1,015 matches
-
tracii cu frunze de iederă : „Iedera încununează și astăzi tyrsul zeului [Bacchus = Liber] și chiar coifurile popoarelor Traciei în cadrul sărbătorilor sacre”. Dar nu numai sacerdoții și oștenii își puneau cununi de iederă, ci și poeții. Plinius vorbește despre „soiuri de iederă ce se folosesc la cununile poeților”, dar și despre ceremonii în care „se încunu- nează [cu iederă] poeții, zeul Liber sau Silen” (Naturalis historia, XVI, 144- 155) (111, pp. 150-152). Vezi infra, cununile de mirt pe care le purtau (fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Traciei în cadrul sărbătorilor sacre”. Dar nu numai sacerdoții și oștenii își puneau cununi de iederă, ci și poeții. Plinius vorbește despre „soiuri de iederă ce se folosesc la cununile poeților”, dar și despre ceremonii în care „se încunu- nează [cu iederă] poeții, zeul Liber sau Silen” (Naturalis historia, XVI, 144- 155) (111, pp. 150-152). Vezi infra, cununile de mirt pe care le purtau (fie și metaforic) poeții inspirați de zeița Afrodita. Descriind tradiția grecilor de a pune cununi de plante pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
psihotrope. De exemplu, coroane cu violete (uiola) purpurii se pun „pe frunte când îți arde capul. Purtate în chip de cunună și inspirându-le parfumul, [florile] risipesc mahmureala și senzația de greutate la cap” (Naturalis historia, XXI, 130). Cununa de iederă „potolește durerile de cap”, dar, pentru eficiență, se face o alifie din frunze de iederă și se aplică pe frunte (Naturalis historia, XXIV, 75-82) (38, pp. 98, 182). De asemenea, Plinius cel Bătrân recomandă, ca analgezic, cununile împletite din planta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
capul. Purtate în chip de cunună și inspirându-le parfumul, [florile] risipesc mahmureala și senzația de greutate la cap” (Naturalis historia, XXI, 130). Cununa de iederă „potolește durerile de cap”, dar, pentru eficiență, se face o alifie din frunze de iederă și se aplică pe frunte (Naturalis historia, XXIV, 75-82) (38, pp. 98, 182). De asemenea, Plinius cel Bătrân recomandă, ca analgezic, cununile împletite din planta „coada-cocoșului” (numită și „Pecetea lui Solomon”, Polygonatum odoratum sau Polygonatum officinale). Într- adevăr, planta conține
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ales la civilizațiile din bazinul mediteranean. în primele decenii ale secolului al XIX-lea, un poet ca Iancu Văcărescu înțelesese valoarea simbolică a cununilor de plante narcotice. Faptul că bacanta, preoteasă a zeului Bacchus, poartă pe cap o cunună de iederă este banal : Toți aproape-mi se adună, De iederă-mi pun cunună, Baccu[s] spune c-a lui sunt ! (112, p. 113) Dar este foarte interesant faptul că Iancu Văcărescu le vede pe Iele dansând orgiastic, dezbrăcate, pe cărări de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ale secolului al XIX-lea, un poet ca Iancu Văcărescu înțelesese valoarea simbolică a cununilor de plante narcotice. Faptul că bacanta, preoteasă a zeului Bacchus, poartă pe cap o cunună de iederă este banal : Toți aproape-mi se adună, De iederă-mi pun cunună, Baccu[s] spune c-a lui sunt ! (112, p. 113) Dar este foarte interesant faptul că Iancu Văcărescu le vede pe Iele dansând orgiastic, dezbrăcate, pe cărări de munte, purtând pe cap cununi de mac : Cu mac
