KorAP: Find »[drukola/base=idiot & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...44 >

1,090 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102

fetei, proiectându-se pe podea cu zgomot și furișindu-se printre obiectele de bucătărie. Nervoasă, Carla mai Încercă, dar, cu acelaș rezultat. In cele din urmă, se adresă bărbatului: „Dragul meu, vino, ajută-mă...Drept să-ți spun, așa un pește idiot n’am mai pomenit...!” Tony Pavone acționă energic apucându-l de urechi și aplicându-i câteva lovituri de ciocan În partea capului, il predă fetei care imediat Îl tăie În bucăți simetrice, după care Îl puse În tigaie la prăjit

Legea junglei by Dumitru Crac (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
făcând semn muncitorilor să părăseacă cimitirul, Încercând să ajute la strângerea uneltelor de lucru. Exasperat, Tony Pavone distruse Încuietoarea cu aceeași lovitură de târnacop, repezindu-se la preot, Îmbrâncindu-l către ieșire. „Băgas’ar dracul În barba ta de preot idiot...! Pleacă de aici afurisitule, În caz contrar, te amestec cu betonul și te torn În aleele cimitirului...!!” A doua zi dimineața, Șeful Șantierului i se adresă. „Bine domnule, nu te mai recunosc. Ai afurisit un preot izgonindu-l din cimitir

Legea junglei by Dumitru Crac (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444

făceau bucătarii și guvernantele. Le făcea cu o anume Îmbățoșare popească. Acceptarea descinderii sociale. Ruinare istorică. Transformarea societății. Mergea dincolo de Înjosirea personală. Trecuse peste acele idei În timpul războiului, În Polonia - trecuse de-a binelea peste toate, mai ales peste durerea idioată a pierderii privilegiilor de clasă. Cât de bine putea cu un ochi, Își cârpea ciorapii, Își cosea nasturii, Își freca chiuveta, Își trata pentru iarnă lucrurile de lână cu un spray. Bineînțeles existau doamne, fiica lui, Shula, nepoata (prin alianță

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
cum s-o facă pe Margotte să tacă din gură. Era un bărbat Înalt, splendid, pe jumătate chel, mustăcios, cu un creier subtil În cap. Teoria politică Îi fusese domeniul. Preda la Hunter College - preda pentru femei. Fete șarmante, cam idioate, absurde, după cum obișnuia să spună. Din când În când, câte o inteligență feminină puternică, dar foarte mânioasă, care se plângea foarte mult, prea multă ideologie sexuală, bietele de ele. În drum spre Cincinnati pentru o conferință la un oarece colegiu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
igluuri de plastic În vid, sălășuind În colonii liniștite, În mod necesar austere, bând apele fosile, punând numai problemele de bază. Fără nici o Îndoială. Shula-Slawa Îi adusese de data asta un document care Îi merita atenția. Tot timpul culegea titluri idioate pe Fourth Avenue, din coșuri de pe trotuar, cărți cu cotoare albite și pete de ploaie - Anglia În anii ’20 și ’30, Bloomsbury, Downing Street, Clare Sheridan. Rafturile lui aveau pe ele teancuri și teancuri de chilipiruri cinci la dolar, bune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
demoni și spirite din aer, unde se aflaseră dintotdeauna, prin iluminare și raționalism? Iar omenirea nu trăise niciodată fără demonii ei posedanți, și trebuia să-i capete Înapoi! O, cu ce creatură nenorocită, plină de mâncărimi, sângerîndă, roasă de nevoi, idioată, genială aveam de-a face aici! Și cât de ciudat se juca (el, ea) cu toate straniile proprietăți ale existenței, cu toate varietățile de posibilitate, cu năzbâtii de tot felul, cu sufletul lumii, cu moartea. Putea fi condensat Într-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
stupidității istorice. Și apoi rușii, cu tenacitatea lor națională. Dă-le un sistem, permite-le să prindă o anumită idee, iar ei vor plonja În adâncuri cu ea, o vor aplica până la capăt, vor pava tot universul cu material dur idiot. În orice caz, Îi păruse lui Sammler că trebuie să ajungă pe acea scenă. Urma să fie acolo, să trimită rapoarte, să facă ceva, eventual să moară În masacru. Prin asemenea lucru, nu putea trece stând În New York. Ăla! New

