fără inhibiții, daruri de colorist, pe rând îndrăzneț în alcătuirea sonoră a unor tente cromatice vii, intens
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Or, Mohamed, dimpotrivă, este om și cel mai important profet pe linia veterotestamentară deschisă de Avraam, nicidecum persoană a Sfintei Treimi. (Islamul refuză categoric ideea de Dumezeu unic ca Ființă și triplu ca Persoană). În creștinism, accentul este pus pe iconografie, pe reprezentare. În Islam, dimpotrivă, se privilegiază unicitatea lui Allah și desăvârșirea spirituală a Profetului. 3. Musulmanii din Franța. Probleme spirituale și sociale actuale Aceste clasice polemici și interdicții cu privire la Islam și la (ne)reprezentarea figurii Profetului Mohamed se regăsesc
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de grâu, să-l frece în palmă și să-l mănânce." "Și cât a crește un om mirean în douăzăci dă ani, el a crescut în douăzăci dă zâle. A fost un băiat năzdrăvan" [Spic de grâu, Oprișan, II. Bogata iconografie creștină ne arată prin nenumărate exemplare imaginea lui Iisus sub aspecte agrare. Asocierea Sa cu grâul (și cu vinul) a dat un nimb de sfințenie grâului, singularizându-l în lumea vegetală. Busuiocu 1 este un alt element cu rol fertilizator
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
curând subordonat fiecăruia în parte, consideră Le Goff. Reprezentarea este definită ca fiind "vocabula (care) înglobează orice traducere mentală a unei realități exterioare percepute" (Le Goff 6), în timp ce imaginea e concretă și "reprezintă, de multă vreme, obiectul unei științe individualizate: iconografia" (10); cu alte cuvinte, se face distincția aici între imaginea mentală și imaginea vizuală realizată pe suport material. Doar că reprezentarea, legată de idee − spune tot Le Goff −, se regăsește tradusă creator în imaginar, inclus în spațiul mentalului; inclus, dar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
conceptual orice manifestare a trecutului păstrat în formă abstractă sau materială, pentru că, în perspectiva noii istoriografii, în orice "martor" s-ar putea afla in nuce o structură latentă de povestire. Viziunea aceasta este aplicată în special în analiza textelor, a iconografiei, a artei profane și sacre, așadar domeniilor de cercetare în care conștiința care mediază între o realitate trecută și un lector contemporan este pasibilă de distorsionarea intenționată sau nu a sensurilor. Consacrarea rolului decisiv jucat de o prezență subiectivă în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ale subiectului (colectiv sau individual). Conceptul de imagine poate fi pus în relație cu aspectele specifice pe care le capătă în concordanță cu anumiți factori (timp, spiritualitate, mentalități, civilizație etc.). Putem vorbi astfel despre o imagine "iconică" (simbolică), predominantă în iconografia ortodoxă, și una "icastică" (mimetică), ce apare în iconografia medievală occidentală începând cu secolul XIV și se dezvoltă spectaculos în arta religioasă catolică. Dincolo de înțelegerea sa ca reprezentare abstractă, figurativă sau figurală (literară, spre exemplu), dincolo de utilizarea termenului în câmpul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fi pus în relație cu aspectele specifice pe care le capătă în concordanță cu anumiți factori (timp, spiritualitate, mentalități, civilizație etc.). Putem vorbi astfel despre o imagine "iconică" (simbolică), predominantă în iconografia ortodoxă, și una "icastică" (mimetică), ce apare în iconografia medievală occidentală începând cu secolul XIV și se dezvoltă spectaculos în arta religioasă catolică. Dincolo de înțelegerea sa ca reprezentare abstractă, figurativă sau figurală (literară, spre exemplu), dincolo de utilizarea termenului în câmpul artelor plastice (cum sunt numite pictura, sculptura și arhitectura
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]