956 matches
-
etimonul reconstituit astfel și au propus, în completare, acceptarea sensului „stăvilar“ pentru posibilul derivat *berlad. Soluția a fost însă respinsă de alții din cauza localizării hazardate a topicului denominat și a combinării unui radical regional nord-estic slav cu un sufix specific idiomurilor slave sud-vestice. Au fost propuse și alte variante etimologice, printre care unele cu totul neverosimile: un posibil apelativ cuman (reconstruit prin comparația cu araba) *bilad, „țară“, celticul burlatum (< burr/bor + latum/late, „mlaștină“), numele tribului celtic al britologilor, vechiul nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu numele unor rîuri din Peninsula Balcanică (Ibar, cel mai important afluent al Moravei din Serbia, și Ibăr, numele bulgăresc al vechiului Hibros din Tracia), discutate de lingvistul bulgar Vladimir Geor giev (și considerate unul trac, altul ilir, cele două idiomuri indo-europene fiind învecinate și înrudite). Găsind un hidronim asemănător în Ucraina, Ibr, lingvistul bulgar crede că ar fi putut exista o formă protoslavă *Ibru, provenită dintr-un indo-european *eybhros sau yebhros, „cel care împroașcă, stropește“ (poate „inundă“). V. Frățilă observă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
provine dintr-o limbă mai veche, pe care o continuă: limbile romanice continuă limba latină, limbile germanice au la origine o limbă unică, neatestată, numită protogermanica, iar limbile slave continuă slava comună, de asemenea neatestată. La rândul lor, cele trei idiomuri vechi (latina, protogermanica și slava comună) continuă o limbă și mai veche, tot neatestată, indo europeana comună. Toate limbile moderne moștenesc o serie de cuvinte din limba-mamă, în general pe cele mai importante; româna a moștenit un număr de cuvinte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mare atenție decât sunetelor, fiindcă sensul este ceva „viu“ în cuvânt: înțelesul este cel care exprimă „sufletul“ cuvântului, nu sunetele. El introduce ideea de a lua în considerație și sinonimele, nu numai din dialecte și limba-standard, ci și din alte idiomuri, pentru că modul de a denumi o noțiune în diverse idiomuri indică cel puțin drumul de urmat pentru a stabili o etimologie. A rămas celebră etimologia dată de el verbelor fr. trouver, it. trovare, care în Evul Mediu aveau sensul de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvânt: înțelesul este cel care exprimă „sufletul“ cuvântului, nu sunetele. El introduce ideea de a lua în considerație și sinonimele, nu numai din dialecte și limba-standard, ci și din alte idiomuri, pentru că modul de a denumi o noțiune în diverse idiomuri indică cel puțin drumul de urmat pentru a stabili o etimologie. A rămas celebră etimologia dată de el verbelor fr. trouver, it. trovare, care în Evul Mediu aveau sensul de „a scrie versuri, a face poezii“ (de fapt, „a face
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
au zdruncinat teza evoluției normale și mecanice, care era fundamentală în concepția neogramatică, dominantă în acea epocă. Leo Spitzer a introdus punctul de vedere stilistic în cercetarea etimologică, de unde preferința lui pentru creațiile lingvistice spontane, pentru tot ce produce un idiom prin mijloace proprii. Cu această concepție, Spitzer ajunge la ideea că, înainte de a apela la alte limbi pentru a explica originea obscură a unui cuvânt, trebuie să încercăm să-l explicăm prin și din limba în care există. Cu Walter
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Europa de-a lungul celei de-a doua jumătăți a mileniului trecut, repetă situația din perioada de început a limbilor romanice, când latina s-a răspândit în spațiul larg ocupat de Imperiul Roman. Atunci, latina a intrat în contact cu idiomurile populațiilor autohtone, de la care a împrumutat mai ales cuvinte care denumeau realități necunoscute de latini. Dintre cuvintele pe care latina le-a luat de la celți, de exemplu, unele s-au răspândit în toată Romania (ansamblul teritoriilor unde se vorbesc limbile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a început să se deosebească de latina din celelalte provincii. Unele diferențe priveau modul de pronunțare, altele se refereau la vocabular. Ce s-a întâmplat? Populațiile autohtone au introdus în latina pe care o vorbeau o serie de cuvinte din idiomurile lor, cuvinte pe care le considerau mai potrivite pentru a denumi diverse plante sau animale, de obicei sălbatice, precum și forme de relief din zona respectivă. Romanii au acceptat aceste cuvinte în latina vorbită de ei, le-au împrumutat. Au preluat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unor cuvinte ca aceră < lat. aquila (care s-a transmis tuturor limbilor romanice), agest „aluviune“ < lat. aggestus (termen transmis numai românei), a deșidera „a dori“ < lat. desiderare, lard „slănină“ < lat. lardum. Situații interesante se evidențiază în condițiile speciale ale unor idiomuri pe cale de dispariție. Voi da exemple