1,611 matches
-
mod uzual pentru a explica și exprima realitatea: putere, rațiune, interes etc. Mai mult decât atât, principala lor premisă este una esențialmente filosofică - natura umană (și anumite considerații specifice asupra acesteia). Ca atare, este îndreptățit să numim realismul (ca și idealismul) mai degrabă o filosofie a relațiilor internaționale. Cele două paradigme trebuie privite în mod fundamental antitetic, având teze complet diferite. După sfârșitul primului război mondial (1914-1918) și conferințele de pace care i-au succedat, s-au căutat o serie de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
i-au succedat, s-au căutat o serie de mecanisme internaționale care să facă războiul blamabil sau, eventual, să-l elimine în totalitate, pentru ca lumea să nu se mai confrunte niciodată cu distrugerea și pierderile impresionante din timpul Marelui Război. Idealismul wilsonian susținea tocmai teza conform căreia omul nu este în mod necesar înclinat spre conflict, ci dimpotrivă, înclinația lui naturală este mai degrabă către pace. Prin înființarea Ligii Națiunilor, se urmărea eliminarea definitivă a războiului din rândurile instrumentelor universal acceptate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ale relațiilor internaționale. Eșecul Ligii Națiunilor și a sistemului de securitate colectivă reprezentat de aceasta de a stopa izbucnirea, în 1939, a celui de-al doilea război mondial a condus la o critică masivă a wilsonianismului. Prin raportare critică la idealismul liberal interbelic și ca reacție la acesta din urmă, se construiește, în anii ’20-’30, și realismul clasic al relațiilor internaționale. Realiștii clasici ai secolului XX au criticat dur caracterul efervescent al wilsonianismului și inadecvarea lui fundamentală la natura domeniului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
clasici ai secolului XX au criticat dur caracterul efervescent al wilsonianismului și inadecvarea lui fundamentală la natura domeniului politicii internaționale. În cartea sa The Twenty Years’ Crisis 1919-1939 (1939), Edward Hallett Carr (1892-1982) se angajează într-o critică susținută la adresa idealismului interbelic, promovat de marea majoritate a statelor occidentale. Acest model de gândire utopică, susține autorul, este cel care a grăbit izbucnirea celui de-al doilea război mondial în 1939, deoarece nu avea nimic în comun cu realitatea politică internațională a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
relațiile internaționale și, în cele din urmă, la conflict armat. Războiul este inevitabil deoarece nu există nici un alt mijloc viabil de a rezolva interesele conflictuale ale statelor - actori raționali și egoiști - într-un sistem internațional anarhic. Iar asta face din idealismul wilsonian o cale neviabilă de construcție a politicii externe și a celei internaționale în general, întrucât pacea nu poate fi instaurată prin concepte morale și legislative care sunt aplicabile și, posibil, de conceput numai la nivel statal sau individual. După
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în a-și urmări prioritar interesul național: apărarea. Deși consideră că, aplicate separat realității, nici perspectiva Școlii idealiste, nici cea a Școlii realiste nu sunt suficiente, Carr își exprimă însă încrederea că realismul este mai adecvat studiului relațiilor internaționale decât idealismul. Însă, ceea ce este cu adevărat dezirabil, deși neînfăptuit încă, este o întrepătrundere a celor două viziuni în manieră complementară, deoarece utopia nu poate exista și nu ar avea sens fără raportare la realism și nici realismul fără raportare la utopie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
adecvare a politicii externe, în vederea interesului fundamental, la noile condiții în care se regăsesc. Iar reconsiderarea politicii externe a statului trebuie făcută având în vedere legile obiective ale politicii provenite din natura umană și nu principiile morale abstracte (așa cum sugerează idealismul). Principiile morale universale nu pot fi aplicate acțiunilor statelor naționale în forma lor abstractă, ci trebuie filtrate prin intermediul circumstanțelor concrete de spațiu și timp. Principiile morale nu se pot substitui legilor obiective ale politicii internaționale, deoarece ele nu sunt universale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
coexistând în condițiile prevalenței temporare a unuia sau altuia dintre ele. În prezentarea viziunii referitoare la relațiile internaționale se cuvine remarcat faptul că autorii Școlii engleze pleacă și ei de la premisa anarhiei existente în mediul internațional - însă, la fel ca idealismul și, mai apoi, neoliberalismul, trec dincolo de ea. Anarhia nu înseamnă automat haos total și violență perpetuă, ci doar absența unei autorități centrale, superioară statelor. Deși recunoaște anarhia ca punct de plecare în înțelegerea politicii internaționale, raționalismul accentuează elementele de ordine
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
