9,802 matches
-
acea dezlegare fericită a lucrurilor, Ion Brătianu ducea o politică de efectivă echilibristică între cele două tabere rivale, întreținînd iluzia fiecăruia dintre ele că, finalmente, România va fi de partea ei. În acest scop salonul Marthei Bibescu era un loc ideal pentru conversație și contact. Era frecventat chiar și de primul ministru. A treia zi după întrevederea cu ambasadorul Czernin, notează, la 18 aprilie, "Ion Brătianu și Eliza (soția premierului, n.m.) la prînz". Și în aceeași zi mai adăuga: "Regina (e
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
din acest despărțămînt dar, odinioară aceasta era uitată, și a climatului istorico-ideologic al fiecărei perioade. S-a scris, de aceea, puțin în această zonă de interes, una, colectivă, a Institutului de Filosofie și una, fragmentară, de un singur autor (alternativă ideală) datorată d-lui Ion Ianoși. Pe acest fundal destul de sărăcăcios, a intrat în arenă dl Costică Brădățan. Să spun din capul locului (o precizează în prefață și autorul) că d-sa nu scrie un tratat, nici un manual, ci i se
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
rolul unui ministru al Culturii nu e să transforme gustul personal în verdict ministerial, nu e să jignească și să încerce să umilească un creator, oricît i-ar displăcea acel creator. Dimpotrivă, dincolo de diferența de gusturi și de idei, ministrul ideal ar fi acela care i-ar da fiecărui artist impresia că e unic, că e cel mai important, că opera lui e vitală pentru supraviețuirea performantă a culturii române! Și apoi: să presupunem - oricît ar fi de aberant - că Pintilie
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
cauză. Cititorul va fi deci îndemnat de această bună cuviință a autorului să se raporteze fără nici un fel de parti-pris-uri la un "evreu" care ar fi putut fi la fel de bine un "armean" sau un "bulgar". Nu știu în ce măsură acest cititor ideal e răspîndit în publicul românesc, aș spune mai degrabă că sîntem în fața unei cărți care își devansează ca mentalitate cititorul real. Asta nu înseamnă că e vorba despre o carte aseptică, Andrei Oișteanu nu scrie punînd în paranteză istoria, dar
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
ce a scris un autor pentru "a-l situa valoric', pentru "a-l caracteriza critic'? Cine a citit întreaga operă a lui N. Iorga? Dar măcar tot ce au publicat M. Sadoveanu sau T. Arghezi? Pentru a ne conforma cerinței ideale a interlocutorului nostru "de-a face aprecieri globale' exclusiv atunci cînd am parcurs absolut tot ce a scris autorul pe care-l comentăm, ni-e teamă că și în ce-l privește s-ar cuveni a-i aștepta ultima filă
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
mai ales intelighenția, dovedindu-se mai puțin pregătiți să-și asume nu doar binefacerile modernizării, cât mai ales "exigențele îngrozitoare și consecințele funeste ale acesteia".1) Generoasa frățietate a pașoptiștilor, ce a fundamentat unul dintre miturile noastre moderne - solidaritatea dezinteresată, ideală, patriotică -, trebuia, mai devreme sau mai târziu, să se clatine sub presiunea vântului recei realități. Geografia socio-economică românească se va dovedi infinit mai complexă decât se vedea prin ochii avizi de cunoaștere ai tinerilor noștri școliți la Paris. Ei, pașoptiștii
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
Mihaelei Tatu se leagă, în eternitate, de o emisiune pe numele său De trei ori femeie. Mie asta îmi aduce aminte de un banc (în rezumat, curvă-n pat, doamnă pe stradă și gospodină în bucătărie, portretul binecunoscut al damei ideale) , cu toate că referința strictă vizează probabil sectoarele viață de familie, afaceri, amor - într-o ordine oarecare... Enervante prin aerul de superioritate pe care realizatoarea, ca reprezentantă a genului, și-l arogă și obositoare prin conținut, emisiunile pentru femei ale Mihaelei Tatu
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
a fost chiar profesorul lui Alexandru Macedon), Aristotel consideră cu adevărat natural și bun statul după modelul polis-ului, cetate mică, numărând nu mai mult de o sută de mii de locuitori. Aristotel nu urmărește însă o formă de stat ideală, utopică, ci caută una perfectibilă. În Cartea a VII-a și a VIII-a a Politicii e discutat tipul preferabil de constituție, după cercetarea constituțiilor statelor existente. Principalele tipuri de constituții corecte sunt în concepția lui Aristotel regalitatea, aristocrația și
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
