755 matches
-
registru mistico-creștin. Precum, mai curînd, la Bacovia, angoasa ni se descoperă coborîtă la stratul primar, la originea ei confuză, emoțional-senzorială, în afara oricărui aparat explicativ. Neîndoios, partitura e a unui "final de partidă", însă pe cont propriu. În absența unei armături idealiste, apocalipsa e perfid discretă, insinuată în prozaicele ritualuri habituale aidoma unei igrasii: "plînsul fără lacrimi e la ordinea zilei/ întins pe spate îl aud cu o voluptate care-mi deschide/ venele simt nebunia cum ridică grinzile și sparge/ geamurile acum
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
sondajelor de opinie o vertiginoasa cădere a "democraților", în care ne-am investit toate nădejdile? Sînt convins că ea nu e fără legătură cu izgonirea postideologică a intelighenției ce i-a susținut cu o convingere și cu o ardoare pur idealiste... Dar să revenim la creația poetica a lui Dorin Tudoran. Normal, ea face corp comun cu personalitatea fugoasa a disidentului, care însă, după cum remarcă Ion Bogdan Lefter, în prefață volumului bilingv, Viitorul facultativ/ Opțional future, "ocolește capcană demascărilor reportericești", realizînd
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
află locul ei de muncă și satul unde lucrează el, Ioana și Iustin se consolează erotic după posibilități, înlocuindu-și fiecare partenerul tînjit, dar absent, cu suplinitori mai puțin apreciați decît titularii, dar prezenți. Trebuințele sînt satisfăcute, iar aspirațiile romantic idealiste, deși contrazise de proza vieții, se conservă. Iustin se combină astfel cu o Codruță locală, foarte apetisantă de altfel, iar Ioana cu un rasat demnitar bucureștean, Anton, venit în inspecție la uzina unde ea face și oficii de public relation
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
Novicov și V. Em. Galan. Și continuă să fie sărac, neavând câteodată bani pentru pâine și pentru țigări, să fie supus unor infinite tărăgănări din partea editurilor (scrisese monografiile Luchian, Tonitza, I. Jalea) și hărțuielilor cenzurii, să fie acuzat de interpretări idealiste și de cosmopolitism. Situația lui dramatică în perioadele de conformism seamănă parcă a autoflagelare. Paginile de jurnal se transformă nu o dată, spuneam, în note de călătorie, unde sistematicele vizite în marile muzee ar putea să-l intereseze cu precădere pe
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
idealist și, totuși, gata să-și sacrifice idealul pentru o himera cît de cît concretă, S.F. este prototipul acelui fel de aristocrat care se "face" prin-tr-o mare știință a negarii prejudecăților de orice fel și se desface printr-o credință idealista în prejudecăți. Poemele lui șunt poemele celui care neagă, la început, totul, chiar faptul că le scrie, ca apoi, să construiască, cu oboseală, obiectul desfigurat (descompus) cu furie. Cînd concentrate și interiorizate (Poeme sororale, Sobolanca) cînd desfășurate pe spații mari
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
este simbolică pentru încremenirea vieții din acea perioadă, paralizie care a dus la situații aproape suprarealiste. 2 Ana Blandiana, " Poezia între tăcere și păcat", Spaima de literatură. București: Humanitas 2004, 151. Cosecha de angeles, 164. 3 Pe linia tradiției filosofice idealiste, Blandiana semnalează importanța percepției în "Ochiul închis": "Nu îndrăznesc să închid o clipă ochii/ De teamă / Să nu zdrobesc între pleoape lumea." (Cosecha: 32-33). Ca și Borges, creează un joc insistent pe baza dicotomiei între vis și realitate, așa cum se
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
găsește nicio clipă semnificația normală. A vrut oare autoarea să pătrundă cu obiectivul observației, într-o anumită lume, prin bucătărie?" Repet, ca răspuns la o astfel de exagerare: discursul plebeian, încărcat de mediocritatea vieții cotidiene, încadrează toată evocarea, cu tendințe idealiste de omagiere a lumii bune de pe la 1900 și ceva, într-o ramă ironică. În centrul iradiant al romanului se află profesorul Mironescu și limbajul său intelectual, superior, de interpretare a lumii politice și morale burgheze căreia îi aparține. Vica are
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
punct de vedere politic, moral și social, față de istoria noului spațiu românesc postbelic, de așa-numite prefaceri revoluționare. Raportul necesitate-libertate este reluat în formă marxist-ortodoxă. Conștiința intelectuală, înstrăinată în relația ei cu utopia, devine în grad maxim deopotrivă pozitivistă și idealistă. Personajele apar ca niște caricaturi prăbușite sarcastic sub apăsarea conștiinței narcisiste, dar confiscată de seducția pentru un potentat politic al culturii oficiale comuniste, tovarășul Mierlă. Ele au date biografice sumare. Se văd angrenate într-o figurație epică redusă la căutarea
