770 matches
-
Ulterior, după prăbușirea Albaniei Fasciste, biserica a fost restaurată prin truda sârbilor din Podujevo. Reconstruirea a fost finalizată în 1971. Biserica a fost atacată încă odată după expulzarea cetățenilor sârbi din Podujevo din 1999. Extremiștii albanezi au incendiat-o, deteriorând iconostasul și inventarul bisericii. În 2003, UNMIK a trimis o cerere Episcopiei de la Raška și Prizren să evacueze inventarul bisericii, deoarece un atac ar fi de neoprit. Biserica a fost distrusă pe 18 martie 2004, în timpul revoltelor din Kosovo din 2004
Biserica Sfântul Ilie din Podujevo () [Corola-website/Science/318452_a_319781]
-
dreptunghiulară, cu o lungime totală de 13 de metri, lățime de 5,50 metri și o înălțime de aproximativ 4 metri. Este înconjurată la exterior de un brâu în torsadă, săpat în grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fără turlă. Iconostasul, sculptat în lemn de tei în 1814, este o veritabilă operă de artă, ca și multe dintre icoanele de lemn care împodobesc bisericuța în interior. Icoana Maicii Domnului, de care este legată existența acestui așezământ monahal este păstrată cu multă
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
arc în plin cintru. Biserica este pardosită cu pietre cioplite și zugrăvită pe interior. La trecerea din pronaos în naos, sub tavan, sunt dispuse 12 icoane pictate pe lemn ce înfățișează scene din viața lui Hristos și a Maicii Domnului. Iconostasul este alcătuit din trei registre care cuprind 36 de icoane. Scaunul arhieresc este realizat prin tehnica traforajului, având ornamente aplicate și pictate.
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea se mută în partea de hotar numită „Izvor”. La 1840, când se aplică planul de sistematizare, dar și datorită diferendelor de hotar cu locuitori din satul vecin Sinersig, se mută pe vatra actuală. Bolta naosului, iconostasul și pereții altarului au fost acoperiți cu pictură, azi, din păcate, deteriorată aproape în totalitate. Abia se mai disting pe bolta navei fragmente din Isus Pantocrator, Isus în fața lui Ana și Caiafa, Isus în fața lui Pilat, Sărutul lui Iuda, iar
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
disting pe bolta navei fragmente din Isus Pantocrator, Isus în fața lui Ana și Caiafa, Isus în fața lui Pilat, Sărutul lui Iuda, iar pe timpan, spre pronaos Coborârea de pe cruce. Din ce se mai distinge de la scenele de pe boltă și de la iconostas, se poate desluși lucrul unui meșter zugrav de țară. Stilistic aceste picturi pot fi plasate în ultimul sfert al veacului al XVIII-lea sau cel mult la începutul celui următor, cu analogii evidente și la alte monumente din Banat. În
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
mai mare pe bolta bisericii, sprijinit pe patru stâlpi din beton armat și patru mai mici, laterale, având aspectul unei catedrale. Arhitectul a îmbinat armonios stilul Romanic, Bizantin și Oriental, reușind să redea în miniatură o adevărată „Sfânta Sofia". Pe iconostasul bisericii, pictorul a redat Răstignirea încadrata în 15 rame, în interiorul cărora se pot vedea figuri de sfinți și 12 figuri fără ramă. Partea stângă se prezintă mai bine conservată. În partea de mijloc a iconostasului se văd scene privind Nașterea
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
o adevărată „Sfânta Sofia". Pe iconostasul bisericii, pictorul a redat Răstignirea încadrata în 15 rame, în interiorul cărora se pot vedea figuri de sfinți și 12 figuri fără ramă. Partea stângă se prezintă mai bine conservată. În partea de mijloc a iconostasului se văd scene privind Nașterea Mântuitorului, Botezul și Înălțarea la ceruri. Alte picturi reprezintă scene cu Adam și Eva și figuri de Sfinți din teme religioase. Biserica nouă a fost restaurată în totalitate și repictată, lucrări încheiate în 2007.