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
putea-o imagina. În plus, nu a fost nici un pericol. Ridicol! Shula se ridică În picioare. Aud un zgomot de roți, spuse ea. Tocmai s-a oprit o mașină În față. El nu auzise. Ea avea simțuri ascuțite. Un animal idiot, dar nevinovat, avea auz de vulpe. Ridicându-se atât de brusc, stând nemișcată să asculte, cu aerul unei regine, bătută În cap, numai ochi și urechi. Și picioarele albe. Picioarele ei nu fuseseră desfigurate de pantofii la modă. — Probabil că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
gulerul. Ochelarii de soare Dior, rotunzi și albăstrui, nu i se clintiseră de pe nasul turtit. Feffer Îi prinsese În pumn cravata roșie ieșită În afară, dar nu putea să facă nimic cu ea. Cum să-l salvăm pe băiatul ăsta idiot și băgăcios? Poate fi rănit. Și trebuie să plec. Nu mai e timp. — Unii dintre voi, ordonă Sammler. Hai! Ajutați-l. Opriți Încăierarea. Dar, bineînțeles, nu existau „unii dintre voi“. Nimeni nu voia să facă nimic și brusc Sammler se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
Feffer. Dă-i-l, spuse Sammler. Feffer, holbându-se șocat și implorator, arăta de parcă se aștepta În curând să-și piardă cunoștința. Nu lăsă brațul În jos. — Eu zic să Îi dai tâmpenia aia de aparat. Vrea filmul. Nu fi idiot. Poate că Feffer Încerca să reziste În speranța că apare vreo mașină de poliție, vreo patrulă care să-l salveze. Era greu altfel să explici de ce se opunea. Având În vedere forța negrului - puterea enormă de sălbăticiune cu care strângea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271

foarte scurtă de blugi, avea părul blond prins într-o coadă de cal și își ascunsese ochii roșii de plâns în spatele unor ochelari enormi Gucci. Arăta grozav. —E un tip foarte, foarte sinistru, am zis, în loc de salut. Are o mașină idioată și sunt sigură că se dă cu rimel. Dar au trecut mai mult de șase luni de când ne-am despărțit. De ce sunt atât de afectată? Nici măcar nu mă mai gândisem la el de secole. Cu un aer obosit, s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389

să lupt. Mă șantajezi. Vrei să ajung în arenă, în fața împăratului, ca și cum n-aș fi trecut pe la școala ta? Vrei să-l faci de râs în fața publicului când îl va pune pe divinul său Skorpius să lupte cu un laș idiot ca mine? Vrei ca toată arena să-l insulte pentru că le oferă oamenilor o luptă de tot râsul? Manteus rămase o vreme tăcut, cu brațele încrucișate, privind încruntat iarba. Valerius se sprijini de un măr și scutură puțin trunchiul, făcând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621

fundul vasului, iar naan-ul era tare și rece, cu câteva urme de mușcături, pentru că, în definitiv, și Pinky avusese nevoie de combustibil ca să poată continua. E absurd, spuse domnul Chawla. Nu merge așa. Și făcu el însuși călătoria o dată. Naan idiot, înjură când acesta îi căzu dintre buze. Linte idioată, spuse când fu stropit pe deget de câțiva stropi, dar când vasul se întoarse cu susul în jos și ateriză, clocotit, pe piciorul său șubred, izbucni mânios. În ziua următoare atașă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
câteva urme de mușcături, pentru că, în definitiv, și Pinky avusese nevoie de combustibil ca să poată continua. E absurd, spuse domnul Chawla. Nu merge așa. Și făcu el însuși călătoria o dată. Naan idiot, înjură când acesta îi căzu dintre buze. Linte idioată, spuse când fu stropit pe deget de câțiva stropi, dar când vasul se întoarse cu susul în jos și ateriză, clocotit, pe piciorul său șubred, izbucni mânios. În ziua următoare atașă o lădiță veche de lemn aceluiași sistem elementar de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
vremea musonului. Se întoarce acasă și spune că râul e o pânză enormă de apă, cu valuri foarte înalte. La multe luni după aceea, mătușica lui face același drum. Vine acasă și spune: — Din păcate, nepotul meu e puțin cam idiot. Râul e doar un canal mic și murdar. La mijlocul verii, un vecin face același drum și spune: — Toată familia e idioată. Râul e doar o întindere de noroi uscat. — Poate cineva să înțeleagă tot ce e de știut despre Dumnezeu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
luni după aceea, mătușica lui face același drum. Vine acasă și spune: — Din păcate, nepotul meu e puțin cam idiot. Râul e doar un canal mic și murdar. La mijlocul verii, un vecin face același drum și spune: — Toată familia e idioată. Râul e doar o întindere de noroi uscat. — Poate cineva să înțeleagă tot ce e de știut despre Dumnezeu? îl întrebă altcineva. — Odată ce ai spart sticla, nu mai poți face deosebirea între aerul de dinăuntru și cel de afară. — Baba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201

