614 matches
-
73) pentru tot ce va urma. Cu certitudine însă (și demonstrația d-lui Codreanu e fără fisură) n-a urmat un vid intelectual în existența eminesciană. Omul sacrificat a ieșit creator la rampă, așezând premisele unui mit transformator. Adevărat, fanatismul, idolatria mortificantă întrețineau (vom vedea cu ce consecințe) "biserica Eminescu". Dar "orgiile" pe care le denunța canonicul blăjean incriminând "grandomania unei direcțiuni" sau "infecția" despre care, oripilat, amintea Aron Densusianu în Literatura bolnavă n-au șubrezit interesul pentru nefericitul poet. După cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o epocă de rupere a zăgazurilor, în plină fermentație postrevoluționară nu l-au ocolit nici pe Eminescu. Nu e vorba, firește, de a vida spațiul exegetic eminescian de o discuție critică; respingem și noi uniformitatea de reacție și credem că idolatria nu face casă bună cu discursul exegetic. Bineînțeles, nu de sanctificare și imobilism avem nevoie. Dar, observăm cu regret, demitizarea funcționează și ea ca un nou mit. Din fericire, posteritatea eminesciană e vie, expansivă și controversele iscate (benefice, negreșit) și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cât și ofensivei documentariștilor care, cu zel reconstitutiv-detectivistic, încearcă contextualizând să lumineze chestiuni controversate, încă nebuloase, corectând spectaculos-senzațional statutul și imaginea poetului. Să nu ne iluzionăm că astfel de preocupări de cerc restrâns motivează interesul pentru lectură, reapropierea de text. Idolatria economicului și iradierea subculturală într-o epocă subjugată de ideologia divertismentului ne aruncă, sub vraja relativismului, în haos axiologic și relaxare morală. Totuși, interesul pentru un mare scriitor, un spirit emblematic, saturat de cultură nu se poate stinge după "istovirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spuza luminilor, cotirile Alecsandri poză de reflexii în apa Moldovei, pantalonii mei noi! face farsor Hitler după atentat, de fapt, pentru cele cîteva luni, a rămas surd de o ureche, instituția financiară, cel puțin, nu stă deoparte de efectul ei, idolatria omul cu intermediar, viteza nonfigurativ, chinuitor de abstract, inexistența expresiei vizuale din statica permanentei variații a deplasării, transport înecat în accelerație, nocivă orice decelerație, Galbeni oprit în aparență, a și pornit, calculează viteza în suprimarea ei, cerc închis, stările de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Deda Brașov, după gara Tîrgu Mureș, vor fi acum de toate / Cum este orișicînd! în arcul căii ferate botul locomotivei, mișcare din întoarcere în sinea CFR, aderentă la fericirea cîmpi de absență, japonezii ar înțelege trecînd în divinotropismul oriental prin idolatria natură, șosete plușate în Dumbrăvioara/Sáromberké, clopotnița au terminat-o de dat cu alb, cît de mică biserica i-am pus și cerdac, religia este și arhitectură, apoi subiecte de cultură laică, oarecare erezii, șase planuri de gri îngrămădesc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
văii nivelate barza singură, acolo plătește cinstit, da, bă, da' directora! sun-aia ca și chestie, "Pavaje și borduri vibropresate" Dumbrăvioara, ambientul trebuie să fie sanctuarul, șoimul pe sîrmă de telegraf, soarele lună în nori, Petelea tabu-ul feroviar, din idolatria lui vorbirea, fazan gras în gît cu zvîcnetul găinii, în zbor șoimul perihoreză la case Reghin, "Bere Silva", șoimul val de aer din porumburi hieroglifa văii cu narativitatea ei creativă, țarca, șoimul geminat aripile cvadruple, Ideciu de Sus barba-mpăratului-ceață, Brîncovenești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
naționalist. Manualele alternative introduse începând cu 1998-1999 marchează simbolic un moment de cotitură în tradiția discursivă referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară este tributară unei "etici marțiale", fiind pătrunsă de spiritul belic pe care îl celebrează necontenit. "Idolatria sabiei" (Hervé, 1910, p. 49), fascinația războiului și cultul eroismului militar, atât de pregnante în discursul naționalist despre trecut, se estompează în epoca postnaționalistă a memoriei istorice românești subordonată eticii europene a amintirii. După 1999, războiul își pierde centralitatea narativă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unui Dumnezeu altul decât mine; să nu-ți faci statui sau portrete... ca obiecte de cult". Oratorul principal era rabinul din Verona care a vorbit mult prea mult evocând în serie părerile unor autori, cunoscuți sau mai puțin cunoscuți, condamnând idolatria, fără să fi reușit să elaboreze o teză la un nivel minim de abstracțiune inspirată din opiniile dascălilor săi. M-a jenat lipsa de tact a tânărului rabin care s-a dovedit incapabil să menajeze sensibilitatea creștină și a bisericii
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
