533 matches
-
prompt, într-un articol din care am mai citat deja câteva fragmente, obiecției de principiu că geniul nu poate fi reprezentat în artă decât de un alt geniu. Intenția autorului, se explică el, "nu putea fi alta decât de a idealiza pe Eminescu cu ajutorul unei tehnici de contraste, de lumină și de umbră (corespunzătoare unui anumit profil psihic, n.n.), din care fosforescența spirituală a geniului să iasă și mai mult în evidență din întunericul unei vieți de sfâșietoare mediocritate și mizerie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
altele destul de obișnuite. Dar nu În faptul prezenței acestor talente, și nu În numărul lor vedem noi, de fapt, progresul literaturii, ci În tendința lor, În maniera lor de a scrie. Talente au existat totdeauna; Înainte Însă ele Înfrumusețau natura, idealizau realitatea, descriau adică lucruri ce nu se Întâmplaseră, iar acum redau viața și realitatea În deplina lor veracitate». Iată deci care ar fi sensul just al unei discuții critice despre nuvela noastră. Acest sens n-ar fi putut scăpa unora
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Alecsandri. Așa, după ce Iorgu se pocăiește, zice, cu asentimentul lui Alecsandri, că trăiește într-o "epocă... unde oamenii civilizați sunt socotiți de nebuni". Dar între cei care-i socotesc așa e și Enache Damian, omul pe care, totuși, Alecsandri îl idealizează. Și ce e mai curios e că această frază citată mai sus Alecsandri o pune și în gura lui Iorgu cel de la-nceput, stricat, ridicol, și în gura Gahiței, și o pune acum și în gura lui Iorgu cel cumințit
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
împotriva participării ei la trebile statului. Și de aceea Alecsandri reușește atât de bine să ridiculizeze, când scrie pe Clevetici, Ultrademagogul 1 (compus în aceeași vreme cu Sandu Napoilă, Ultra-retrogradul). Dacă voind să ridiculizeze pe Sandu, a reușit să-l idealizeze, caricaturizând tot liberalismul, apoi, aci în Clevetici, scopul și rezultatul sunt identice. Clevetici este un "liberal ultra, jurnalist constituționalist", un "mare patriot", el vrea "consacrarea aptului de la 5 la 24 ghenar", "respectul convențiunii cu condițiune de a fi schimbată în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
A. Russo îl deosebește "junimismul", de C. Negruzzi îl deosebește "patruzecioptismul". Patruzecioptismul lui Alecsandri are, cum am văzut, mai mulți factori, dar factorul principal al patruzecioptismului său e naționalismul. În Românii și poezia lor Alecsandri laudă pe țăran și-l idealizează tocmai din acest punct de vedere. El nu vorbește ca democrat, ci ca naționalist. Și când s-a dus în popor "să-i culeagă" poeziile, el n-a făcut-o decât foarte puțin ca democrat (ori ca romantic), el a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
biruit-o plânsul. De multe ori a dat el să plece, și ea l-a ținut să-l mai mângâie încă..." etc.1 Ce departe suntem de toate personajele și întîmplările din Momente! Ce lume deosebită aici! Desigur, Caragiale nu idealizează pe țărani. Nu toți sunt buni, dar chiar când sunt răi sunt oameni adevărați. Dragomir din Năpasta e un asasin - nu-i vorbă, un criminal pasional! Ileana din Păcat e o ființă crudă. Dar nimene nu e ridicol! Caragiale n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
organismului său sufletesc e altă vorbă. Așa a făcut și Eminescu, și Luceafărul nu e o poezie țărănistă. Și nici idealizarea țăranului în opera de artă nu este țărănism literar. Opera mai sus amintită a lui Turgheniev, în care el idealizează pe țăranul rus, nu e literatură țărănistă. Idealizarea poate fi cel mult țărănism politic, când nu-i romantism, ori ca la Alecsandri bergerism pseu-do-clasic. Țărănismul literar - autorul acestor rânduri l-a combătut de la început, acum douăzeci de ani. Dl Sanielevici
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cel mai post-bolșevic gest al său (Judt: 2008, Brown: 1997). Acestea sunt motivele principale care m-au condus la concluzia că, în timpul lui Gorbaciov, leninismul a devenit post-bolșevic. Citându-l încă o dată pe Archie Brown, "Gorbaciov a păstrat o viziune idealizată despre Lenin în timp ce se îndepărta tot mai mult de esența leninismului" (Brown: 1997, 223). Capitolul 3 În colimatorul Uniunii Sovietice: România și Europa de Est sub auspiciile leninismului post-revoluționar (1945-1955) Calibrarea regimurilor politice ale statelor est-europene postbelice pe coordonatele politice și ideologice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
