858 matches
-
la începutul secolului al XX-lea una din cele mai mari din Palestina, si la oamenii de litere care au trăit și muncit la Rehovot: Moshe Smilanski, fratele acestuia Meir „Siko” și nepotul S.Izhar, poetul și traducătorul de limbă idiș Yehoash, poetul Shin Shalom, poeta Rahel Bluwstein, poeții Alexander Pen și Avraham Halfi care au lucrat în livezile Rehovotului, Nahum Gutman și Binyamin Tamuz care au lăsat povestiri despre aceste locuri („Enigmă vacanței mari”, „Nisipurile de aur”), textierul și traducătorul
Rehovot () [Corola-website/Science/300221_a_301550]
-
SMURD. Locuitorii satului au fost în majoritate covârșitoare români în toate vremurile, cu o minoritate evreiască care a crescut de la 15 persoane în 1771 la 320 în 1900. Majoritatea acestora apar la recensământele făcute după limba vorbită, ca germani (limba idiș fiind un dialect german) sau mai ales maghiari, numărul lor putând fi aflat numai la recensămintele după religie. Cea mai mare parte a evreilor au pierit în cursul genocidului organizat de Germania național socialistă și aliații ei din Ungaria în
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
Ieud (în , în limba idiș "Jod", alternativ "Yoed", "Yoid") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. În decursul timpului, grafia denumirii localității a variat, după cum urmează: "Jód", "Jood", 1365; "Jod" 1385; "„kenesiatus valahorum nostrorum regalium in possessione Jood
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
20.023 locuitori, dintre care 49,7% maghiari, 38,9% români, 4,3% evrei, 2,6% germani, 2,4% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocși, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ș.a.
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
urbană era de 106.245 locuitori, dintre care 47,6% maghiari, 33,9% români, 13,3% evrei, 2,4% germani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară (54,6%), urmată de limba română (33,8%), de limba idiș (7,1%), germană (2,6%) ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 27,8% reformați, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13,7% mozaici, 11,7% ortodocși, 2,3% lutherani, 2,0% unitarieni ș.a.
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
3,4% evrei ș.a. După limba maternă, populația județului era alcătuită din 45,9% vorbitori de limbă maghiară (ca limbă maternă), 45,5% vorbitori de română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
evrei, 6,0% germani, 1,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2% din populație ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 32,6% reformați, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2% mozaici, 10% ortodocși, 5,9% lutherani, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
două: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 157.501 locuitori, dintre care 91,8% români, 4,8% evrei, 1,2% țigani, 0,6% germani ș.a. Ca limbă maternă 93,5% au declarat limba română, 3,7% limba idiș, 0,7% limba țigănească, 0,6% limba germană ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 92,9% ortodocși, 4,9% mozaici, 1,0% romano-catolici ș.a. În mediul urban populația era alcătuită din 76,6% români, 19,7
Județul Baia (interbelic) () [Corola-website/Science/300739_a_302068]
-
apărut în "Pravda" pe 28 ianuarie 1949 intitulat " Despre un grup antipatriotic de critici teatrali": Acuzațiile standard staliniste de conspirație au fost acompaniate de atacuri dure în mass media controlată de stat, împotriva personalițăților vizate. Mai mulți scriitori de limbă idiș au fost arestați și în cele din urmă executați. Teatrele și ziarele idiș au fost rapid închise, iar cărțile unor scriitori evrei pecum Eduard Bagritski, Vasili Grossman, Mihail Svetlov, Iosif Utkin și Boris Pasternak au fost scoase din librării. Până
Cosmopolit fără țară () [Corola-website/Science/300732_a_302061]
-
critici teatrali": Acuzațiile standard staliniste de conspirație au fost acompaniate de atacuri dure în mass media controlată de stat, împotriva personalițăților vizate. Mai mulți scriitori de limbă idiș au fost arestați și în cele din urmă executați. Teatrele și ziarele idiș au fost rapid închise, iar cărțile unor scriitori evrei pecum Eduard Bagritski, Vasili Grossman, Mihail Svetlov, Iosif Utkin și Boris Pasternak au fost scoase din librării. Până și nevasta lui Viaceslav Molotov, Polina Zhemciujina, care era evreică și devenise prietena
Cosmopolit fără țară () [Corola-website/Science/300732_a_302061]
-
de știință sovietici, dar, în 1970, acest număr scăzuse la numai 7%. Tot ce era evreiesc fusese interzis de autoritățile sovietice, până și cuvântul "evreu" a dispărut din media sovietică. Mulți cetățeni sovietici au fost șocați să afle că textul idiș al unui cântec de leagăn interpretat de Mihoels, știut pe dinafară de milioane de spectatori, a fost cenzurat în filmul clasic sovietic "Circul" ("Цирк", 1936), încă foarte popular în perioada postbelică. Scena fusese pregătită pentru "procesele de la Praga" și pentru
Cosmopolit fără țară () [Corola-website/Science/300732_a_302061]
-
a județului era de 59.232 locuitori, dintre care 39,3% maghiari, 32,7% români, 22,0% germani, 3,8% evrei ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina maghiara (42,2%), urmată de română (32,7%), germană (22,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,0% ortodocși, 22,3% romano-catolici, 22,0% lutherani, 13,9% reformați, 4,4% mozaici, 3,5% greco-catolici, 3,2% unitarieni ș.a.