amphibologia și reservatio mentalis, ambiguitatea, echivocul, fraza cu două înțelesuri, rezervația mentală în care adevărul este ocultat dinadins, - tehnici scolastice. Iezuiții care se bazează pe etica lui Aristotel, - Etica nicomahică, o etică practică, ,,accesibilă" omului, opusă eticii de origine divină, ideală, inaccesibilă a lui Platon. Scopul ideal al platonicienilor alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristotel îl transformă într-o etică, într-o virtute accesibilă omului, în limitele existenței sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să disculpe acțiunile oamenilor
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
fraza cu două înțelesuri, rezervația mentală în care adevărul este ocultat dinadins, - tehnici scolastice. Iezuiții care se bazează pe etica lui Aristotel, - Etica nicomahică, o etică practică, ,,accesibilă" omului, opusă eticii de origine divină, ideală, inaccesibilă a lui Platon. Scopul ideal al platonicienilor alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristotel îl transformă într-o etică, într-o virtute accesibilă omului, în limitele existenței sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să disculpe acțiunile oamenilor, judecându-i la valoarea lor reală
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
platonicienilor alcătuit din idei irealizabile pe pământ, Aristotel îl transformă într-o etică, într-o virtute accesibilă omului, în limitele existenței sale terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să disculpe acțiunile oamenilor, judecându-i la valoarea lor reală, nu ideală. Principiul luat de iezuiți după Machiavelli, scopul scuză mijloacele, combătut de Pascal (platonician), este prefigurat de Aristotel chiar, care spune despre iscusință că este facultatea de a recunoaște și de a folosi mijloacele utile în vederea îndeplinirii unui scop superior. De unde
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
reglementarea și ordonarea virtuții accesibile omului. Nemaiexistând directive morale de aplicație generală, iezuiții descompun morala într-un număr cât mai mare de ,,cazuri de conștiință", izolate, nesistematizate, niște ,,aporii' în sensul aristotelician problematic, totul adaptat exigențelor vieții practice. Rigoarea imperativului ideal scăzând, se ajunge la o înțelegere largă a particularităților omului, totul măsurându-se ,,à l'échelle humaine". După filsosoful praxisului, moralitatea nu e decât calea de mijloc... Iată textul aristotelician pe care îl traduc din limba franceză: ,,Așadar, virtutea devine
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
unui periodic cultural, ca al nostru. R.l. reflectă opțiunile unui grup de cititori cultivați și care, de exemplu, lucrează pe computer, sau posedă carduri bancare, așa încît reclame precum cele din domeniul informatic ori bancar își găsesc în R.l. cititorii ideali. Eu cred că reclama are și o sferă calitativă, nu doar una cantitativă, de care cei interesați ar trebui să țină seama. R.: În aceste condiții, cît vă costă un număr? Și cît sînt de substanțiale lefurile și colaborările? N.M.
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
regimul), prezența unui spectator potențial nefiind relevantă, eroismul soft este o chestiune de spectacol, aici publicul care așteaptă un mesaj și e dispus să se uimească de prestația eroului este esențial. Femeia este, pentru personajul-centru de putere, obiectul de manevră ideal, publicul-oglindă în ființa căruia își poate amplifica imaginea pînă la titanismul visat și, în același timp, cel mai spectaculos obiect al posesiei în ochii celuilalt public, și mai important: cititorul. Care, la rîndul său trăitor în regimul totalitar, nu ar
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
ta viață, care figurează în ea doar ca o notă de subsol, nu ca un cod major. Poezia ta este și nu este - chiar deloc - autobiografică. Decantezi viața în vorbe, în folosul celor ce te citesc. Ce aștepți de la lectorul ideal? Da, poezia e vitală pentru mine. O pun pe același plan cu adevărul iar adevărul mi se pare încântător și primejdios de complex. Nu sunt în largul meu când îmi pun viața în literatură. Am cutreierat locuri, am văzut lucruri
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
Iar scrierea de romane îl situa în chiar centrul creației beletristice. Tânărul își întemeiază o familie, pe temeiul afecțiunii și afinității, devine părinte și-și petrece vacanțele studioase la Miorcani, moșia părintească din nordul Moldovei, unde află tihnă și mediul ideal de confort spiritual, pentru scris. Este un intelectual nu numai prin înzestrare genetică, dar și printr-o neobosită muncă de informare, acea lărgire a cercurilor ca într-o îndrăgită poezie a lui Rilke, din care, de altfel, Dinu Pillat a
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