necesara conexiune dialectică între trecut, prezent și viitor. Pentru romantici însă, "trecutul are valoare prin simplul fapt că este o negație a prezentului", ceea ce nu echivalează totuși cu o retragere în "neant, ci într-o realitate", imanentă, "pe care o idealizează" (Râmbu: 2001, 25). Se observă aici anumite tangențe între conceptul de realitate prezentă a romanticilor, respectiv cea a leniniștilor. Ambele sunt imanente, nu transcendente, și ambelor li se dedică o doză de entuziasm mobilizator. Pentru primii însă, retragerea din realitatea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de altă parte, privilegiază ca și categorie socială țărănimea, "îndrăgită ca un prunc, ca imagine a unei stări naive și desăvârșite din care noi am ieșit definitiv, dar care ne stă în față ca un paradis al viitorului". Ruralitatea este idealizată ca vârstă a inocenței, dar, prin solicitarea reîntoarcerii la economia "naturală", nemonetizată, nu se încearcă neapărat reintroducerea unei forme de exploatare a țăranilor similară cu cea medievală, ci protejarea lor astfel încât "să nu încapă pe mâna cămătarilor" și să nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la Vene? ia, �n Polonia, al? turi de unguri ? i rom�ni. Dac? se va vorbi despre patria mea sau despre locul meu de odihn? , oamenii de bun? credin?? trebuie s??? i aminteasc? de mine �n felul acesta... �2. De? i Iorga a idealizat (prin interpretarea această) rena? terea na? iunii, cuvintele lui nu erau lipsite de un realism na? ionalist romantic. Astfel de sentimente s�nt ad�nc �nr? d?cinate �n mentalitatea zonei ? i aproape �ntotdeauna prezent? �n scrierile istoricilor na? ionali? ți. Ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bani ar fi plecat de mult din Rom�nia. Prima jum? țațe a expunerii lui Gaster referitoare la corup? ia, despotismul, ipocrizia sistemului politic de atunci ? i la deturnarea �mprumuturilor str? ine nu con? ine nimic deosebit. Dar doctorul Gaster idealiza realitatea �n privin? a atitudinii evreilor fă?? de rom�ni. Că reac? ie la argumentele socialiste ale lui Cristian Rakovski ? i că r? spuns la un articol ap? rut �ntr? un ziar francez, Iorga ? i?a prezentat versiunea personal? asupra situa? iei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o sarcin? dificil? chiar ? i �n Occident, unde era un produs local. Numai c? aici nu avem de? a face cu un produs local (sau cu un proces organic, cum ar spune Iorga). Splendidele rela? îi patriarhale pe care le? a idealizat el �n idealul s? u s? m?n? torist aveau s? fie distruse fie din? untru, fie dinafar?. Idealizarea acestei Rom�nii de pe vremuri constituie esen? a s? m?n? torismului. Iorga a zugr? vit imaginea lui asupra satului s? m?n? torist �n 1933
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cut? o, ar fi ar? tat mai mult? �n? elegere fă?? de acei rom�no? americani care? i displ? ceau. Cu toat? dragostea ? i introspec? iile perceptive ale lui Iorga fă?? de Statele Unite, exist? foarte multe lucruri pe care le? a idealizat sau nu a reu? it s? le �n? eleag? (inclusiv unele fundamentale care au f? cut că Statele Unite s? fie ceea ce au devenit). Acest fapt devine ? i mai limpede dac? citim c? r? ile pe care le? a scris despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
izb�ndit de? a lungul �ntregii noastre istorii�12. Iorga a declan? at imediat o ampl? campanie de preș?. �Neamul rom�nesc� ap? rea �n chenar negru, iar el �? i �ncepea astfel articolele: �Adev? rul despre Trecutul ? i Prezentul Basarabiei�. Iorga idealiza condi? iile din aceast? provincie prost administrat? , contrazic�ndu?? i flagrant repetatele aprecieri la adresa acestora ? i chiar ? i propria lui coresponden??. D? dea replic? oric? rui atac sovietic, resping�nd acuză? iile Rusiei Sovietice (metafore ale afirmă? iilor lui Tro
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
El era preocupat de "buldozerarea" României, îndeosebi în Transilvania, cu trimitere directă la distrugerea satelor cu minoritate ungară. Aria chestiunilor era vastă, dar am abordat-o cu dispoziția pozitivă de a oferi detalii cât mai concludente, nu atât pentru a idealiza situația, cât mai ales pentru a repune dezbaterea pe terenul ferm al faptelor. Nu era ușor, dar am considerat că singura bază ideală erau sinceritatea și abordarea frontală, fără ocolișuri, de care nu m-am ferit de-a lungul întregii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
punct de vedere economic, iar pentru femeia nec]s]torit] perspectivele erau într-adev]r sumbre. În același timp întrucât femeile deveneau tot mai dependente de b]rbați atât practic, cât și material, secolul al XVIII-lea a marcat începutul unei idealiz]ri a vietii de familie și a statutului marital, care a r]mas important de-a lungul secolului al XIX-lea. O viziune sentimental] a soției și a mamei supuse, dar virtuoase și idealizate, ale c]rei virtuți feminine defineau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