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
românesc Năsăudean din care face parte și localitatea Telciu. În anul 1900 din cei 3.102 locuitori 2884 erau români, 172 maghiari și 31 germani. Existau și 207 evrei, care și-au declarat drept limba maternă maghiară, română sau limba idiș. 2.799 dintre locuitori erau greco-catolici, 207 mozaici și 70 romano-catolici. În 2002, 3.669 locuitori erau ortodocși, 184 greco-catolici (în realitate se pare că sunt mult mai mulți), 20 romano-catolici, neoprotestanti. Au debutat în iulie 2012. Până în 2014 s-
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
și entuziasm să ajute efortul de război al patriei contra Germaniei naziste. Solomon Mihoels, renumitul actor și director al Teatrului evreiesc de stat din Moscova a fost numit președintele C.A.E. Comitetul a editat și un ziar în limba idiș, numit "Einikeit" („Unitate”). CAE a difuzat materiale de propagandă prosovietică în afara țării, străduindu-se să dezmintă existența antisemitismului în Uniunea Sovietică. În 1943 autoritățile sovietice au permis primilor reprezentanți oficiali ai evreimii sovietice, Mihoels și Ițik Feffer,să efectueze un
Comitetul antifascist evreiesc () [Corola-website/Science/301017_a_302346]
-
de rezistență contra nazismului. Cartea neagră a fost publicată la New York în 1946, dar ediția rusă nu a mai apărut. Matrițele au fost distruse în 1948, când situația politică a evreilor sovietici s-a deteriorat. La începutul anului 1945 poetului idiș Pereț Markiș, membru al Comitetului, i s-a interzis să-și mai publice operele. La 12 ianuarie 1946 ministrul Securității statului, Viktor Abakumov a trimis Comitetului Central al Partidului Comunist o notă intitulată „Asupra tendințelor naționaliste ale Comitetului antifascist evreiesc
Comitetul antifascist evreiesc () [Corola-website/Science/301017_a_302346]
-
erau vizați, fără nici o posibilitate de confuzie, evreii. Markiș a remarcat în acele timpuri că: "„Hitler a dorit să ne distrugă fizic. Stalin vrea să ne distrugă spiritual.”" La 12 august 1952, cel puțin 13 scriitori evrei importanți de limbă idiș au fost executați în ceea ce a fost cunoscut ca „Noaptea poeților asasinați” ("Ночь казненных поэтов"). Numărul de membri ai CAF a fluctuat de-a lungul timpului. Conform celor spuse de Alexandr Soljenițîn, ("200 de ani împreună"), se pare că a
Comitetul antifascist evreiesc () [Corola-website/Science/301017_a_302346]
-
fost comandant legionar și director general al teatrelor. În această perioadă, o trupă de actori evrei a înființat în București teatrul evreiesc "Barașeum". Acesta a luat ființă pentru că, în acea perioadă, actorilor evrei le-a fost interzis să joace în idiș sau să apară pe scenele teatrelor românești. A fost singurul teatru evreiesc din țările Europei din acea perioadă tulbure în care puterea o dețineau regimuri autoritare și fasciste. Teatrul Barașeum și-a început activitatea la 1 martie 1941 cu revista
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
piesele "Meșterul Manole", "Capitanul Valter Mărăcineanu" sau "Constantin Brâncoveanu", prima lor scenă fiind beciul casei. În timp, reprezentațiile s-au mutat în hambar și chiar în poiată. Prima experiență profesională ca actor a fost în cadrul trupei de teatru de limba idiș condusă de Mordechai Segalescu: aveau nevoie de un actor pentru un spectacol in Vaslui și a fost ales tânărul Tănase, care era deja nelipsit de la repetiții. În 1896 termina gimnaziul și, în ciuda dorinței sale de a deveni actor, s-a
Constantin Tănase () [Corola-website/Science/298692_a_300021]
-