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
director al ateneelor populare din capitală, inspector al teatrelor sătești, misionar propagandist în provinciile dezrobite, referent al Casei Școalelor, membru al societății �Cultul șrând șters în periodic, n.m., G.O.ț umbând cu servieta subsuoară, famelic, cu priviri mioape și idealiste, grăbit totuși să nu scape un loc sau o sinecură culturală, vreo misiune specială, încasând jetoanele de prezență cu anticipație, sub cuvânt că e �în mare lipsă" - lucru verosimil după înfățișarea lui ascetică și nemâncată, cu hainele căzându-i de pe
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
firești se succed cu o naturalețe ce-l divulgă pe dramaturg. Un semn de întrebare persistă, totuși: atât Sorin cât și soția lui trec prea brutal de la iubire la ură - există niște goluri psihologice neumplute de vreo explicație. Fire pașnică, idealistă, Clejan se vede neputincios în fața unor opozanți abili: soția și fidelul ei clan, gata la orice fel de intrigi, buticarul Dan și grupul său de cartofori disoluți, maeștri în bârfe, malefici din instinct. Nicio contrapondere la mecanismul implacabil prin care
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
muncă în mină, domiciliu obligatoriu) și jucând, până la capăt, rolul unui om batjocorit de Istorie. Cauza acestei ratări sociale stă într-o incompatibilitate structurală, o "nepotrivire de caracter" cu sistemul comunist pentru care Sîrbu luptase. O făcuse, în anii tinereții idealiste, pentru a micșora cuantumul de suferință și nedreptate din lume, pentru a se ajunge la egalitate și fericire generală, cu șanse pentru toți și ajutor pentru cei năpăstuiți. Ca să constate, foarte repede după abolirea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
urîtul n-are ce căuta în artă, iar răul, cu atît mai puțin. Este uimitor să constați că proletcultismul, în anii '50, si national-comunismul, în anii '70-'80, dar și după revoluție, s-au folosit uneori de exact aceleași argumente idealiste, cînd a fost vorba să manipuleze artă în scopuri proprii. Campania contra lui Arghezi, bunăoară, a început, în presa comunistă de la sfîrșitul deceniului 5, cînd poetul mai era încă liber să publice, cu observația că nu poate pretinde a fi
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
Argumentul educativ (nu vorbim de literatură, ci de manuale!) este, și el, specios. Educația nu se poate face întorcînd spatele realității. Continuînd să opunem literatura (frumoasă, ideală, nobilă) vieții, perpetuam atît o greșită idee de literatură, cît și o mentalitate idealista care blochează receptarea la nivelul trivial al consumatorilor de telenovele, cu binele mereu triumfator asupra răului, cu happy-end și tot dichisul. Este un cerc vicios: gustul dominant impune o educatie prin care își garantează poziția dominantă. Se autogenerează la infinit
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
dovedească cu orice preț că spiritul nu există și că, în afara materiei, nu mai e loc sub pielea omului de nimic altceva. Că așadar omul e un zgîrci de gene și hormoni în privința căruia e de prisos să întreținem iluzii idealiste. De aceea, e un spectacol deconcertant să vezi cît spirit se cheltuiește azi împotriva spiritului. Acesta e gustul cu care rămîi citind al doilea volum apărut în limba română al neurologului Antonio Damasio, profesor la Universitarea din California de Sud
Secreția creierului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6120_a_7445]
-
politica fără popor este un act ridicol. România nu va fi niciodată mai bună, fără conducătorii față de care cetățenii să simtă respect și admirație. Interesele europene și mondiale nu pot fi contestate, conștientizez asta mai mult decat lasă înclinația mea idealista să se înțeleagă, insă - fac apel la umanitate și umanizare. Conflictele și interesele politice nu se pot oglindi într-o baltă de sânge ori în privirea disperată a unui animal fără apărare. Nu pot, extrapolând potrivit situația, să nu mă
Ce i-a scris o tânără lui Băsescu despre maidanezi. O va ajuta Ponta? by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/69621_a_70946]
-
beneficiază așadar de șansa unui plus de autenticitate, în măsură a dejuca "pornografia politică" (vorba lui Gellu Naum), lucrativ asociată cu minciuna "epistemologică" multilateral dezvoltată, cu comedia pseudovalorilor, cu rigiditatea tuturor ierarhiilor oficiale și oficioase. Revolta suprarealiștilor e o revoltă idealistă, "revolta pură", cum o numea Ferdinand Alquié, ca o aspirație de independență a spiritului inadaptabil atît la un context cultural vlăguit, cît și la mecanismele nocive ale totalitarismelor care, proclamînd "eliberarea", nu duceau decît la o mai cumplită alcătuire a
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