genuri este esențial], de exemplu, în filosofia lui Rousseau. În Emile, Rousseau a argumentat c] acele calit]ți care la b]rbați ar fi greșeli reprezint] virtuți la femei. Justificarea lui Rousseau în ceea ce privește virtuțile feminine este legat] de viziunea să idealizat] despre familia rural] și de simplitatea vieții care ar putea contracara manierele nepotrivite ale orașului, considerând c] femeile puteau s] devin] virtuoase numai în calitate de soții și mame. Dar virtutea lor se bazeaz], de asemenea, pe dependența și pe supunerea din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legat] de o a doua preocupare principal] a gândirii feministe. Aceast] preocupare poate fi explicat] astfel. A existat în mod constant tendința că femeia s] fie considerat] că lipsit] de valoare sau inferioar] (de obicei, în același timp era și idealizat]). Dar aceast] devalorizare nu a fost doar una a femeii în sine - a naturii, a capacit]ților și a calit]ților sale. „Sferele” de activitate cu care femeile au fost în mod special asociate au fost, de asemenea, devalorizate. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebui să se facă în instituții speciale (sau chiar în închisorile în care se închid indivizi criminali sănătoși, deci lipsiți de potențialul criminal, care nu-și vor mai repeta crima, care, după Zosin, nu ar trebui deținuți). Aceste idei, care idealizează psihologia umană, sunt, fără îndoială, expresia unui umanitarism social romantic. Ele duc la înlăturarea penalităților**: "O crimă făptuită trebuie numai să dea prilej societății de a se sesiza, de a lua îndeaproape în considerație făptașul și de ai determina nocivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
specifice în planul vieții materiale și spirituale. De aici, și unele greutăți de integrare, atât de ordin cantitativ, cât și calitativ. Imperiul Austro-Ungar făcea parte din Europa și se încadra într-un anumit spațiu de cultură și civlizație. Fără a idealiza situația românilor de aici și precizând deosebirile existente în aceste chestiuni, între Viena și Budapesta, comparația cu Rusia este edificatoare din mai multe puncte de vedere. Imperiul Rus a exercitat, prin regimul de asuprire și prin însăși mărimea sa pe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
răspuns întrebarea dacă particularitățile lor reprezintă caracteristici generale sau caracteristici accidentale, difuzate de la unul la celălalt. Problema interacțiunii. O lege pune în evidență o relație simplă între două sau mai multe fenomene, făcând abstracție de interferențele altor relații. Formularea legilor idealizează situațiile, le purifică de interacțiunile exterioare, accidentale. Ele rețin relațiile „așa cum s-ar întâmpla” dacă alți factori exteriori nu ar interveni. În realitatea fizică, problema interacțiunii nu este de regulă insolvabilă. Multiplele interferențe care pot bloca sau deturna un proces
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
le insuflă sentimentul de excluși, inițiază „contracte perverse” sau „pacte denigrative” (Kaës), atrăgând complici inconștienți sau naivi. Atrăgându-i pe alții În proiectul său, el nu vede decât „suferința” sa, ignorând suferința reală pe care o provoacă acțiunile sale celorlalți. Idealizând lupta contra celor care nu-i seamănă sau camuflând-o În campanii pentru scopuri nobile, perversul luptă, de fapt, Împotriva autonomiei personale, a diferenței și alterității. Neavând acces la o autentică umanitate, o refuză și celorlalți. Pentru a facilita mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
marelui reformator și avatarurile vieții sale rămân estompate, lăsate în umbră, de doctrina cu care - așa cum singur a dorit - s-a identificat. Biografia lui Buddha e rodul unei tradiții complexe, deoarece fantezia credinței și exigențele transmiterii fidele a mesajului au idealizat tot mai mult viața Maestrului, făcând-o în cele din urmă să reproducă o schemă abstractă de desăvârșire sacră. În ciuda lucrărilor scrise de numeroși savanți, atât orientali cât și occidentali, este încă dificil să se ajungă la o unanimitate a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pe de altă parte prin glorificarea gesturilor de sacrificiu antrenate de epoca colonială. Astfel, masacrul curajoșilor scoțieni uciși de către afgani la Khyber Pass în 1842, reprezenta conform politicii conducătorilor un argument pentru onoare și glorie. Peste tot, rememorarea trecutului medieval idealizat în manieră romantică conferă o nuanță tradițională acestei imagerii. Peste tot, de asemenea, acestă muncă de persuasiune elementară s-a adresat mai întîi categoriilor populare cărora noua identitate a statului le era mai puțin familiară, în vreme ce clasele elevate și instruite
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]