neted; intonația precisă, frazarea fină și coloratura ușoară aparțin unei adevărate mezzosoprane rossiniene. Isabella ei a trecut cu naturalețe de la fioriturile șăcalnice la linia largă a efuziunilor lirice sau la tonul solemn din rondoul Pensa alla Patria. Într-o lume ideală vocea ei ar fi puțin mai amplă, dar chiar și așa Oana Andra știe deja să-și valorifice atuurile unui tip de voce rar. Robert Nagy este un Lindoro simpatic, credibil scenic cu eleganță și humor; el face un recitativ
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
de abstractizare și conceptualizare - în această privință, este suficient să amintesc faptul că a obținut un doctorat în științe politice și că a susținut numeroase conferințe în instituții academice prestigioase din SUA. Astfel că intuiția scriitorului se combină în proporția ideală cu spiritul de inițiativă al omului empiric și cu vocația analitică a observatorului social și politic. Nu cred că-i cazul să-i înalț aici statuie. Ajunge doar să spun că, fără să fie vreun nou geniu al românilor, Stelian
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
bine a cărui acțiune încă nu-i clară și pe care viitorul o va lămuri... Apoi, intrebarea lui Tolstoi de ce canaliile în general iubesc dictaturile. Ele iubesc dictaturile, spune scriitorul, și orice formă de despotism, întrucât o conducere politică bună, ideală nu răsplătește oamenii decât după meritele lor; pe când într-o dictatură se poate întâmpla orice și mai cu seamă răsturnarea scării valorilor adevărate. Când trenul a venit, abia pufăind, din greu, cu mustățile lui mari de abur, m-am urcat
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
calitatea sa de creator, ci de o "contaminare" a lui de vid, care se exprimă prin cultul tăcerii (exprimate!), prin nonretorica absolută asumată... declarativ. Nu e o "afazie", cum consideră un comentator, ci mimarea unei afazii, nu e o "formă ideală" a poeziei ce se autoanulează, așa cum socotește altul, ci o formă a poeziei în toată puterea cuvîntului. Nonretorica nu e mai puțin o retorică. Prin același sistem metaforic mineralizant trecut, verbul se obiectivează: "Poezia lui Bacovia nu este doar un
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
volum de bibliografie. Dar, în mare, opera marelui prozator e publicată și ediția se apropie, cu mișcări sigure, de final. Și aceasta se datorează eforturilor statornice ale d-lui Niculae Gheran, în care opera lui Rebreanu, și-a găsit editorul ideal, tenace și stăruitor ca scriitorul. Poate că, de data asta, munca i-a fost mult ușurată pentru că doi cercetători eminenți, dl Aurel Sasu și d-na Mariana Vartic, au adunat, grijulii, toate interviurile scriitorului din presa vremii publicate în cele
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
de instalare a unor soluții în garanție, ci își disponibilizează - și emoționează! - cititorul pentru rezolvarea intimă a unei probleme intime. Pe acest drum al inițierii autorul se slujește constant, dar totodată discret de terminologia și studiile sale academice. O soluție ideală de discurs! Nici bibliografie în exces (însă mereu promptă), nici familiarisme fără conținut. Nici nu se ferește să spună lucrurilor pe nume, nici nu insistă transportat de propria îndrăzneală. Probabil că tocmai atâta mobilitate - a sfatului care încetează să mai
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
de fapt. E, cred, valabil și azi așezarea criteriului estetic în evaluarea literaturii. Or, Maiorescu este cel dintîi care a așezat acest criteriu la fundamentele actului valorizator. Desigur, nu mai stă în picioare a sa diferențiere între condiția materială și ideală a poeziei, valabilă la începuturile secolului al XIX-lea. Dar chiar din nervurile acestei categorisiri, expusă sistematic, se înalță, sigure pe sine și perene, elementele necesare afirmării principiului autonomiei esteticului, fără de statuarea căruia n-ar fi fost posibilă evoluția modernă
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
în propria salvare. Veți spune că aceste texte sunt lozincile în care s-a specializat, de zece ani încoace, "România Mare". Așa este. Însă abia acum, prin securiștii resuscitați de Adrian Năstase și Ion Iliescu, ele și-au găsit propagadiștii ideali și eficienți. Ceea ce spune totul despre esența echipei patriotice aflate la guvernare. Dar ne anunță și cine vor fi următorii stăpâni ai țării.
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
o mare de agresivitate? Din păcate, nu. Sînt perioade în istoria culturii cînd fragilitatea și vulnerabilitatea erau respectate. Și s-au putut naște așa opere ale marilor artiști. Brâncuși n-a fost un obraznic. Porți cu tine imaginea unui loc ideal? Vezi în jurul tău străzi înguste sau, dimpotrivă, bulevarde, vezi apă, munte? Primul "răspuns" au fost niște fotografii rătăcite în tolba artistului, pe care le publicăm. Aceasta este casa în care am copilărit și locul pe care îl port în continuare
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]