1,242 matches
-
ordin matematic în descrierea metodelor de studiere a fenomenelor. El admite ca adevărat numai ceea ce se impune spiritului, după eliminarea îndoielilor, cu ajutorul rațiunii, deci este raționalist. Rațiunea este purificată prin spirit, iar spiritul este Dumnezeu însuși, deci raționalismul său este idealist. Descartes, întrunind toate condițiile omului de știință, descoperind noi adevăruri în algebră, geometrie și fizică, realizează compromisul cu credința fermă a existenței lui Dumnezeu. Elaborează conceptul de " îndoială hiperbolică" care impune îndoiala ca principiu al realități percepute, fondând filtrul științei
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
omului, ca și cauza și efectul, realitatea lumii fiind împărțită în cea "fenomenală" (realitatea minții), la care avem acces prin simțurile noastre, și cea "noumenală", sau adevărul transcendental, la care nu avem acces. Această analiză conduce la declararea lui Kant idealist, dar un idealist rațional. În ciuda acestei diferențe, Kant marchează o întoarcere la idealism (în Germania). Nu este de acord cu scepticismul lui David Hume și este dușman al dogmatismului religios. Are descoperiri în astronomie, în special în ceea ce privește diminuarea vitezei de
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cauza și efectul, realitatea lumii fiind împărțită în cea "fenomenală" (realitatea minții), la care avem acces prin simțurile noastre, și cea "noumenală", sau adevărul transcendental, la care nu avem acces. Această analiză conduce la declararea lui Kant idealist, dar un idealist rațional. În ciuda acestei diferențe, Kant marchează o întoarcere la idealism (în Germania). Nu este de acord cu scepticismul lui David Hume și este dușman al dogmatismului religios. Are descoperiri în astronomie, în special în ceea ce privește diminuarea vitezei de rotație a pământului
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Dorința de satisfacții a lui Schopenhauer devine dorința de a domina, pesimismul reflecțiilor devine optimismul curajului, mila este înlocuită de ascetism și setea de a satisfice dorința cu prețul cruzimii. 19 Friedrich Wilhelm Joseph Schelling (1775-1854), devenit von Schelling, filosof idealist german, produs al Școlii de Teologie Luterană. Scrie Natur-philosophie, al cărui capitol Von der Weltseele este considerat de Goethe ca fiind scris cu "talent poetic". Filosofia sa este considerată a face trecerea de la Fichte la Hegel. Schelling spunea "Natura este
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cea transcendentală sunt complementare. Fichte repudiază pe Spinoza (Deus sive Natura), în timp ce Schelling îl apreciază. Pentru Schelling, filosofia nu poate explica existența pe baza principiului conflictului dintre negura inconștientului și conștientul dumnezeiesc. 20 Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831), filosof german idealist, inspirator al marxismului prin metoda sa dialectică. Mintea și spiritul se manifestă printr-o serie de contradicții care sfârșesc prin a se uni într-o formă integrativă. Acest sistem de gândire este atât de des întâlnit la nenumărați filosofi, încât
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
anumit set de norme afectează structurile de putere, autorul este de părere că o astfel de abordare ar fi capabilă să se ocupe de problema schimbării din relațiile internaționale într-un mod pe care nu-l poate realiza nici constructivismul idealist (cu viziunea sa asupra moralității politice), nici realismul materialist-pozitivist (care o desconsideră). Astfel, un constructivism realist ar putea umple un gol în teoretizarea relațiilor internaționale între teoriile dominante și cele critice. Ar putea face acest lucru adoptând accentul pus pe
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pluralismul de stil vechi.610 Ridicarea teoriei autodeterminării la un nivel dominant a fost accidentală, fiind un concept central în tradiția filosofiei politice occidentale, independentă de nașterea naționalismului și anterioară acestuia. De la sfârșitul secolului al optsprezecelea, atât contractualiștii, cât și idealiștii, concepuseră libertatea umană în termenii obligațiilor politice ale indivizilor cu capacitate de autodeterminare. Rousseau a făcut mișcarea decisivă identificând voința rațională a individului cu voința generală, astfel că obligațiile datorate statului erau, de fapt, datorate de cetățean sieși.611 Autodeterminarea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
esențial este motivul adoptării unor acțiuni revoluționare sau mai putin revoluționare (bunăoară, fenomenologia râului: suferință spirituală, durere fizică), iar pe de altă parte idealismul nu exclude pragmatismul, mai ales in expresia să birocratica. Din acest punct de vedere, Djilas, comunistul idealist (în calitatea sa personală și nu de oficial), s-a situat exact la antipodul lui Stalin, comunistul birocrat și pragmatic; idealismului care caută dezinteresat adevărul i se opunea implacabil pragmatismul care proteja interesele, chiar cu prețul falsității: "Știa că este