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fine, în unele sate din Gorj se puneau câlți de cânepă în perna de sub capul mortului pentru ca acesta să nu se facă strigoi sau moroi (88, p. 101). Cu prilejul slujbei de pomenire a morților, țăranii bulgari pun frunze de iederă (Hedera helix, planta zeului Dionysos) atât pe morminte, cât și pe colive (147, p. 35). Obiceiul este antic. Romanii - spune Plinius cel Bătrân - foloseau măselarița (Hyoscyamus niger) la ospețele funerare și o puneau pe morminte. Coliva este tot o „prăjitură
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spațiul carpato- dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magico- ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița ....................................415 2. Intoxicări involuntare ..................................................... ................. 429 3. Fumigații de canabis și de alte plante halucinogene. De la Herodot la Strabon ............... 435 4. Vița-de-vie și iedera. Zalmoxis vs Dionysos............................................. ..... 450 5. Plante magice și halucinogene......................................... ....................... 461 6. „Prăjitura morților” : narcotice pentru lumea de dincolo .................................... 475 7. Opium, hașiș, tutun. Ciubuce, narghilele, tabachere ......................................... 481 Note ..................................................... ...................................... 524 VIII. Graiul îngerilor. Reconstituiri, dispute, utopii 1. Lingua Adamica ....................... 545 2
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de semințe chiar și în condiții foarte grele și sunt capabile să-și regleze numărul semințelor pe plantă pentru a compensa pierderea de plante ca număr. Numărul de semințe produse pe plantă poate varia foarte mult de la 100 în cazul iederei cu frunze până la 215000 la fantoma nopți, deși numărul de semințe viabile depinde de concurență și nivelul distrugerilor făcute de pesticide. Multe buruieni, în special anuale, au un ciclu biologic relativ scurt și ating rapid punctul în care au semințe
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
îmbrăcați și încălțați îndeajuns. Se vor hrăni, măcinând făina din orz și grâu; pe una o coc, pe cealaltă o frământă; au turte grozave și pâine pe o rogojină sau pe frunze curate. Așezați pe paturi de frunze așternute cu iederă și mirt, ei se vor ospăta, laolaltă cu copiii lor, vor bea vin, purtând cununi și cântând imnuri zeilor; se vor avea bine unii cu alții și nu vor face mai mulți copii decât le îngăduie mijloacele, ferindu-se de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
contingență indusă de globalizare. SCRIERI: Repere, București, 1967; Sfinxul, București, 1969; Cronica anului 2000, București, 1969; Aurul cenușiu, I-III, Cluj, 1971-1973; Pietre vii, București, 1973; Fire și noduri, București, 1975; Idei în mers, I-II, București, 1975-1981; Zidul și iedera, București, 1977; Zece mii de culturi, o singură civilizație, București, 1998. Repere bibliografice: Marin Sorescu, „Repere”, AST, 1968, 9; Al. Andrițoiu, Cartea unui erudit, RL, 1969, 23; Demostene Botez, „Repere”. „Sfinxul”, VR, 1969, 5; Dumitru Isac, Mircea Malița. Pledoarie pentru inteligența
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