-și găsește reflectarea adecvată în literatura relațiilor internațioanle și în clasificările posibile ale autorilor ei. Prin cei trei „R”, Școala engleză nu face decât să-și justifice propria existență, ca o a treia cale, pe baza unei înțelegeri reducționiste a idealismului - de care, altfel, ar fi mult mai apropiată. Multor autori ai Școlii engleze le este imputată lipsa de claritate, de coerență internă a contribuțiilor personale, câteva exemple fiind menționate anterior (de exemplu, oscilarea între nivelul descriptiv și cel normativ, între
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acomodare a intereselor între statele societății internaționale, raționalismul deschide posibilitatea unei căi de mijloc între absolutizarea războiului ca fenoment constitutiv unic al politicii internaționale, realizată de realism, și extrapolarea incertă a ordinii interne la scară internațională, dorită și propusă de idealism. Radu-Sebastian Ungureanu∗ Teorii marxiste ale relațiilor internaționale De aproape un secol și jumătate, opera lui Marx are un impact dintre cele mai importante asupra științelor sociale. Teoreticianul german nu a avut o teorie unitară în domeniul relațiilor internaționale, dar cercetătorii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ultimii zece ani - sau poate tocmai datorită popularității sale -, constructivismul a stârnit numeroase critici. Pentru unii autori, încercarea explicită a constructiviștilor de a găsi o cale de mijloc, celebra via media între neorealism și neoliberalism, pozitivism și post-pozitivism, materialism și idealism, îl face să fie o construcție teoretică șubredă, mozaicată, cu un grad de generalitate care se pretează la adaptări în fiecare dintre cele două tabere enumerate în dihotomiile de mai sus și căruia, prin urmare, îi lipsește unitatea proprie unui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Regional Economies, Harper Collins Publishers, Londra. Oneal, John R., Oneal, Frances H., Maoz, Zeev, Russett, Bruce (1996), „The Liberal Peace: Interdependence, Democracy, and International Conflict, 1950-1985”, Journal of Peace Research, 33 (1). Osiander, Andreas (1998), „Rereading Early Twentieth-Century IR Theory: Idealism Revisited”, International Studies Quarterly, 42. Pentland, Charles „International Organizations and Their Roles”, studiu publicat pentru prima dată în 1976 și reeditat în Paul F. Diehl (ed.), The Politics of International Organizations. Patterns and Insights, Dorsey Press, Chicago, 1989. Powell, Robert
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1998), „Lessons from the Past: Reassessing the Interwar Disciplinary History of International Relations”, International Studies Quarterly, 42. Schmidt, Brian C. (2002), „Anarchy, World Politics and the Birth of a Discipline: American International Relations, Pluralist Theory and the Myth of Interwar Idealism”, International Relations, 16, (1). Schroder, Paul W. (1992), „Did the Vienna Settlement Rest on a Balance of Power?”, The American Historical Review, 97 (3), iunie. Schweller, Randall (1994), „Bandwagoning for Profit: Bringing the Revisionist State back in”, International Security, 19
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pluraliștilor” americani și, mai ales, argumentele acestora împotriva separării între principiile de organizare ale sferei interne și cele ale sferei externe, precum și fascinanta legătură între suveranitate și anarhie. Această pierdere a ușurat misiunea asumată de Carr în a denunța „naivitatea idealismului utopic”. Pentru recuperarea acestei secvențe, vezi scrierile lui Brian C. Schmidt. Fără a intra în detaliile diversității pozițiilor liberale în domeniul politicii interne, merită menționat articolul lui James Richardson în care acesta analizează tensiunea existentă între dimensiunea politică (democrație) și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se înscrie binomul libertate „negativă” (freedom from) - libertate „pozitivă” (freedom to); vezi Richardson (1997). Vezi Wilson (1998). În aceeași direcție scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care prezintă trei variante majore ale unei teorii liberale în Relațiile internaționale: „liberalismul ideațional”, „idealismul comercial” și „idealismul republican” (Moravcsik, 1997). Interesant este că, așa cum tot el arată, „[în anii ’20 și la începutul anilor ’30] studiul academic al relațiilor internaționale rămâne puternic liberal [...]. În Marea Britanie, imaginea sa este aceea a unui internaționalism liberal amenințat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
libertate „negativă” (freedom from) - libertate „pozitivă” (freedom to); vezi Richardson (1997). Vezi Wilson (1998). În aceeași direcție scrie, de pildă, și Andrew Moravcsik, care prezintă trei variante majore ale unei teorii liberale în Relațiile internaționale: „liberalismul ideațional”, „idealismul comercial” și „idealismul republican” (Moravcsik, 1997). Interesant este că, așa cum tot el arată, „[în anii ’20 și la începutul anilor ’30] studiul academic al relațiilor internaționale rămâne puternic liberal [...]