1,026 matches
-
de căprioare, altele, căței de lup (695 sq.) "Miracolele" specific dionysiace abundă: bacchantele lovesc cu tirsurile lor în stâncă, și izvorăște apă ori țâșnește vin; zgârie cu degetele pământul și din pământ iese lapte înspumat; iar din tirsurile încinse cu iederă brobonesc picături de miere (703 sq.). Cu siguranță, urmează slujitorul, dacă ai fi fost acolo, tu însuți te-ai fi convertit după un asemenea spectacol, aducându-i zeului pe care îl disprețuiești, rugăciuni" (712-714). Surprinși de către Agave, servitorul și tovarășii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mâna aburul de deasupra pădurilor. Italia este în inima mea pentru clădirile amețitoare, străzile înguste cu scări de piatră și pizzerii la orice colț; pentru vechile temple romane în fața cărora rămâi cu răsuflarea tăiată, pentru zidurile din piatră acoperite de iederă; pentru senzația că ești un martor al timpurilor, important este doar că ești alături de aceste ziduri și aceste pietre pe care le au privit odinioară Cezar și Tiberius; te gândești că Vivaldi a simțit Anotimpurile aici, că D’Annunzio a
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
felul cum încolțesc semințele. Am învățat să cosesc fânul și să-l păstrez în fânar. Mulg oile și prepar brânza. Le curăț căcărezele fără să mă rușinez. Dionysos Toamna, în vremea sărbătorilor vinului, geții își înconjoară capul cu cununi de iederă. Asta-mi amintește de iedera împletită în jurul tirsului, de sceptrul purtat de Dionysos și de cei din alaiul lui. Lipsesc doar bacantele care să-l sfâșie pe Orfeu. Îmi închipui că Aia e una dintre ele și așteaptă doar clipa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
învățat să cosesc fânul și să-l păstrez în fânar. Mulg oile și prepar brânza. Le curăț căcărezele fără să mă rușinez. Dionysos Toamna, în vremea sărbătorilor vinului, geții își înconjoară capul cu cununi de iederă. Asta-mi amintește de iedera împletită în jurul tirsului, de sceptrul purtat de Dionysos și de cei din alaiul lui. Lipsesc doar bacantele care să-l sfâșie pe Orfeu. Îmi închipui că Aia e una dintre ele și așteaptă doar clipa potrivită în care să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
felul nostru, oricât de personal, de a gândi, a simți și a ne exprima, Însușin du-și ele pentru asta, cu o uimitoare dexteritate, mai ales ticu rile fizice și intelectuale ale bărbatului iubit, Încolăcindu-se pe ființa lui ca iedera pe copac, până a ajunge, sărmanii de noi, la iluzia, marea și stricătoarea iluzie, că deosebirea dintre tine și femeia iubită este, ca să parafrazez pe Montaigne, mai mică decât Între tine și tine Însuți; fenomene care se risipesc de Îndată ce Înstrăinarea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ce se odihnesc pe sânii neîmpliniți dar obraznici sub alba ie de borangic. E o dimineață luminoasă la început de primăvară, în curtea interioară a Cetății Suceava înconjurată de ziduri negre, roase de vreme, dar înveselite de un val de iederă în care se zbenguie un stol de vrăbii gureșe. Voichița stă pe o banchetă joasă și mângâie ușor strunele unei alăute, fredonând un vechi și delicat madrigal. Nu-i pentru mine această cale, principe, grăiește ea cu o voce mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să ne lăsăm duși de vorbe. Pendulăm între prezent și trecut. Evocăm întîmplări la care ceilalți n-au fost martori. Reale sau inventate. Comentăm cu patimă chestiuni politice. Nu suferim tăcerea, cum natura nu suferă vidul. Discuția e ca o iederă de care ne agățăm sufletele. Prin ea ne raportăm la lume, care continuă să existe și să ne preocupe pînă și prin lucrurile cele mai mărunte. Recluziunea spitalicească devine, inevitabil, un prilej de revizuiri morale. Între miile de cunoscuți, cîți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
comitagii, cît și de a le pleda dosarul naționalist pe lîngă noile organisme ale Reformei. Toți consulii, prieteni și dușmani, locuiau alături, în încîntătoare vile construite pe același bulevard și proprietăți ale Sultanului. Cu fațade asemănătoare, acoperite cu glicine și iederă, aceste case arborau, duminicile și în zilele de sărbătoare, la catargul înalt ridicat în grădină, drapelul național și alte drapele ce fluturau în briza mării. Era un spectacol vesel care totuși suscita reflecții mai puțin plăcute cînd te gîndeai că
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
