744 matches
-
chestiunea națională. Dar rezolvarea artistică e de multe ori facilă, de duioasă melodramă. Așa sunt Cămătarul („Literatorul”, 1881), adaptare după Émile Augier - cu varianta mai veche O căsătorie în lumea mare (1871) -, Copila din flori („Revista literară”, 1885), Prejudecăți („Revista idealistă”, 1905), unde autorul ia apărarea unor victime ale prejudecăților obștești, incriminând pe un ton retoric societatea. A scris și piese istorice. Inspirată din trecutul Franței, Marcela evocă masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu. Traian și Andrada (1893), alcătuită în colaborare cu
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
Copila din flori”, „Voința națională”, 1884, 85, 88, 93; Sphinx [D.D. Racoviță] „Copila din flori”, „România liberă”, 1884, 2 186; Tel. [D.Teleor], „Marcela”, LUP, 1889, 957; Ion Gorun, „Traian și Andrada”, U, 1899, 345; Ion C. Bacalbașa, „Prejudecăți”, „Revista idealistă”, 1904, 10; Al. Davila, Anecdote, RP, 1923, 1 626; B. Brănișteanu, Grigore Ventura, DMN, 1935, 1 025; I. Massoff, Istoria Teatrului Național din București. 1877-1937, București, 1937, 133-138; Cosco, Bunica, 237-239; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 530, Ist. lit. (1982
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
impus ca maestru neîntrecut al elocinței, blând, dar și vehement, caustic și necruțător în limbaj, politicos și protocolar, dar și comunicativ și familiar, cunoscător perfect a patru limbi străine, cu credință nestrămutată în monarhie, libertate și unitate națională, cu convingeri idealiste, dar și observator atent al proceselor din viața politică internă și internațională, admirator al Franței, dar și patriot de necontestat . După studii strălucite liceale și juridice (premiu de onoare la bacalaureat în capitala Olteniei și laureat al Facultății de Drept
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
responsabilizați, educați dar și protejați Într-o societate de hiperconsum. 6.2. Consumul de droguri - evoluție și diagnostic 6.2.1. Evoluția consumului de droguri Fenomenul consumului de droguri În România nu poate fi perceput și analizat din perspectiva naivă, idealistă a anilor ’90, când opinia publică dezbătea problematica abuzului de substanțe stupefiante ca pe o „temă occidentală”, ca pe o realitate izolată a consumatorului, a persoanei afectate, prea Îndepărtată pentru o societate aflată În plin proces de reorganizare politico socio-economică
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consumului drogurilor În România, Între 1995-2003 sunt preluate din cercetări care au fost realizate În mediul urban (majoritatea). Lipsesc date focalizate pe mediul rural cu privire la fenomenul, nivelul consumului de droguri. Tendința de consum a anilor 1995-1998, când exista o percepție idealistă („este o problemă occidentală”, „suntem doar o țară de tranzit” etc.) a fenomenului de consum al drogurilor a fost caracterizată printr-o creștere rapidă a procentului de tineri care au Încercau să consume substanțe ilicite. România era deja o țară
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tratează pe tânăr cu respectul cuvenit, efectul este grav: pierderea spirituală a acestuia. Pr. I. Moldovan identifica trei etape ale atitudinii adolescentului față de religie: • etapa în care adolescentul încearcă să pătrundă în lumea supranaturalului și trăiește dispozițiile morale, etice și idealiste; • etapa „conversiunilor” în care încep să apară crize și îndoieli religioase. Astfel, apar incertitudini cu privire la existența lui Dumnezeu , predomină neliniștea și pe acest fond ei pot trece de la o extremă la cealaltă. • etapa în care criza se temperează și se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
începând cu anii '90 și continuând să influențeze politicile promovate astăzi o reprezintă teoria păcii democrate. O mare parte dintre subiectele care domină astăzi politica mondială sunt mult asemănătoare ideilor vehiculate în perioada interbelică de reprezentanți ai așa-numitei școli idealiste în Relațiile Internaționale, justificând interogații în legătură cu statutul liberalismului contemporan ca ideologie devenită hegemonică (Richardson, 1997, p. 5). Astfel, perceperea renașterii paradigmei idealist-liberale derivă din constatarea unei paralele între anumite idei și instrumente de politică externă propuse de curentul de gândire
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
în afacerile externe acesta din urmă Curentele de gândire liberale ce apelează la aceste idei în perioada interbelică pentru a prezenta principii alternative de organizare a unei noi ordini mondiale la sfârșitul primului război mondial superficial atribuite unei școli unitare idealiste sunt asociate cu anumite politici (precum dezarmarea, arbitrajul internațional sau securitatea colectivă) și instituții (Liga Națiunilor) și judecate prin prisma (in)succesului acestora în a preveni o nouă conflagrație mondială. În dimensiunea conceptuală, respingerea principiilor idealiste de către reprezentanți clasici ai
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