dintr-o excelentă descriere a istroromânei actuale din Croația, al cărei autor este A. Kovačec, lucrare de unde voi lua și alte referiri la acest idiom. Vorbitorii dialectului istroromân sunt toți bilingvi; pe lângă dialectul lor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Situații interesante se evidențiază în condițiile speciale ale unor idiomuri pe cale de dispariție. Voi da exemple dintr-o excelentă descriere a istroromânei actuale din Croația, al cărei autor este A. Kovačec, lucrare de unde voi lua și alte referiri la acest idiom. Vorbitorii dialectului istroromân sunt toți bilingvi; pe lângă dialectul lor, vorbesc și croata. Vocabularul acestui dialect, aflat pe punctul de a dispărea, devine tot mai sărac, multe dintre cuvintele vechi dispar, printre acestea fiind și cuvinte derivate. În locul lor sunt împrumutate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
faptul că limba croată este limba oficială și are deci prestigiu. Prin introducerea cuvintelor croate în vocabularul istroromân, se realizează o importantă economie pentru vorbitorii bilingvi, fiindcă se reduce deosebirea dintre cele două limbi întrebuințate. Restrângerea sensului Tot în cazul idiomurilor pe cale de dispariție, eliminarea unui cuvânt vechi de către un împrumut este ușurată de faptul că termenul vechi capătă, uneori, un sens mult mai îngust și, de aceea, nu se poate întrebuința decât într-un număr limitat de combinații, în timp ce sinonimul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
să fie importante până astăzi. Pe lângă acestea, există unele cuvinte care nu sunt importante (unele nu au fost nici în trecut), și care totuși viețuiesc în continuare. Numeroase cuvinte latinești importante sunt atestate nu numai în română, ci în ansamblul idiomurilor romanice; ele sunt, așadar, panromanice. Este vorba, în primul rând, de termeni referitor la care suntem îndreptățiți să presupunem că erau folosiți în mod curent, în Antichitate, de majoritatea, dacă nu chiar de totalitatea vorbitorilor limbii latine, după cum a arătat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sunt specifice unei singure limbi, fapt ce explică diferențele dintre limbile romanice. Pentru istoria cuvintelor românești, este important să pornim de la ce am păstrat de la „mama“ noastră latina. Operația este necesară și pentru că, în explicarea corectă a evoluției limbii române, idiom romanic, este bine să se țină seama și de ce s-a întâmplat în celelalte idiomuri romanice, continuatoare și ele ale limbii latine. Ignorarea situației din restul Romaniei (ansamblul teritoriilor unde se vorbesc limbile romanice) poate să ne ducă la formularea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
românești, este important să pornim de la ce am păstrat de la „mama“ noastră latina. Operația este necesară și pentru că, în explicarea corectă a evoluției limbii române, idiom romanic, este bine să se țină seama și de ce s-a întâmplat în celelalte idiomuri romanice, continuatoare și ele ale limbii latine. Ignorarea situației din restul Romaniei (ansamblul teritoriilor unde se vorbesc limbile romanice) poate să ne ducă la formularea unor explicații, dacă nu total eronate, cel puțin apte de a suferi corectări severe. Ce
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
artistic se acordă un spațiu privilegiat și vocabularului tradițional (cuvinte vechi și populare, de diverse origini). Variante diacronice Limba română de care ne vom ocupa este rezultatul unei evoluții care începe în secolele 7-8, când româna s-a constituit ca idiom cu identitate diferită de latină, și continuă și în zilele noastre. Se vorbește adesea de unitatea limbii române, ca despre o caracteristică recunoscută atât în sens larg, la nivelul celor patru dialecte istorice (dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istro româna), cât
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
despre câteva dintre cele cinci sute de cuvinte latinești moștenite de toate limbile romanice, numite pe scurt panromanice. Dintre cele două mii de cuvinte-bază pe care le-au moștenit din latină limbile romanice, cele mai multe s-au păstrat însă numai în câteva idiomuri. Ele pot fi grupate în diverse categorii, în funcție de situația din ansamblul Romaniei. De precizat că, în multe cazuri, diferențierea lexicală romanică își are originea în latină. Încă de la începuturile erei noastre, în latina vorbită exista oscilarea între folosirea unor termeni
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
intéressante de l’Europe“ (V. Kiparsky, 1944). Primele împrumuturi făcute de română Am arătat, în secțiunea intitulată „Despre cuvinte, în general“, că cele mai vechi împrumuturi au fost făcute de limbile romanice înainte ca ele să se fi cristalizat ca idiomuri diferite de latină. Mai exact, sunt împrumuturi făcute de latină din limbile populațiilor autohtone, limbi care, până la urmă, au fost părăsite în favoarea latinei. Este vorba despre așa-numitul substrat al limbilor romanice: celtic pentru franceză, iberic pentru spaniolă, etrusc, ligur