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
a distrugerilor provocate în timpul celui de-al doilea război mondial, s-au efectuat reparații capitale în perioada 1948-1952. Noi lucrări de renovare au avut loc între anii 1994-1998, în timpul păstoririi parohului Nicolae Sava, cu cheltuiala enoriașilor; atunci s-a restaurat iconostasul și s-a repictat toată biserica în frescă neobizantină de către pictorul Stelian Onica (n. 1955), lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iași. Lăcașul de cult a fost resfințit la 26 octombrie 1998. Biserica are în patrimoniul
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]
-
ansamblului se disting ușile împărătești, pictura icoanelor lucrate în culori vii, bine executate portretistic. Icoana Sfintei, reprezentând-o pe Maica Domnului și pruncul Iisus este o ilustrare a îmbinării iconografice ale Hodighitriei și Eleusei. Deși cronologic aparține aceleiași perioade cu iconostasul, expresia tristă, combinată cu tandrețea de pe chipul Mariei indică opera unui alt meșter, activ probabil la Poiana Mărului, de unde tradiția spune că au purtat-o până la Valea Neagră primii călugări stabiliți aici. Naosul, mult mai spațios decât pronaosul, primește lumina
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
sau Pr. Grigore Babiciu.Sub acest preot s-a continuat lucrările începute la biserică,făcându-se acoperișul și acoperindu-se cu șindrila,tencuindu-se interiorul și fiind înzestrata cu cele de lipsă pentru servirea Sf. Liturghi-un altar improvizat cu un iconostas cu 4 icoane,2 strane și 2 candelabre,obiecte de cult ce au continuat să fie înmulțite prin diferitele donații,iconostasul rămânând același până în anul 1963 -1964,cănd apoi să iconostasul rezistent până în 1994=-0-0.În acest stadiu fiind zidita
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
șindrila,tencuindu-se interiorul și fiind înzestrata cu cele de lipsă pentru servirea Sf. Liturghi-un altar improvizat cu un iconostas cu 4 icoane,2 strane și 2 candelabre,obiecte de cult ce au continuat să fie înmulțite prin diferitele donații,iconostasul rămânând același până în anul 1963 -1964,cănd apoi să iconostasul rezistent până în 1994=-0-0.În acest stadiu fiind zidita biserică fără turn fără prea multe obiecte de cult,a fost binecuvântata biserică din partea unui delegat al episcopiei de Gherla în
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
lipsă pentru servirea Sf. Liturghi-un altar improvizat cu un iconostas cu 4 icoane,2 strane și 2 candelabre,obiecte de cult ce au continuat să fie înmulțite prin diferitele donații,iconostasul rămânând același până în anul 1963 -1964,cănd apoi să iconostasul rezistent până în 1994=-0-0.În acest stadiu fiind zidita biserică fără turn fără prea multe obiecte de cult,a fost binecuvântata biserică din partea unui delegat al episcopiei de Gherla în 1864 sub Pr. Babiciu Grigore,acest preot nelăsând cu ocazia
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
Păscu secretarul protopopiatului și paroh Vama în cronică parohiala citată a parohiei Prilog. În anul 1994 sub pastoratia preotului Nicolae Breban să pictat biserică în frescă bizantina de pictorul Mustață Gheorghe din Oradea. În 1995sa făcut mobilier nou sculptat și iconostas din stejar. În anul 1996 în 1 septembrie a fost resfințită de P.S. Episcop Iustinian al Maramureșului și Sătmarului înconjurat de 24 preoți slujitori. Din contribuția credincioșilor,prin grijă preotului paroh se întrețineau școlile confesionale care erau conduse de preotul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
de acum, în jurul sau înainte de 1864. Este posibil ca turnul de peste tindă să fi fost adăugat cu această ocazie. Supraînălțarea bisericii s-a făcut odată cu refacerea bolții interioare cu scopul de a mării volumul interior și a face loc unui iconostas nou, mai înalt. Structura bolții, din șipci tăiate rectangular pe toate fețele, denotă o epocă mai nouă. Tencuirea interioară pe șipci sugerează începutul secolului 20. Istoricul bisericii reține o înlocuire a vechilui acoperiș șindrilit cu carton gudronat la anul 1906
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
înălțarea bisericii și de refacerea structurii acoperișului. Tot atunci, probabil, a fost demolat peretele interior dintre bărbați și femei, iar pereții interiori au fost îmbrăcați cu scândură și vopsiți. La anul 1936 este înregistrată o refacere a picturii de pe noul iconostas și o schimbare a mobilierului. Învelișul de carton gudronat a fost succedat de cel de tablă, lucrat în anul 1952. În formele ei principale, biserica este rezultatul mai multor intervenții, care adaugă formelor arhaice, accente de modernitate precum supraînălțarea pereților
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