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
lui Voronca e Întotdeauna fundamental grav, el ia totul În serios, se implică pînă În pragul ascezei și sacrificiului de sine, cu o dăruire totală În orice demers, și - chiar În miezul entuziasmelor sale se insinuează un sîmbure elegiac: un „idealist” a cărui exaltare romantică e subminată În adînc de un soi de scepticism ultim, ce pune sub un tremurător semn de Întrebare pînă și cele mai Înalte certitudini. Balansînd Între extreme și excese, el se știe mereu vulnerabil, retorica sa
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
irlandeză totodată, eliptică de orice zăbavă descriptivă sau sentimentalism. Abil în practica reinscripției unor climate psihologice sub zodia fatalismului ce amintesc de "Oameni din Dublin" (Joyce) sau personaje și decupaje din narațiunile unui Maupassant sau Turgheniev (tipologia oamenilor de prisos, idealiști abulici striviți de angrenajul social), Trevor povestește cu o rece obiectivare viața și dezamăgirea afectivă a unei tinere provinciale, Mary Louise, alternând acest fir epic pre- și post-matrimonial cu cel al lungii claustrări a eroinei, pacientă într-un azil pe cale
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lumii", este de fapt un sentimental. Își trăiește poate unica iubire a vieții cu camerista Lidia și nu ezită să se piardă în visul imposibil de a se însura cu tânăra Marcenda, care-i poate fi și fiică. Este un idealist, contemplativ și abulic, dar etic și cu simțul ridicolului, și prin urmare n-are cum să nu se disocieze sarcastic de triumfalismul dictaturii, menit să infesteze o națiune și o Lisabonă, devenită epicentru al unui sinistru carnaval, al mitingurilor de pe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ale creației, rațiunea trebuie să accepte crucificarea teologică prin exercițiul gândirii antinomice și paradoxale. Gadamer, Polanyi și Marcel sunt pentru Andrew Louth doar „înaintemergători” ai acestui proiect teologic restaurator care infirmă atât sterilitatea sceptică a rațiunii carteziene, cât și entuziasmul idealist al spiritului hegelian. Nici una dintre științele pozitive ale modernității n-ar putea confirma sensul teologic al tradiției, misterului și revelației 2. O asemenea speranță ar mai trăda încă slăbiciunea teologiei în fața „rațiunii tari” a modernității. Louth avertizează asupra limitelor unor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
gândirea este principiul de individuare al umanității. Fără cogito nu putem vorbi despre o subiectivitate reală; fără trup, acest lucru ar fi încă posibil. Dualismul cartezian a rămas pentru multe secole nechestionat; vorbind despre modalitățile teoretice de constituire a subiectivității, idealiștii germani (Kant, Fichte, Schelling sau Hegel) au ignorat aproape în totalitate aportul corporalității în constituirea subiectului. Tirania absolută a cogito-ului și-a lăsat amprenta nu doar asupra tomurilor de filozofie, ci și asupra viziunii pedagogice care a guvernat timp de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
salarizare mulțumitor și, de ce nu, cum să-ți atragi sorții de partea ta astfel încît creativitatea și împlinirea (nu uita că cea profesională n-o exclude pe cea sentimentală) să nu te ocolească! Cu toții am pornit în viață la fel de sinceri, idealiști și naivi. Și nu e un secret pentru nimeni că mulți dintre noi s-au fript îndeajuns de tare încît să sufle și într-o ofertă promițătoare din simplul motiv că "sună prea bine, prea tentant, sigur e o păcăleală
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
filiera vocațională: te va face să te gîndești la profilele sportiv, militar, teologic, artistic sau pedagogic; ► filiera tehnologică: îți propune profilele tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic, forestier sau agromontan. Atunci cînd tinerii se hotărăsc să urmeze o fa-cultate, majoritatea sînt idealiști, urmează modele parentale sau își decupează fanteziile de prin reviste impecabil realizate, în care viața nu poate fi altfel decît roz. Nu te vom învăța să fii cinic, circumspect sau neîncrezător, dar nici să nu te aștepți ca totul să
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
drumul Parisului fii de boieri (Vasile Alecsandri, Ion C. Brătianu, C. A Rosetti, Dumitru C. Brătianu, Ion Ghica ș.a.). Iar tradiția școlirii la Paris s-a menținut în timp dacă ne gândim că au fost urmați mai târziu de alți idealiști (Take Ionescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu). Însă contribuția la făurirea statului modern nu a aparținut doar tinerilor școliți la Paris, care au format elita politică din țara noastră, ci și celor care au zidit patrimoniul cultural național (de exemplu, Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la nivel de elite, principatele române de Europa. Să nu uităm că la Galați s-au aprins pentru prima dată luminile prin înființarea unei loje masonice. Ceva mai târziu, această faclă a fost răspândită în întreaga țară și de tinerii idealiști reveniți în patrie de la Paris, unde în Muntenia a scânteiat Frăția. Masoneria a fost laboratorul secret unde acești tineri au conceput, în confor mitate cu modelul democrației occidentale, proiectul național. A fost vizat un scop îndrăzneț constând în modernizarea societății