atribuite unei școli unitare idealiste sunt asociate cu anumite politici (precum dezarmarea, arbitrajul internațional sau securitatea colectivă) și instituții (Liga Națiunilor) și judecate prin prisma (in)succesului acestora în a preveni o nouă conflagrație mondială. În dimensiunea conceptuală, respingerea principiilor idealiste de către reprezentanți clasici ai realismului mai ales E.H. Carr și Hans Morgenthau se face pornind de la premisa disjuncției dintre sfera internă și sfera externă a politicii. Pentru Morgenthau, de exemplu, principiile internaționalismului pot opera în sfera politicii interne tocmai datorită
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
misiunea asumată de Carr în a denunța naivitatea idealismului utopic. Pentru recuperarea acestei secvențe, vezi scrierile lui Brian C. Schmidt. În această fascinantă literatură în dezvoltare, autorii se situează pe un continuum între poziția de negare a existenței unei școli idealiste unitare (Peter Wilson sau Cameron Thies) și eforturile de recuperare a adevăratului liberalism internațional din perioada interbelică (Osiander). În ultima parte a acestui capitol, voi folosi pretextul prezentării literaturii revizionist recuperatorii cu scopul de a îmbogăți cunoașterea acestui moment definitoriu
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
parte a acestui capitol, voi folosi pretextul prezentării literaturii revizionist recuperatorii cu scopul de a îmbogăți cunoașterea acestui moment definitoriu pentru Relațiile Internaționale prin accesarea câtorva raționamente interne care adeseori sunt ignorate. Internaționalismul liberal interbelic o arheologie revizionistă a raționamentelor idealiste Istoria convențională a teoriei Relațiilor Internaționale ce descrie nașterea disciplinei ca urmare a unei prime mari dezbateri între o școală de gândire idealistă dominantă în perioada interbelică și o școală de inspirație realistă ce pretinde victoria conceptuală în perioada de după
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
prin accesarea câtorva raționamente interne care adeseori sunt ignorate. Internaționalismul liberal interbelic o arheologie revizionistă a raționamentelor idealiste Istoria convențională a teoriei Relațiilor Internaționale ce descrie nașterea disciplinei ca urmare a unei prime mari dezbateri între o școală de gândire idealistă dominantă în perioada interbelică și o școală de inspirație realistă ce pretinde victoria conceptuală în perioada de după al doilea război mondial este tot mai contestată în ultimele două decenii de autori care, prin diverse strategii, acuză întemeietorii școlii realiste de
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
unei teorii liberale în Relațiile Internaționale: liberalismul ideațional, idealismul comercial și idealismul republican (Moravcsik, 1997). Celălat pilon al contestării istoriografiei convenționale a disciplinei este constituit din expunerea limitelor conceptualizării confruntării idealimrealism sub forma unei dezbateri. Este evident că, în măsura în care școala idealistă nu constituise o școală în adevăratul sens al cuvântului, serioase semne de întrebare planează asupra conceptului de dezbatere între școli adverse. Însă dincolo de acest aspect, existența unei dezbateri presupune un dialog consistent și consecvent între diverși autori, în jurul anumitor teorii
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
studierea politicii internaționale de către discipoli ai proiectului realist. În al doilea rând, probabil una dintre cele mai fascinante ipoteze de lucru lansate în ultimii ani o reprezintă teza lui Thies privind relația dintre idealism și realism. Astfel, în inventarea școlii idealiste, avocați ai tradiției realiste ignoră o importantă componentă a gândirii liberale interbelice în domeniul Relațiilor Internaționale problematica anarhiei și a relației sale cu conceptul de suveranitate numai pentru a deforma prin simplificare cealaltă componentă, problematica federalismului. Simultan, din această perspectivă
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei în sens global, explicarea faptelor istorice prin cauzalități de factură deterministă, de unde necesitatea recursului punctual la elemente care țin de ansamblul vieții economice, sociale și politice. Formația filosofică de esență idealistă, dobândită în timpul studiilor și cercetărilor efectuate la Cracovia, Lemberg, Viena, Munchen, Paris, Londra, Budapesta, Belgrad etc., explică, în bună măsură, înclinația sa permanentă către o istorie integratoare, opusă celei secvențiale, către invocări a unor factori precum ,,selecția providențială’’, destinul, caracteriologia
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei în sens global, explicarea faptelor istorice prin cauzalități de factură deterministă, de unde necesitatea recursului punctual la elemente care țin de ansamblul vieții economice, sociale și politice. Formația filosofică de esență idealistă, dobândită în timpul studiilor și cercetărilor efectuate la Cracovia, Lemberg, Viena, Munchen, Paris, Londra, Budapesta, Belgrad etc., explică, în bună măsură, înclinația sa permanentă către o istorie integratoare, opusă celei secvențiale, către invocări a unor factori precum selecția providențială, destinul, caracteriologia
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