uzurii (batrânul), autoreflexivitatea (privirile în oglindă, confruntarea cu diferite euri, precum seara sau noaptea), spațiile carcerale (camera, strada, orașul, subsolul, cușca ascensorului), animale psihopompe (câinele), fascinația pentru detaliu, metalele (mercur, plumb, cositor), umbra, simbolurile cristice, inversarea, timpul și spațiul, masca, iedera, corporalitatea, Domnul Ioachim și Domnișoara Elvira ș.a. Poetul folosește un ton polemic, refuzând „colecția de alibiuri”, apanajul formelor și atitudinilor false și ironizând stările de blazare. Citatele sau trimiterile la scriitori ca Dino Buzzati, Eugen Ionescu, Thomas Wolfe, Luigi Pirandello
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
-și făurește o lume suficientă sieși, întocmai visului. Invenția e modernă, dar imaginile provin dintr-un romantism aproape auroral (Ești la vârsta, Viața în asalt). Asocieri insolite, reprezentări livrești ale unei cosmogonii inundate de lumini spirituale domină lungul poem Spirala iederii. Mai vechea tentativă de a institui un neoromantism revoluționar este, în volumul Prima zăpadă (1990), potențată printr-un patos susținut, probabil, și de evenimentele din decembrie ’89. Prima secțiune a plachetei conține o bună poezie patriotică, chiar dacă surprinde pe alocuri
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
care, „suprimat” de cenzura germană, va fi retipărit în 1920. Internat într-un lagăr de prizonieri, probabil în Bulgaria, a scris poemul în proză Domnița Fărănume, dat la lumină după încheierea păcii, în 1920. O altă carte apărută tot atunci, Iedera (1921), cuprinde nuvele. Ulterior colaborează sporadic, cu proză, articole și traduceri, la „România nouă”, „Banatul”, „Universul literar”, „Îndreptar”, „Munca literară”, „Țara noastră”, „Familia” ș.a. Specializându-se în continuare ca traducător din limba engleză, a transpus în românește, în aproape un
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
personaj colectiv bine prins și câteva individualități notabile (preotul Mezdreanu, Mihoală). Unele dintre prozele adunate în Povestea primăverii se resimt de influența sadoveniană, în prezentarea cu discreție a unor „dureri înăbușite” ori a unor pasiuni puternice, sfârșite tragic. Nuvelele din Iedera sunt inspirate, în schimb, de scriitori străini, ele aducând personaje insolite (un dandy, un dresor de circ) și un mediu cosmopolit, descris cu precizie și cu un aplomb rar la noi în epocă. Notă aparte între scrierile lui G. face
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
este meritorie, ea contribuind la procesul de sincronizare a literaturii noastre cu cea occidentală. SCRIERI: Oameni din Ardeal, București, 1915; ed. (Pribegie), București, 1919; Povestea primăverii, București, [1917]; ed. 2, București, 1920; Domnița Fărănume, București, [1920]; ed. 2, București, 1944; Iedera, București, [1921]. Traduceri: Franck Adams, Taina înecatei, București, [1934], Jur s-o ucid, București, f.a.; Pearl S. Buck, Casa de lut, I-III, ed. 4, București, [1935], Vânt de la Răsărit, vânt de la Apus, București, [1939], Patriotul, București, [1940], Chip cioplit
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
T. S. Stribling, Electorii, [București], f.a.; Daphne Du Maurier, Golful Francezului, Craiova, 1992. Repere bibliografice: L. I.[Leontin Iliescu], „Oameni din Ardeal”, UVR, 1915, 11; Andrei Braniște, „Pribegie”, CLI, 1920, 24; Al. Bogdan, Prozatori grăbiți, LUT, 1922, 33; Scarlat Struțeanu, „Iedera”, „Viitorul”, 1922, 4162; Predescu, Encicl., 363; G. Călinescu, Prostologicon, JL, 1939, 42; Liviu Bratoloveanu, Cazul Jul. Giurgea, „Spectator”, 1944, 25. V.D.