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
interpretării centrate pe locuțiunea adverbiala. Strategia de interpretare a lui Robert Pasnau, care do reste să demonstreze că speciile sunt cunoscute într-un anumit mod de către puterile cognitive, fără ca această stare de lucruri să degenereze într-o formă de reprezentationalism idealist, care s-ar putea traduce prin subiectivism sau scepticism epistemologic, se bazează în primul rând pe câteva pa saje extrase din operele de tinerețe ale lui Toma din Aquino, unde acesta pare a susține modelul obiect sau doctrina act obiect
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu forma din obiect; (B) Primul obiect al puterilor cognitive este forma obiectului extramental din mintea subiectului cunoscător (A) Primul obiect al puterilor cognitive este obiectul extramental (ÎI) Primul obiect al puterilor cognitive (A) Realism (B.1.) Reprezen tatio nalism idealist (B.2.) Reprezentationalism realist sau doctrina act-obiect b) formă obiectului se află în mod intențional în minte. Deoarece posesia intenționala a formei este un criteriu asu maț de toți interpreții tomiști 134, rămâne că relația dintre formă din minte și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
extramental reprezentat, trebuie mai întâi cunoscute, pentru că abia apoi, cunoscându-le, subiectul cunoscător să poată avea acces la obiectul reprezentat, adică să ajungă să cunoască esență obiectului extramental. Dar reprezentationalismul nu cunoaște doar o singură formă, ci două: reprezen tationalismul idealist (II.B.1.), potrivit căruia singurele obiec te ale cunoașterii sunt speciile sau reprezentările mentale, si reprezentationalismul realist (II.B.2.), pentru care cunoașterea este orientată către obiectele extramentale, dar este mediata de cunoașterea reprezentărilor mentale. Altfel spus, în această
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
însă nu doar obiectele extramentale sunt cunoscute, ci și speciile. Deși speciile sunt cunoscute direct, iar obiectele indirect, cunoașterea nu este în nici un fel distorsionată, obiectele fiind cunoscute așa cum sunt ele, ca atare. Acest tip de reprezentationalism este opus reprezentationalismului idealist, pentru care singurele obiecte pe care le cunoaștem sunt reprezentările noastre mentale, niciodată obiectele ca atare, la care, de altfel, nici nu avem acces vreodată. O analiză atentă a unui pasaj din Summa theologiae confirmă afirmația lui Robert Pasnau că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care singurele obiecte pe care le cunoaștem sunt reprezentările noastre mentale, niciodată obiectele ca atare, la care, de altfel, nici nu avem acces vreodată. O analiză atentă a unui pasaj din Summa theologiae confirmă afirmația lui Robert Pasnau că reprezentationalismul idealist este cel respins de Toma din Aquino, si nu reprezentationalismul realist: (ÎI.2.20.) Respondeo dicendum quod quidam posuerunt quod vires cognoscitivae quae sunt în nobis, nihil cognoscunt nisi proprias passiones; pută quod sensus non sentit nisi passionem șui organi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interpretul american constă în evidențierea faptului că, în Summa theologiae (I, q. 85, a. 2, co.), speciile inteligibile nu sunt prezentate ca fiind singurele obiecte cunoscute, ceea ce îl îndreptățește să afirme că Toma nu respinge reprezentationalismul realist, ci pe cel idealist, care poate degeneră în scepticism sau în relativism. În al doilea pas, Pasnau spune că Toma din Aquino nu infirmă nicăieri reprezentationalismul realist, ba, mai mult de atât, chiar îl confirmă în I Scriptum super Sententiis (d. 35, q. 1
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atât, chiar îl confirmă în I Scriptum super Sententiis (d. 35, q. 1, a. 2, co.) și în De spiritualibus creaturis (a. 9, ad 6) . În fapt, ceea ce spune Pasnau poate fi schematizat astfel: există două interpretări, reprezenta tiona lismul idealist (II.B.1.) și reprezentationalismul realist (II.B.2.); fragmentul (ÎI.2.20.) infirmă reprezentațio na lismul idealist, iar reprezentationalismul realist este confirmat în pasajele (ÎI.2.19.) și (ÎI.2.21.). Însă, în cadrul pa să jului (ÎI.2.21
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
De spiritualibus creaturis (a. 9, ad 6) . În fapt, ceea ce spune Pasnau poate fi schematizat astfel: există două interpretări, reprezenta tiona lismul idealist (II.B.1.) și reprezentationalismul realist (II.B.2.); fragmentul (ÎI.2.20.) infirmă reprezentațio na lismul idealist, iar reprezentationalismul realist este confirmat în pasajele (ÎI.2.19.) și (ÎI.2.21.). Însă, în cadrul pa să jului (ÎI.2.21.), accentul cade pe un singur termen, cel mai exotic de altfel, praeintelligo, praeintelligere. Nu mai repet contraargumentele înțelegerii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]