Marea Britanie resimt însă foarte târziu pericolul iminent reprezentat de Germania și, în speranța că tensiunile vor fi aplanate pe cale diplomatică, prin negociere, eșuează în a-și urmări prioritar interesul național: apărarea. Deși consideră că, aplicate separat realității, nici perspectiva școlii idealiste, nici cea a școlii realiste nu sunt suficiente, Carr își exprimă însă încrederea că realismul este mai adecvat studiului relațiilor internaționale decât idealismul. Însă, ceea ce este cu adevărat dezirabil, deși neînfăptuit încă, este o întrepătrundere a celor două viziuni în
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
se extrage din lume și se baricadează față de toate informațiile corporale pentru a proba dacă și în aceste condiții lumea rămîne ultima realitate. Această acțiune îi permite să observe că “realitatea radicală” poate fi atribuită numai gîndirii; ) Dacă însă “teza idealistă anulează lumea exterioară”) Descartes nu poate fi apreciat ca fiind un idealist pur, căci în metafizica sa regăsim și elemente realiste: autodefinirea sa ca lucru (res), ca parte a lumii corporale, deducerea existenței lumii fizice (res extensa) din existența lui
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
1920-1944. Bibliografie de Laura Guțanu. Ediția a 2-a. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2006, IV,54, VII p. Receptarea lui Marcel Proust în România. 1920 1944. Bibliografie de Laura Guțanu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 2003, IV,54, VI p. Revista idealistă (1903-1916). Indice bibliografic de Lenuța Drăgan. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1974, 286 p. Revista Ideii (1900-1916). Indice bibliografic de Martin Bodinger. Iași, BCU “Mihai Eminescu”, 1972, 86 p. Revista scriitoarei (1926 1943). Indice bibliografic de Lidia Gavrilescu. Iași, BCU „Mihai
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Adevărul Unic. Iată de ce gânditorul român formulează o concluzie pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un mistic este incapabil să cunoască din perspectiva materialistă, idealistă și criticistă, ci numai din cea real-dogmatică. Exceptând mistica care constituie realiter "sediul grației și al revelației, nu se poate înțelege materialitatea globală a lumii, straturile ei și interdependența lor"6. Asemenea lui Maurice Blondel, Petre Țuțea consideră că omul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
citit despre el. Joyce i-a cunoscut nu numai pe Freud și pe Jung, dar și pe Vico, Giordano Bruno și, firește, pe Toma d'Aquino ; Yeats a fost un profund cunoscător al teozofici, al misticismului și chiar al filozofiei idealiste a lui Berkeley. În alte literaturi, cercetările privind asemenea probleme au fost poate chiar mai numeroase. Nenumărate sânt interpretările teologiei lui Dante, în Franța, E. Gilson și-a apucat cunoștințele de filozofie medievală la exegeza unor pasaje din Rabelais și
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
neîntemeiată) de moralism, pentru că, în termenii lui Scheuerman, ei "au introdus prin contrabandă etica și moralitatea în chiar definiția politicii"34. În orice caz, mi se pare de netăgăduit că realismul recent din filosofia politică are la bază o concepție "idealistă" a politicii, una străină curentelor de opinie din teoria politică reunite de obicei sub cupola realismului 35. Poate că Freeden este mult prea dur atunci când declară că distincția realistă între politică și dominație nu este decât o "manevră verbală/definițională
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
impus că maestru neîntrecut al elocintei, blând, dar și vehement, caustic și necruțător în limbaj, politicos și protocolar, dar și comunicativ și familiar, cunoscător perfect a patru limbi străine, cu credința nestrămutata în monarhie, libertate și unitate națională, cu convingeri idealiste, dar și observator atent al proceselor din viața politică internă și internațională, admirator al Franței, dar și patriot de necontestat . După studii strălucite liceale și juridice (premiu de onoare la bacalaureat în capitala Olteniei și laureat al Facultății de Drept
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Va urma o fază de acerbă critică socială, semn că răzmerițele țărănești din 1888, mișcarea socialistă, ca și activitatea lui C. Dobrogeanu-Gherea impresionaseră firea receptivă a scriitorului. Ieșit din mreaja pesimismului, el evoluează treptat spre un umanitarism vag, cu elanuri idealiste și infiltrații mistice - credința unui cărturar bătrân, cumpătat și evlavios. Simpatia lui se îndreaptă spre țăranul obidit (Socoteala, La arie) și spre intelectualul cu iluziile spulberate. Dar compasiunea și înduioșarea se preschimbă în sarcasm și vehemență (poezia 1907) când vine
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
sociologie ce transpune fără pertinență fenomenele individuale pe plan colectiv. O asemenea abordare este considerată reacționară, deoarece reduce aspirațiile proletariatului la o problematică de energie a libidoului, la fel ca pe cele ale burgheziei. Psihiatria sovietică denunță psihanaliza ca fiind „idealistă”, deoarece nu raportează psihismul doar la condițiile materiale de existență, și „materialistă mecanicistă”, deoarece vede în libido un instinct sexual nemodificabil. Ca și psihiatria tradițională, opera lui Pavlov justifică refuzul geneticii și al testelor psihologice și favorizează numai atenția îndreptată
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]