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Al. Rosetti crede că termenul a fost adus, odată cu obiectul, de negustorii italieni. Cuvintele dop și stinghe, aduse și ele în discuție de unii etimologi, sunt împrumuturi recente din dialectul săsesc. Alte împrumuturi După ce limba română s-a constituit ca idiom distinct de latina din care provenea, împrumuturile au fost mai numeroase datorită variatelor sale contacte lingvistice; româna s-a dezvoltat într un mediu aloglot, separată timp de secole de restul lumii romanice. Unul dintre cele mai bogate straturi etimologice ale
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prin cuvinte de origine slavă: în Transilvania, s-au moștenit cuvinte latinești ca lard (< lat. lardum) sau ca arină (< lat. arena), cărora le corespund, în limba literară, cuvintele de origine slavă slănină, respectiv nisip. Caracteristica generală a contactului latinității cu idiomurile nonlatine (substratul, superstratul) este faptul că termenii împrumutați au fost acceptați într-o structură lexicală latină relativ bine precizată, chiar dacă, așa cum am văzut mai devreme, în latina târzie a avut loc reorganizarea lexicului. Datorită acestei structuri bine constituite s-au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
popoare migratoare care au străbătut spațiul de formare a limbii române, avem puține cuvinte; despre dușman și beci se spune că sunt, probabil, de această origine. Lucrul acesta dovedește faptul că românii au avut cu aceste popoare (și, implicit, cu idiomurile vorbite de ele) un contact mai puțin profund, ca de la supuși la o clasă stăpînitoare. În acest sens, se cuvine amintit și amănuntul important că o parte a boierimii românești era, la început, de origine cumană: chiar numele Basarab(ă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de cuvinte“. Altfel spus, în ambele situații cuvintele împrumutate sunt dovada că românii au fost în contact cu vorbitorii altor limbi, de la care au împrumutat sau cărora le-a dat cuvinte. Factorii care au favorizat „exportarea“ unor cuvinte diferă în funcție de idiomuri, țări și epoci. Pentru împrumuturile populare, care se realizează pe cale orală, factorii principali sunt cei geografici (contactele cu popoarele vecine sau cu minoritățile de pe teritoriul românesc), economici (păstoritul practicat mult timp prin transhumanță, vechea ocupație a românilor) sau politici (alianțe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvinte aproape în toate limbile slave (mai ales în bulgară, macedoneană, polonă, sârbă, slovacă, ucraineană, dar și în cehă, croată, slovacă, rusă și belarusă), în maghiară, neogreacă, turcă, albaneză și în limba țiganilor, numită romaní. Interesante sunt cuvintele pătrunse în idiomurile vorbite pe teritoriul României: dialectele germane sas și șvăbesc, idiș, iudeospaniola, friulana, armeana, la care se adaugă dialectele slave, maghiare, turcești și tătărești. Există, de asemenea, numeroase informații despre influența românei asupra slavonei, vechea limbă liturgică a cultului ortodox în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
atestările scrise. Schleicher însuși se arată sceptic în privința perspectivei deschise de el pentru cercetare: „Principiul material al limbajului și al varietăților sale nu este desigur încă cercetat, mai mult încă, un examen comparativ al organelor vorbirii la popoare de diverse idiomuri, după știința mea, nu a fost încă întreprins. Este posibil, poate chiar verosimil, că o asemenea cercetare să nu ducă din întâmplare la nici un rezultat satisfăcător; cu toate acestea convingerea existenței unor condiții corporale și materiale pentru limbaj nu va
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
serie de aserțiuni: „Pentru a proba autoritatea Sfintei Scripturi se aduc barbarii neștiutori de carte și faptul că nimeni nu spune cine și când au fost autorii limbilor, lucru care merită mult să fie spus” (p. 183); „Atâtea feluri de idiomuri și de limbi, diferențele și proprietățile frazei nu sunt născocirile șireteniei omenești, ba nici invențiunea artei sau nevoii (de comunicare), ci în realitate au fost opera divinei atotputernicii” (p. 183 urm.); „Cunoaștem începutul și originile unora din limbi, spune, Cantemir
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limitându-se la nivelul formelor. Înțelegând prin cuvântul autohton doar forma sonoră a acestuia, Humboldt recunoaște că populațiile autohtone și cele suprapuse au introdus în limbile romanice o anumită cantitate de cuvinte, în gramatică însă neputând fi identificate urme ale idiomurilor lor: „popoarele, spune el, nu părăsesc cu ușurință forma în care s-au obișnuit să-și îmbrace gândurile. Iată de ce, continuă el, deși zdruncinată, baza pe care s-a constituit gramatica noilor limbi a rămas în esență preponderent latină” (Ib.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]