Elie (Eliezer) Wiesel (n. 30 septembrie 1928, Sighetu Marmației, România, d. 2 iulie 2016, New York City, New York, S.U.A.) a fost un scriitor și ziarist american în limbile franceză, engleză, idiș și ebraică, eseist și filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului, născut într-o familie de evrei din România, supraviețuitor al Holocaustului. În anul 1986 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace. În anul 1996 a fost numit membru
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
unui agricultor, David (Dudi) Feig, care aparținea de curentul hasidic al rabinilor din Vijnița. Orașul Sighet avea în perioada aceea o majoritate evreiască de 38,6%. În copilărie a urmat studii religioase, de Tora, studii care se făceau în limbile idiș și ebraica. La sugestia tatălui său a început să învețe limba ebraica. Acasă vorbeau idiș, iar în băcănia familiei se vorbea maghiară și română, iar unele ziare pe care le citeau erau în germană. După Dictatul de la Viena din 1940
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
Sighet avea în perioada aceea o majoritate evreiască de 38,6%. În copilărie a urmat studii religioase, de Tora, studii care se făceau în limbile idiș și ebraica. La sugestia tatălui său a început să învețe limba ebraica. Acasă vorbeau idiș, iar în băcănia familiei se vorbea maghiară și română, iar unele ziare pe care le citeau erau în germană. După Dictatul de la Viena din 1940, prin care guvernul român Gigurtu a cedat nord-vestul Ardealului, regiunea în care locuia familia Wiesel
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
pe parcursul anilor la Sorbona literatura, filozofie și psihologie. S-a întreținut din lecții de ebraica și că dirijor de cor la o sinagoga. Debutul în jurnalistică l-a facut la ziarele evreiești-franceze "L'arche" („Arca”) și "Tsien în Kamf" (în idiș). Apoi a devenit reporter (în limba ebraica) la cel mai mare ziar israelian, „Yediot Ahronot” („Ultimele Știri”), fapt care i-a deschis ușile personalităților vremii din lume. La începutul anilor '50, Wiesel a vizitat Israelul (stat creat în 1948) și
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
de Elie Wiesel - sindromul post-traumatic l-a împiedicat să-și deschidă inima. Zăgazul a fost rupt în urma unui interviu - continuat cu o strânsă prietenie - cu François Mauriac (laureatul premiului Nobel pentru literatură - 1952). La îndemnul acestuia, Wiesel a scris în idiș 245 de pagini de revărsare necizelata de memorii sub titlul „Și lumea a tăcut” (idiș: "Un di velt hoț geshvign") publicată de editură unei asociații evreiești din Buenos Aires. Wiesel a rescris în limba franceză o variantă prescurtata, o nuvelă autobiografica
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
rupt în urma unui interviu - continuat cu o strânsă prietenie - cu François Mauriac (laureatul premiului Nobel pentru literatură - 1952). La îndemnul acestuia, Wiesel a scris în idiș 245 de pagini de revărsare necizelata de memorii sub titlul „Și lumea a tăcut” (idiș: "Un di velt hoț geshvign") publicată de editură unei asociații evreiești din Buenos Aires. Wiesel a rescris în limba franceză o variantă prescurtata, o nuvelă autobiografica de 127 de pagini, "La Nuit" („Noaptea”) , prefațata de Mauriac și apărută în 1958 la
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
au fost anexate Rusiei imperiale, ceea ce a înrăutățit situația limbii și mai mult. Până la începutul secolului al XX-lea foarte puțini scriau în limba bielorusă, țăranii fiind neștiutori de carte, iar oamenii cultivați preferând să scrie în rusă, poloneză sau idiș, cu foarte puține excepții. O dezvoltare a limbii bieloruse a avut loc o dată cu apariția, în timpul Primului Război Mondial, a Republicii Populare Belarus. Acest stat nu a apucat nici măcar să își definească teritoriul sau să aibă o constituție ori o armată, fiind foarte
Limba bielorusă () [Corola-website/Science/299337_a_300666]