amorul profan“: afectul imediat, incendiul lăuntric, inflamația dulce a minții și a corpului. Nu se poate delimita pieziș între eros și agape. În firea ambiguă a omului „căzut“, ele se întrepătrund euforic, uneori primejdios, alteori în chip salutar. Și totuși, idolatria iubirii, retorica facilă a unei siropoase giugiuleli cosmice nu sunt de natură să lămurească nici termenul, nici trăirea în sine. Din când în când măcar, trebuie să vorbim despre iubire „la rece“, oricât de mult am leza, prin asta, „tribul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
o lungesc eu însumi peste măsură - recomand tuturor conferențiarilor să facă din concizia expunerilor lor un inflexibil criteriu de eficiență. Sănătos este ca ascultătorul să plece din sală nesătul, ca oaspetele de la o masă îmbelșugată. Restul e indigestieă Iubire și idolatrie Primesc de la un cititor pe nume Valentin Stângă următoarea întrebare: „Cum disting ca spectator (dar și ca trăitor, când e cazul) între iubire și idolatrie? Ce anume îl separă pe omul îndrăgostit de omul idolatru?“ Dl Stângă schițează și un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
plece din sală nesătul, ca oaspetele de la o masă îmbelșugată. Restul e indigestieă Iubire și idolatrie Primesc de la un cititor pe nume Valentin Stângă următoarea întrebare: „Cum disting ca spectator (dar și ca trăitor, când e cazul) între iubire și idolatrie? Ce anume îl separă pe omul îndrăgostit de omul idolatru?“ Dl Stângă schițează și un început de răspuns. Îl transcriu, în speranța că nu-l va supăra indiscreția mea: „Din postura spectatorului, îmi vine să spun că diferența o face
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în tine. E vorba, cu alte cuvinte, de un ritual al participării. Al participării reciproce. Te regăsești, clipă de clipă, în cel care se regăsește în tine. Duci apropierea până la identificare. Transformi diferența în complementaritate și stricta cunoaștere în recunoaștere. Idolatria stabilește între idolatru și idol un cu totul alt raport. Nu unul de continuitate, ci unul de ruptură. Idolul e o expresie a distanței. E necontenit deasupra și departe. Idolatrul îl privește cu o extatică teroare și adoptă spontan un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
normal, relații de subordonare. Când unul din parteneri devine dominator, când apare ideea unei ierarhii a calităților, cuplul e în pericol. Iubirea impune amândurora un comportament slujitor. Fiecare se dedică celuilalt, fiecare se simte bine să fie în serviciul partenerului. Idolatria e, dimpotrivă, slujire unilaterală. Idolul nu spală niciodată picioarele idolatrului. Faimoasa iubire curtenească nu era scutită de un anumit halou de idolatrie, cu pasiunea ei pentru „madonizarea“ femeii, cu echivalarea constantă a îndrăgostirii cu „vasalitatea“. Rezultatul era un soi de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
impune amândurora un comportament slujitor. Fiecare se dedică celuilalt, fiecare se simte bine să fie în serviciul partenerului. Idolatria e, dimpotrivă, slujire unilaterală. Idolul nu spală niciodată picioarele idolatrului. Faimoasa iubire curtenească nu era scutită de un anumit halou de idolatrie, cu pasiunea ei pentru „madonizarea“ femeii, cu echivalarea constantă a îndrăgostirii cu „vasalitatea“. Rezultatul era un soi de destrupare trăită trupește. Dar îndrăznesc, domnule Stângă, să suspectez nițeluș de idolatrie și imaginea dvs. despre „femeia iubită“: „mântuită de accesoriu, de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
iubire curtenească nu era scutită de un anumit halou de idolatrie, cu pasiunea ei pentru „madonizarea“ femeii, cu echivalarea constantă a îndrăgostirii cu „vasalitatea“. Rezultatul era un soi de destrupare trăită trupește. Dar îndrăznesc, domnule Stângă, să suspectez nițeluș de idolatrie și imaginea dvs. despre „femeia iubită“: „mântuită de accesoriu, de penumbre incomode“. Nu ne putem îndrăgosti de statui. De esențe. De lumini incoruptibile. Idolatria, cum știm, înseamnă și a lua un lucru drept altceva decât este. Față de idolatrie, iubirea e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Rezultatul era un soi de destrupare trăită trupește. Dar îndrăznesc, domnule Stângă, să suspectez nițeluș de idolatrie și imaginea dvs. despre „femeia iubită“: „mântuită de accesoriu, de penumbre incomode“. Nu ne putem îndrăgosti de statui. De esențe. De lumini incoruptibile. Idolatria, cum știm, înseamnă și a lua un lucru drept altceva decât este. Față de idolatrie, iubirea e un miracol de realism: ea celebrează ființe vii, nu fantasme. Diferența dintre omul îndrăgostit și omul idolatru? E totuna cu diferența dintre dialog și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nițeluș de idolatrie și imaginea dvs. despre „femeia iubită“: „mântuită de accesoriu, de penumbre incomode“. Nu ne putem îndrăgosti de statui. De esențe. De lumini incoruptibile. Idolatria, cum știm, înseamnă și a lua un lucru drept altceva decât este. Față de idolatrie, iubirea e un miracol de realism: ea celebrează ființe vii, nu fantasme. Diferența dintre omul îndrăgostit și omul idolatru? E totuna cu diferența dintre dialog și poruncă. Dintre entuziasm și frică. Mă opresc deocamdată aici. Pentru continuare, vă dau întâlnire