Muntenia centrală, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă și naos este marcată de doi stâlpi, care înlocuiesc vechiul perete plin ce a fost cândva demolat. Iconostasul este secundar și are trei uși. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală este ridicată din bârne crepate în două și fasonate. Bârnele sunt încheiate la capete în cheotori netede
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
Vechea structură este supraînălțată de jur împrejur, circa 60 cm. Acest element nou și slab al structurii, construit dintr-o ramă de grinzi îmbrăcată cu scânduri, a apărut odată cu înălțarea bolții interioare. Aceasta din urmă este la rândul ei adaptată iconostasului cu crucea înaltă de pe el. Bolta are o formă simplificată, prismatică, ce se întinde din naos până în altar. Tinda este tăvănită pe sub turn. Turnul este și el secundar, și a primit forma octogonală, fiind încheiat cu un mic coif. Din
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
dintre puținele biserici de lemn cunoscute în România care a fost de la început acoperită cu tablă de fier, tablă care se păstrează parțial până astăzi. Se remarcă prin structura originală, prin stâlpii sculptați de la pridvor și urme de pictură pe iconostas. Însemnările din secolul 19 din pridvor constituie izvoare documentare locale ce ridică valoarea lăcașului. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Starea de degradare avansată cere intervenții de protejare urgente. Catagrafia din 1810 menționează că "„popa
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este marcată de stâlpi și un pălimar de scânduri. Iconostasul este original și are trei uși. Tâmpla lui este formată din câteva bârne transversale peste care se ridică crucea și moleniile pictate. Tâmpla păstrează contururile apostolilor pictați în picioare. Profeții au fost pictați în medalioane pe un arc îngust sub
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
salvată din ruină în 2008. Până la cutremurul din 1977 a stat ascunsă sub o cămașă de zid, acoperită cu picturi. Părți de zid și pictură exterioară se mai păstrează până astăzi. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la intrare și iconostas. Câteva însemnări în chirilice din pridvor și altar constituie izvoare documentare locale ce ridică valoarea lăcașului. În fața lui se păstrează una dintre cele mai frumoase cruci de piatră din Teleorman, datată 1819. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
și terminat poligonal, în cinci laturi. Pe latura de nord altarul prezintă o mică nișă pentru proscomidie, vizibilă în exterior prin prelungirea peretelui naosului spre răsărit. Trecerea dinspre tindă spre naos este reconstituită, pe locul unor stâlpi de zid secundari. Iconostasul păstrează o grindă originală decorată cu funie peste cele trei uși spre altar. Bolta joasă reproduce forma curbă anterioară. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală a fost ridicată din
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Portalul, refăcut parțial după modelul celui anterior, și grinda peste uși din tâmpla iconostasului arată o tratare decorativă de efect.
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
Simleu s-a hotărât cine să facă parte din delegația ce avea să ducă Memorandul românilor la Viena în 1892. Tot în vremea păstoririi lui Barboloviciu, în 1893, biserica nouă din Simleu a fost pictată și i s-a pus iconostas. Alimpiu Barboloviciu a fost cel mai longeviv în funcția de vicar foraneu al Salajului a fost (1873-1913); i-a urmat în funcție Alexandru Ghetie (1914-1922). A ținut o corespondență continua cu George Bariț și cu alte personalități ale vremii. A
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
Iuliu Hossu beneficiind și de un timp frumos însorit de primăvară" În contextul celui de-al Doilea Război Mondial, construcția bisericii a durat mai mult decât s-a crezut la început. Potrivit unui document datat 19 septembrie 1943, pentru preluarea iconostasului mai era nevoie de 3.900 pengő, sumă care urma a fi repartizata pe credincioși. Sfatul bisericesc decide ca să fie făcută prestație și să se încaseze sumele în decurs de 10 zile, deoarece iconostasul sosise deja la Bocșa. Rămășițele lui
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
datat 19 septembrie 1943, pentru preluarea iconostasului mai era nevoie de 3.900 pengő, sumă care urma a fi repartizata pe credincioși. Sfatul bisericesc decide ca să fie făcută prestație și să se încaseze sumele în decurs de 10 zile, deoarece iconostasul sosise deja la Bocșa. Rămășițele lui Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barboloviciu, care erau înmormântați în curtea bisericii de lemn din Bocșa, au fost mutate în interiorul mausoleului în 1948. Prin decretul lege 358 din 1 decembrie 1948, regimul comunist a scos
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]