uzurii (batrânul), autoreflexivitatea (privirile în oglindă, confruntarea cu diferite euri, precum seara sau noaptea), spațiile carcerale (camera, strada, orașul, subsolul, cușca ascensorului), animale psihopompe (câinele), fascinația pentru detaliu, metalele (mercur, plumb, cositor), umbra, simbolurile cristice, inversarea, timpul și spațiul, masca, iedera, corporalitatea, Domnul Ioachim și Domnișoara Elvira ș.a. Poetul folosește un ton polemic, refuzând „colecția de alibiuri”, apanajul formelor și atitudinilor false și ironizând stările de blazare. Citatele sau trimiterile la scriitori ca Dino Buzzati, Eugen Ionescu, Thomas Wolfe, Luigi Pirandello
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
de noi se vedea o barcă al cărei lemn putrezise complet. De-a lungul apei se întindeau fabrici părăsite. Aveau porțile închise, le lipseau geamurile, balustradele scărilor de evacuare în caz de urgență erau mâncate de rugină, zidurile asaltate de iederă și buruieni. Cartierul muncitoresc se afla dincolo de fabrici. Erau clădiri vechi cu patru etaje. Se vedea clar că pe vremuri aparținuseră unor bogătași, dar acum erau astfel împărțite încât să cuprindă un număr cât mai mare de locatari. Fata mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
tata care ieșise pentru a se îndrepta în direcția în care bolborosea jacuzzi-ul, aburul fiind împrăștiat de briza care unduia peste grădină. Luna atârna deasupra acestui peisaj și era într-atât de albă încât răzbătea printre nori și ilumina iedera de bougainvillea acoperind porțiunea de zid care delimita acest spațiu. Tatăl meu înaintă împleticit spre jacuzzi cu paharul în mână și încercă să intre grațios în bazin, dar se împiedică și stropi cu apă gresia spaniolă din jur, reușind în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
-mi sosesc pe biroul/ meu de la etajul XI din Palatul administrativ,/ cu o mână înfig bâta asta de la Gregory Corso între/ jnepenii de pe munte, cu cealaltă semnez dările/de seamă pentru primărie și cârtesc..." (din Bătrânele versuri, în Aur și iederă, 2011). A.B.De când ne cunoaștem noi, Domnule George Vulturescu? Sunt atât de multe amintiri frumoase, evenimente, fotografii... Am ieșit mereu din Satu Mare: am făcut revista Poesis trecând pe la târguri de carte, pe la festivaluri de poezie, pe la colocvii ale revistelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Centrul vechi al Bucureștiului cu străduțele lui cosmopolite mă făcea să îmi imaginez cum odinioară doamne cu umbrele și mănuși de dantelă își etalau rochiile și evantaiele prin anotimpuri colorate. Încă două străduțe, fac dreapta, case înalte, frumoase, pline de iederă. Bat la ușă și urc pe o scăriță îngusta în camera de la mansarda. Poetul stătea în dreptul unei ferestre mici ce dădea în stradă. Sănătatea nu îi permitea să umble, așa că își petrecea majoritatea timpului în cameră, scriind. Avea ochi ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
domeniile noilor tehnologii sau comunicației, posedă arta de a-și reînsuși asemenea cartiere sau de a face din acestea rețele de străzi "în tendințe". Ei sînt așadar locatarii vechilor curți pavate din cartierul Saint-Antoine. Pe ziduri încă mai suie o iederă plină de viață. Însă în locul coșurilor de nuiele vedem biciclete olandeze înalte dotate cu panere de răchită. Atelierele devin apartamente, iar brutăriile sau băcăniile sînt transformate în cafenele și restaurante. Ca într-un ecomuzeu, pe pereți sînt expuse reminiscențele activității
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
l-a agățat pe Rembrandt în cui. Sigur are Rembrandt, ăsta nu stă numai la muzeu? Poate și Picasso. Poate și Dali. Nu știam că dăm spargere la Luvru. E un Luvru mai mic, cu boscheți pe alee și cu iederă pe ziduri, care-i problema? Poate mai sunt și alții agățați în pereți, astea-s numele mari, mi-au rămas în minte fiindcă am mai auzit de ei. Pleava, vorba vine, dar zic așa, prin comparație cu primii, face la fel de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ce dă-n curte. Bătrânul deschide ușa tinzii și se face nevăzut înăuntrul clădirei. În zidul lung și nalt al monăstirei, privit din grădină, se văd ferești cu gratii negre, ca ferestrele de chilii părăsite, numai una e toată-ntrețesută cu iederă și în dosul acelei mreje de frunze-ntunecoase se văd în oale roze albe ce par a căuta soarele cu capetele lor. Acea fereastră dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ardeau mintea, vedea fulgere, tot fulgere - parcă tot creierul îi era ars - el începu să râdă cu hohot și căzu la pământ. A doua zi el era întins pe un pat moale, într-o casă cu ferestele toate învăscute de iederă și flori, prin care razele soarelui pătrundeau, tăind câte o dungă în mirositorul întuneric, făcea să joace în imperiul razei sale o lume-ntreagă de colburi diamantini... într-un colț ședea pe-un scăuieș Cezara și râdea... - Dzeul meu - ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