formă izolată, neangrenată într-un întreg: totul e în legătură cu toate". Mixtura dintre idealism și persuasiunea mobilizatoare e incontestabilă. Încheierea unui eseu dedicat lui Sartre are o factură învederat convențională: "Totuși, efortul său din ultimii ani de a lichida o moștenire idealistă și a consolida noua sa orientare era prea susținut pentru a nu putea fi recunoscut. Analizîndu-și fără cruțare începutul rătăcirilor sale în lumea cuvintelor, el ne prezintă o aventură personală. Dar orice aventură a unui om dobîndește o valoare umană
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
Peste cîteva decenii, cînd despre colegii ei de generație nimeni nu va mai ști nimic, nici dacă au fost poeți și nici dacă au scris o carte sau o sută, despre Ana Blandiana se va vorbi ca despre o incurabilă idealistă, a cărei credință, fără nici o acoperire în mizeria contemporanilor, a scoso la liman în mai toate împrejurările. O natură himerică cu aversiune față de compromisuri sau înțelegeri de culise. O visătoare dornică de singurătate, urînd boema și detestînd abjecțiile, al cărei
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
puterea măștii mele Ascunse-n sine, trainică la rele." Aceste versuri din poemul Hombre secreto au fost revelate de fiul său. Tudor Vianu era supus umilințelor intelectuale de tot felul, marginalizat și exclus, pentru vina de a reprezenta încă filosofia idealistă, dar și pentru că nu se înregimenta în structurile politice ale stăpînilor țării (să nu uităm că, în aceeași vreme, colegi de-ai săi din Universitate, precum Rosetti, Graur, Iordan, Byck ș.a. aveau carnete de partid!). Tudor Vianu trăia, cum scrie
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
nu mi se dăduse... Nichita îmi zicea italienește... tenente. Cu aluzia la oînfatisarea ce o aveam pe-atunci de tânăr frumușel și cu un fel de a fi mai deosebit. 1944-1945 fusese și ultimul an în care se făcuse filosofia idealista - eram cu Immanuel Kant... cu cerul înstelat de deasupra noastră și conștiința din noi. Frază ce separă totul. Venind, imediat, pe senilele țancurilor sovietice, marxism-leninismul, cu a sa răsturnare... Între mine și Nichita, se cască astfel un hau, teoretic... Fusese
Momente cu Nichita by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6549_a_7874]
-
front comun cu ea, refuzîndu-și ultima șansă de a o trimite în trecut. Sau poate că "Dana" a ucis-o în public de Mona, în timp ce transpira și vorbea indignată, ca să nu se simtă cum o gîtuie pe femeia frumoasă și idealistă în care am crezut.
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
de a fi pașnică, lipsită de patimi personale. Dincolo de aceste ciocniri nu o dată violente între liderii masoneriei românești, încercând să se anuleze reciproc sau să se (in)subordoneze unii altora, Mihail Sadoveanu a încercat să promoveze public principiile adevărate, curate, idealiste, ale masoneriei. Ziarul "Adevărul" din 9 iulie 1933 reproduce opinia lui Mihail Sadoveanu despre "purificarea masoneriei", atât pe cale individuală, cât și la nivel de grup și ceremonial: "Datoria Maeștrilor conștienți este să ridice instituția cătră noblețea ei firească, nu s-
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
care i-a atacat pe Heinlein și pe alți scriitori de "ficțiune utopică." Lowndes în acuză pe Heinlein că "îmbină jumătăți de adevăr ingenioase cu jumătăți de adevăr strălucitoare" și conchide că federația lui Heinlein nu putea fi atât de idealistă pe cât e prezentată, deoarece nu se specifică nicăieri "dacă [non-cetățenii] pot apela sau nu la o măsură care să îndrepte injustiția oficială, așa cum se practică în zilele noastre". Farmer a argumentat că o "lume condusă de veterani ar fi prost
Infanteria stelară () [Corola-website/Science/321549_a_322878]
-
foarte documentat, publicat în nr. 28 al Rl.Domnul Ștefănescu scrie „Înainte de a ajunge la închisoare, Alexandru Ivasiuc a fost timp de doi ani student la Facultatea de Filosofie din București, de unde a fost dat afară pentru «ploconire în fața filosofiei idealiste și origine nesănătoasă» și trimis să lucreze, în scopul reeducării sale, ca ajutor de instalator pe un șantier”... Or Sașa (A. I.) a fost coleg de an cu soția mea la Facultatea de Psihologie între 1951 și primăvara 1953 când amândoi
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13561_a_14886]
-
perioada de cochetărie a lui Istrati cu socialismul (prietenia lui cu Cristian Racovski, Ștefan Gheorghiu, I.C. Frimu ș.a. demonstrează fără putință de tăgadă că a fost mai mult decît cochetărie) și legionarismul, ambele mișcări se aflau în faza lor romantică, idealistă. În momentul în care a intrat în contact cu realitatea dură a regimului sovietic, Istrati a rupt-o cu socialismul și, probabil, celebra sa deviză, „je ne marche pas” s-ar fi făcut auzită și în relația cu legionarii, dacă
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]