. În Marea Britanie, imaginea sa este aceea a unui internaționalism liberal amenințat nu de curentul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de ideile socialiste, în vreme ce internaționalismul liberal american se vede amenințat mai degrabă de curentul izolaționist decât de realism” (Ashworth, 2002, p. 34). Această acțiune este facilitată de analiza exclusivă a internaționalismului liberal interbelic britanic; vezi nota 8??????. În ceea ce privește relația dintre idealism și realism, o altă sugestie ce merită explorată a fost introdusă, încă din 1951, de către un ilustru reprezentant al școlii realiste, John Herz. Acesta ia în considerare compatibilitatea dintre indealism și realism notând că „idealismul este realism [...] [întrucât] cooperarea este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nota 8??????. În ceea ce privește relația dintre idealism și realism, o altă sugestie ce merită explorată a fost introdusă, încă din 1951, de către un ilustru reprezentant al școlii realiste, John Herz. Acesta ia în considerare compatibilitatea dintre indealism și realism notând că „idealismul este realism [...] [întrucât] cooperarea este avantajoasă și servește interesului național” (apud Kegley, 1993, p. 142). Este interesant de observat că în sânul paradigmei realiste, Kenneth Waltz este unul dintre primii teoreticieni care avertizează asupra complexității naturii umane și respinge explicațiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asemenea explicație: critica presupune obligatoriu detașarea și perspectiva. Poate că, în ce-i privește pe ai noștri, nu avem încă acele solide locuri comune care-i instalează definitiv în conștiința posterității, ca de pildă: raționalismul la francezi, empirismul la englezi, idealismul la germani, mesianismul social și spiritual la ruși. Aceste locuri comune permit nuanțări, „exegeze”, negații paradoxale, detectări paralele de note complementare etc. Dar asupra clasicilor noștri ca fenomen global nu s-a statornicit un asemenea loc comun: s-au formulat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cererea” cu „oferta”, respectiv propriile resurse cu posibilitățile exterioare de Împlinire, explicațiile individuale cu alternativele raționale ale altora; când subordonăm obiectivității, dată de judecata rațională, plăcerea afectului de moment; când realizăm un compromis Între realitate și ficțiune, Între pragmatism și idealism; când ne putem privi existența ca pe un joc Între Întâmplarea norocoasă și proiectul calculat și Îndrăzneț (respectiv o existență care pendulează Între relativism și determinism riguros); când reușim să realizăm un echilibru Între rațiune și sensibilitate, Între o atitudine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
împărtășanie) și apoi pentru că alegerea mea, încă de la începutul pubertății, este în mod conștient laică și, în sfârșit, lucrul cel mai important dintre toate, pentru că „natura” mea este idealistă (nu în sens filozofic, ci existențial). Tu însuți mă acuzi de idealism. Este o acuză pe care o accept, pentru că e adevărată. Habar nu ai cât am invidiat dintotdeauna lipsa ta de idealism prost... Acum însă se poate spune orice despre Biserica catolică, în afară de faptul că este idealistă. Ba chiar este contrariul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
important dintre toate, pentru că „natura” mea este idealistă (nu în sens filozofic, ci existențial). Tu însuți mă acuzi de idealism. Este o acuză pe care o accept, pentru că e adevărată. Habar nu ai cât am invidiat dintotdeauna lipsa ta de idealism prost... Acum însă se poate spune orice despre Biserica catolică, în afară de faptul că este idealistă. Ba chiar este contrariul idealismului: non-idealistă, în schimb, absolut pragmatică. Mai mult decât oricine, preoții sunt cei care văd cu profund pesimism lumea așa cum este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Este o acuză pe care o accept, pentru că e adevărată. Habar nu ai cât am invidiat dintotdeauna lipsa ta de idealism prost... Acum însă se poate spune orice despre Biserica catolică, în afară de faptul că este idealistă. Ba chiar este contrariul idealismului: non-idealistă, în schimb, absolut pragmatică. Mai mult decât oricine, preoții sunt cei care văd cu profund pesimism lumea așa cum este ea: nimeni nu e mai abil și mai vigilent decât ei când vine vorba de a surprinde statu-quo-ul și a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
împăca utopic idei mai vechi cu altele noi și chiar reușește în oarecare măsură. Eroul își caută, în același timp, echilibrul afectiv, alături de femeia pe care o iubise încă din copilărie, în mod paradoxal, adeptă ferventă a celuilalt tip de idealism, socialist. De aici, ruptura morală și psihică și, simultan, breșa de ordin dramatic ce se produce între intenția inițială a autorului, cu deschidere tragică, și rezultanta, în ton minor, privind indecizia protagonistului, un om care nu știe ce vrea. Demonstrația
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
Dragoste cu contract, Când reînfloresc salcâmii, Migrena asiatică, S-a stins candela), altele rămase în manuscris, mai închegată, cu nerv dramatic și replici pline de miez ar fi drama Nebunul (1926), tributară și ea viziunii maniheiste a autorului, înfruntării dintre idealismul eroului (aparținând speciei „oamenilor din lună” sadovenieni) și vulgaritatea vieții din jurul său, subsumată „răului”. Bine primită a fost S-a stins candela, dramatizare a povestirii Răzbunarea lui Eremia Runcu din volumul Destăinuirile colonelului Mihu (1934). Tot pentru scenă M. a
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]