șocant care i-a făcut pe ceilalți să-și întoarcă privirea spre ea, și pe ea să roșească și să-și acopere gura cu mâna — Și tu ce ai spus? Am spus... stai să mă gândesc, am spus - nu fi idiot. — Poate că așa și e, am spus eu încurajat. In vino - știi cum e, când bei spui adevărul. Nu fi idiot, spuse Martina. Da, părea un om cu scaun la cap, nu-i așa? față de ceilalți oameni de care mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
acopere gura cu mâna — Și tu ce ai spus? Am spus... stai să mă gândesc, am spus - nu fi idiot. — Poate că așa și e, am spus eu încurajat. In vino - știi cum e, când bei spui adevărul. Nu fi idiot, spuse Martina. Da, părea un om cu scaun la cap, nu-i așa? față de ceilalți oameni de care mă lovesc. Dar ea a avut întotdeauna bani - niciodată nu i s-a întâmplat să nu aibă bani. Banul își face simțită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
arunc niciodată nimic. Uite, chibritul cel trădător, de un roz delicat, rozul rujului: La Zelda. Braserie și salon de dans. L-am deschis cu o mișcare bruscă și am văzut mesajul. — Ah, scârbă bolnavă ce ești, am spus eu. Sărmanul idiot. Vrei să-mi spui ceva? De ce faci toate astea. Mai spune-mi o dată. Mereu uit. A, deci tu vrei să afli motivația. Dorești motivația. Okay. Poftim. Servește și câteva motivații. După ce a urmat cel mai lung discurs pe care mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
sunt exact ca scenografii, cowboy-ii sau instalatorii cârpaci. Atâta timp cât ești tânăr, crezi că lumea serviciilor pentru adulți e de încredere, competentă, că își merită banii. Apoi crești și ajungi să trăiești printre grăsani și ochelariști, șoareci de bibliotecă și gorile, idioți și încrezuți. Am sorbit din băutură și mi-am clătit zona superioară de vest cu scotch. — Cu cât e mai jos pe scara socială, cu atât îți poți permite mai multe libertăți cu el. Poți să faci cu el tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
mă atragă iar în pat. — Da, da, am spus eu. Dacă te porți frumos, s-ar putea să-mi aduc sacul cu murdare la tine. Și-acum, ascultă-mă. Nu mai am chef să mai aud nici una din ideile tale idioate. Ești actriță. De-acum înainte îți ții pliscul și-l asculți pe tăticu’. Bun, și acum vino-n pat, urâțenia naibii. Dar am făcut-o să se îmbrace și am ieșit cu ea la un film. După care a urmat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311

arăta că ceva nu era în regulă. Un nătărău, spuse cu răutate Irina. Creierul lui e ca al unui copil de patru ani. Te mai miri că-i port pică soțului meu pentru prostia lui? Mi-a făcut un fiu idiot. — Ma-ma! rostea fericit Alexei și își sugea degetul mare. Vultur-în-Zbor ieși din șopron în urma Irinei. Ea încuie ușa, zăvorându-și iarăși secretul în spatele ei. — Domnul Page are o cheie de la ușa din celălalt capăt, spuse ea. Vine când poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
și începu să fredoneze. Lui Vultur-în-Zbor îi trecu prin cap gândul că trecuse foarte mult timp de când nu mai fusese cu vreo femeie. Și în aceeași clipă se gândi la Irina Cerkasova, la soțul ei cel nevolnic, la fiul ei idiot și la sarcina ei împietrită. Elfrida Gribb era atrăgătoare în ciuda îsau din cauza?) aerului ei nevinovat. Farmecele Irinei Cerkasova erau afișate mult mai clar. Ea era cea mai disponibilă dintre cele două. Dar a doua în ordinea preferințelor, își spuse el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
cum moare, cu ochii întorși spre altă lume, cu mâinile și buzele fremătându-i ca și când s-ar fi mișcat într-o existență nevăzută și neauzită. Am privit totul: cum s-a ridicat în picioare, țeapăn, drept și chipeș, adonisul meu idiot, și cum s-a prăbușit apoi în fața călăilor săi fantomatici, nu, nu, nu legat la ochi, vă rog, o țigară înainte să trageți. Călăii fantomatici. Eu nu le-am văzut, nici nu le-am auzit pe fantomele asasinilor săi, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
ori. Era gata s-o facă din nou. Și nici măcar nu ți-a spus. — Mi-a salvat viața de două ori, răspunse Vultur-în-Zbor. Iar pentru încercarea de-acum a avut încuviințarea mea. Dar ce-i cu fața mea? — Biet tinerel idiot! zise Liv, întinzându-se pe pat. Vultur-în-Zbor se așeză țeapăn pe scaun, în mijlocul grămezii de mizerie. — Biet tinerel idiot! repetă ea. Fața ta seamănă cu cea a lui Grimus, ca propria lui imagine în oglindă. Ceva mai tânără și mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]