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
cealaltă o păstrez pentru mama să-i spui lucrul ăsta și să-i mai spui că tata s-a dus într-o dimineață devreme în pădure după vreascuri și nu s-a mai întors hornul de la casă a căzut peste iedera urcată până la cer cireșii au privirile pline cu flori poarta se zgâlțâie în balamaua ruptă de anul trecut duminică bătrânele satului cu mâinile sorojite de vreme au îngenuncheat lângă altar clopotul a bătut în dungă s-a dus și mătușa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
desenat un mărjumătatea cea mare ți-o dau țiecealaltă o păstrez pentru mamasă-i spui lucrul ăstași să-i mai spui că tata s-a dusîntr-o dimineață devreme în păduredupă vreascuri și nu s-a mai întorshornul de la casă a căzutpeste iedera urcată până la cercireșii au privirile pline cu floripoarta se zgâlțâie în balamauaruptă de anul trecutduminicăbătrânele satuluicu mâinile sorojite de vremeau îngenuncheat lângă altarclopotul a bătut în dungăs-a dus și mătușa...... XXVIII. METEO, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2136
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
redactor la Radiodifuziune din 1954, își va întrerupe studiile, finalizându-le abia în 1961. Funcționează ca profesor la diferite școli din capitală, alternând însă carieră didactica, din timp în timp, cu scrisul liber-profesionist. Debutează editorial cu volumul de schițe satirice Iedera, apărut în 1968. În 1984 emigrează în Israel. Este membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (din 1984), acordându-i-se în cadrul acesteia Premiul „Arcadia” (1998), Premiul „Sară și Hâim Ianculovici” (1999) și Premiul „Acmeor” (2001) pentru versiunile sale
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
al carui Poem spiritual, supranumit „Coranul persan” sau „Coranul lăuntric”, chintesența a reflecției sufite și sinteză a ideilor filosofice de la neoplatonism la gândirea orientala (chineză, indiană, persana, arabă), comparabil cu Divină Commedia dantesca, a transpus întinse pasaje în distihuri. SCRIERI: Iedera, București, 1968. Traduceri: Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Catrene persane (Robaiat), pref. trad., București, 1974; ed. pref. trad., cuvânt înainte Ahmad Fard Hosseini, [București], 2002; Trei poeți persani. Omar Khayyam, Saadi, Hafez, îngr.trad., București, 1982; Hafez, 100 de gazeluri, București
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
Masnavi-ê manavi (Poemul spiritual), ed. bilingva, f.l., 2000, Meditații și parabole ( Masnavi-ê manavi), ed. bilingva, cuvânt înainte Ahmad Fard Hosseini, introd. George Grigore, București, 2002; Babă Taher, 50 de catrene, ed. bilingva, pref. trad., f.l., 1998. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Iedera”, GL, 1968, 33; Lucian Raicu, Proza, GL, 1968, 35; Alexandru Balaci, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, RMB, 1974, 10 decembrie; Dan Grigorescu, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, CNT, 1975, 16; Nicolae Balotă, Poeți persani, RMB, 1975, 1 mai
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
Celălalt semn, de pe frunte, indică „obligația ca toți să poarte pe cap o cunună de foc, o cunună a morții, nu a vieții” (49, 4). Această „cunună a morții” este, la rândul ei o trimitere la cununa rituală, împletită din iederă, pe care participanții la ceremoniile consacrate lui Dionysos erau obligați să o poarte (cf. 2Mac. 6,7; 3Mac. 2,29). Ea este opusul cununii „vieții”, cununii martirilor. Hipolit îl menționează pe Antiochos Epiphanes, primul care a impus iudeilor asemenea sacrificii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
împletindu,/ Fașă fiului,/ Brâul Domnului...”472 sau „Fir-mi firuiește,/ Fașă-mi împletește,/ Fașă la fiu mic...”473 -, mama (prezentă mai mereu în „schema de personaje” a unor astfel de colinde 474)se preface (o metamorfoză ca în basme) în iederă Ea că se făcea Iederei-nbubită, Iedere-nflorită475 sau: Și ea se făceare Verde iederare 476 ori în pasăre: Ea că se făcea Mică păsărea. Și ea că-mi zbura...477, în neagră negurice: Și ea se făceare, Neagră negurice, Neagră negurice
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
urmare călătorul trebuie să urce până la locul unde este ridicat pentru a-l putea vedea. Pe o poiană dincolo de izvor, castelul de înalță ca o apariție fantastică cu turnurilor și crenelurile lor, cu pavilioanele, galeriile și verandele lui pierdute sub iederă și viță. Acoperișul castelului este înalt, cu mansarde și cu ferestre în forme elegante, ce dă reședinței regale un caracter de locuință intimă și familiară. Stilul este acela al Renașterii germane de secol XVI cu mare bogăție de decoruri. Castelul
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]