curgerea apelor a unui om cu barbă lungă, a cărui profeție se-mplinise. {EminescuOpVII 155} CEZARA* (E) I In zidul monastirei, privit din grădină, se văd feresti cu gratii negre, ca de chilii părăsite, numai una e toată întrețesută cu iederă și în dosul acelei mreje de frunze se văd, în oale, roze ce par a căuta soarele cu capetele lor. Acea fereastă dădea într-o chilie pe pereții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate - ici
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ce dă-n curte. Bătrânul deschide ușa tinzii și se face nevăzut înăuntrul clădirei. In zidul lung și nalt al monăstirei, privit din grădină, se văd ferești cu gratii negre, cu ferestrele de chilii părăsite, numai una e toată-ntrețesută cu iederă și în dosul acelei mreje de frunze-ntunecoase se văd, în oale, roze albe ce par a căuta soarele cu capetele lor. Acea fereastă, dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fața lui, el o simțea ca și când i-ar [fi] șters fața c-o catifea, gura ei se lipea de urechea lui... - Sunt demonul amorului, zicea-ncet, sunt un drac, s-o știi, s-o știi... Mă prind de tine ca iedera de stejar până ce corpul tău se va usca în îmbrățișările mele cum stejarul se usucă supt de rădăcinele iederei... Te nimicesc, voi să-ți beau sufletul, să te sorb ca pe o picătură de rouă în inima mea însetată... îngere
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
urechea lui... - Sunt demonul amorului, zicea-ncet, sunt un drac, s-o știi, s-o știi... Mă prind de tine ca iedera de stejar până ce corpul tău se va usca în îmbrățișările mele cum stejarul se usucă supt de rădăcinele iederei... Te nimicesc, voi să-ți beau sufletul, să te sorb ca pe o picătură de rouă în inima mea însetată... îngere! Ea-l înlănțui cu brațele și cu picioarele... îl strângea tare la piept, ca și când ar fi voit să-l
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cea de-a unsprezecea țigară, în timp ce Zogru așteaptă clipa despărțirii, în strada Gelu Căpitanul. Amintirea fraților Futacu îi readuce în minte și altă latură a poveștii. La ieșirea din pădure s-a întristat din nou. În stufărișul de răsură și iederă zăcea trupul unuia dintre tâlharii pe care îi azvârlise peste coroanele copacilor. Omul era mort, iar priveliștea cu totul răscolitoare. Eșarfa roșie îi atârna deasupra capului, pe o creangă. Trupul era zgâriat, iar în jurul gurii însângerate se adunaseră muștele. Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
brici de ras. M-am trezit foarte indispus, ca și cum s-ar fi întâmplat ceva ireparabil. Întreaga dimineață s-a muncit pe brânci la moșie. S-a făcut curățenie în case, s-a măturat curtea, și turnul a fost împodobit cu iederă și cu hamei înflorit, împletite cu ramuri de arin și de dafin. La bucătărie nu mai făceau față cu jumulitul de fulgi și de piele, cu tăiatul cărnii, datul în clocot și rumenirea ei la proțap; aerul era pătruns de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
asediu Romilde i-a aruncat lui Bayan un mesaj pe o răsuflătoare din turnul de răsărit. Am aflat ulterior ce-i scria chiar din gura haganului: „Cruță Cividale în numele vechii noastre iubiri. Vino la noapte la turnul dinspre munte, smulge iedera de pe zidul din spatele arinului negru și vei găsi o poartă deschisă“. Asta a făcut femeia aceea. După ce a scăpat de gărzile de la poartă, și-a trădat fiii și poporul din pricina preacurviei. Avarii au intrat, i-au căsăpit pe aproape toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
departe totul părea grandios, pătrunzând între ziduri, mi-am dat seama că orașul Cezarilor, megalopolisul care subjugase lumea, era în mare parte o împărăție a fantomelor, cu grandioase palate și temple cu acoperișurile prăbușite, peste care se înstăpâniseră ciulinii și iedera. Doar acolo unde erau bisericile ni se înfățișa, neașteptată, o priveliște de supraviețuire. Unul dintre camarazii mei, scribul Cunone, a bombănit: - Parcă ar fi un cadavru abandonat, doar pe jumătate îngropat, și din care se mai vede ici-colo câte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]