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de cucerire ale arabilor și de misionarism creștin, sunt firești; ca generatoare de uniformitate, entropie, ele sunt În consens cu direcția spontană a oricărei deveniri. Dar atunci, În pragul erei noastre, o societate anume, care terminând Îndelungata luptă cu o idolatrie diversificată, devenise uniformă, avea nevoie de o antiteză: noua Lege, creștinismul. Dar pe care n’o putea dezvolta În propriul sân, ci În cadrul mai larg al Neamurilor. De aceea acasă, În acea societate entropică, entropia a Învins; creștinismul a prins
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
atribuie nimic hazardului; pierde sentimentul probabilității. Un lucru imaginat e un lucru care există pentru efectul lui asupra fericirii sale176; iar ceva mai departe, Jean-Pierre Richard adaugă un aspect esențial pentru ceea ce ne-am propus să demonstrăm: dragostea e o idolatrie a adevărului 177. Pentru Pascoli, poetul [...] nu are alt țel [...] decât acela de a se restitui naturii din care a ieșit, lăsând în ea un accent, o rază, un freamăt nou, etern, al său178. În același sens gândește Eminescu atunci când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
secretă a Uniunii Scriitorilor din 1955", Ed. "Vremea") se poate afla care a fost atmosfera în cele 8 zile (!) ale pseudo-conferinței. Plângeri, acuze, contestări, fitile, turnătorii. Baranga: "Bietul Ioanide" reabilitează legionarismul", Beniuc: "Labiș și Andrițoiu sunt descompuși din pricina beției", Jebeleanu: "Idolatrie la Cluj față de Baconsky", Dan Deșliu: "Labiș și Covaci fac tot felul de prostii", Petre Iosif: cutare student de la Școala de literatură a fost prins în flagrant delict "citind cunoscuta trilogie a lui Blaga" etc. Mai că-ți vine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
termină cu un pahar de șampanie și multă veselie. 738 Paul Tillich, Honnătete et sens du sacră, 1968, cf.N.Gavriliță, op. cit., p. 36-37. 739 „Știința poate să purifice religia de eroare și superstiție, iar religia poate să purifice știința de idolatrie și falsul absolut.... Astăzi, datorită globalizării și altor fenomene care au dus la accelerarea istoriei, Biserica a intrat aproape fără voie În contact cu lumea oamenilor de știință, de aceea tipologia relației dintre cele două comunități Înregistrează mai multe modele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
centre medicale și sociale, aducerea de noi plante de cultură, pomi fructiferi, animale domestice (vaci, oi), localnicii crescând doar porci, găini și câini. Nu trebuie uitat, Însă, că misionarii au interzis serbările, cântecele și dansurile insularilor considerate păgâne, „legate de idolatrie.763. Prin 1850 s-au Înființat așezări ale albilor și a Început lupta pentru supremație Între Marea Britanie, Franța și SUA. Englezii acaparau terenuri sau le cumpărau la preț derizoriu, transformându-le În plantații de bumbac, trestie de zahăr, arbori de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
14-15) acesta se întâlnea extrem de rar. Păstrarea neștirbită a unirii unice, monogame, este cerută cu necesitate de familie. Așa cum am arătat adulterul era cea mai condamnabilă formă de imoralitate pe care Vechiul Testament a așezat-o, ca gravitate, în rând cu idolatria (Leritic XVIII, Deuteronom XXII). Când cele două ființe se unesc prin taina nunții, Deus însuși se angajează cu ele în această unire, iar ele, la rându-le, nu pot rupe legătura fără a contraveni operei divine. Neomenia conjugală numită adulter
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
rege al Egiptului, în război cu Rehoboam, rege al Iudeei a cucerit Ierusalimul și l-a vandalizat de toate comorile. De la această dată și până la totala distrugere a templului a urmat o perioadă de alternante spolieri și reparații, profanări și idolatrii, cu restaurații ale purificării venerabilității sale. Josuah l-a restaurat în 3148, fiind apoi desacralizat și iar refăcut în 3398. În acest an Nabucodonosor, rege al Chaldeei duce o parte din bogățiile templului la Babilon, după șapte ani duce încă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o tradiție vie a credinței și cultura în care trăiește această credință este depozitară a doctrinelor, obiceiurilor și istoriei, deci a tradiției. De multe ori, credincioșii își îndreaptă credința către o personalitate vie, cu prezență reală, din păcate confundabilă cu idolatria. Ei pot face referințe asupra tradiției vorbind despre Dumnezeu și natura umană, despre biserică și lume dar nu sunt creștini decât prin legătura directă cu Isus. Un lucru aparent simplu, dar foarte complicat, mai ales că există peste douăzeci și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]