623 matches
-
distincție sensibilă a femeilor prerafaelite pe care Jugendstilul le-a cultivat la rândul său. Povestea se spune in sotto voce, ne aflăm în împărăția șoaptei și a misterului, a confidenței fermecate. Feericul se răsfrânge aici în vrajă, ca joc al ielelor, în seducția pe care o exercită zânele descoperite în momentul de taină. Există o anumită ondulație vegetală, de ierburi, de lujeri a acestor trupuri, specifică Secession-ului care feminizează linia. Mișcările, posturile lor au curburile grațioase ale moliciunii levantine și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cm, semnat dreapta jos cu brun: C. Artachino, inventar 1212, 1904, Muzeul Kalinderu). Această figură feminină posedă întreaga ambiguitate virtual punitivă a unei femme fatale, ambiguitate pe care personajul fabulos al folclorului românesc, Zâna sau Știma lacurilor, o întreține. Asemeni Ielelor, Frumoaselor, Vântoaselor, Rusalcelor din folclorul autohton sau a naiadelor, nereidelor sau sirenelor din mitologia greco-latină, Știma sau Zâna lacului dispune de fascinul unui erotism meduzant, fatal. Povestirea lui Vasile Voiculescu, Lostrița, sau povestirile lui Mihail Sadoveanu, care refac un spațiu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să viziteze în repetate rânduri Viena și Dresda -realizează compoziții cu subiect fantastic, în care mitologia greco-latină acompaniază discret temele folclorului authton. Din cele patru cicluri care poartă amprenta simbolismului, Îngerul morții (1910-1911), Quartetul (1900) și Corul de copii, Hora ielelor (1900, Muzeul Brukenthal, Sibiu), ultimul este dedicat acestor creaturi fantastice ale pădurilor, făpturi feminine de o frumusețe stranie. Prezente în mitologia populară, Ielele țin locul sirenelor, naiadelor, nimfelor și feminității acvatic-silvane din mitologia greco-latină, exercitându-și farmecul funest în special
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cele patru cicluri care poartă amprenta simbolismului, Îngerul morții (1910-1911), Quartetul (1900) și Corul de copii, Hora ielelor (1900, Muzeul Brukenthal, Sibiu), ultimul este dedicat acestor creaturi fantastice ale pădurilor, făpturi feminine de o frumusețe stranie. Prezente în mitologia populară, Ielele țin locul sirenelor, naiadelor, nimfelor și feminității acvatic-silvane din mitologia greco-latină, exercitându-și farmecul funest în special asupra bărbaților. În credința populară este interzis acestora să tulbure horele pe care zânele, în deplină nuditate, le întind în mijlocul pădurii. Jocul ielelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ielele țin locul sirenelor, naiadelor, nimfelor și feminității acvatic-silvane din mitologia greco-latină, exercitându-și farmecul funest în special asupra bărbaților. În credința populară este interzis acestora să tulbure horele pe care zânele, în deplină nuditate, le întind în mijlocul pădurii. Jocul ielelor se poate dovedi funest pentru intrusul voyeur. La acest fapt face referire și Virgil Vătășianu în monografia pe care i-o consacră pictorului sibian, cu toate că ielele lui Smigeslchi par deposedate de aceast fascin malefic cu care le înzestrează cultura populară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să tulbure horele pe care zânele, în deplină nuditate, le întind în mijlocul pădurii. Jocul ielelor se poate dovedi funest pentru intrusul voyeur. La acest fapt face referire și Virgil Vătășianu în monografia pe care i-o consacră pictorului sibian, cu toate că ielele lui Smigeslchi par deposedate de aceast fascin malefic cu care le înzestrează cultura populară. "Poate că la alegerea subiectului Ielelor mai răsună un ultim ecou al unor gânduri funebre, fiindcă ielele, în credința populară, nu sunt numai niște spirite care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intrusul voyeur. La acest fapt face referire și Virgil Vătășianu în monografia pe care i-o consacră pictorului sibian, cu toate că ielele lui Smigeslchi par deposedate de aceast fascin malefic cu care le înzestrează cultura populară. "Poate că la alegerea subiectului Ielelor mai răsună un ultim ecou al unor gânduri funebre, fiindcă ielele, în credința populară, nu sunt numai niște spirite care trăiesc în jurul apelor, în nori și păduri, ci mai răpesc uneori și sufletele oamenilor. Dar de data aceasta tragicul din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
monografia pe care i-o consacră pictorului sibian, cu toate că ielele lui Smigeslchi par deposedate de aceast fascin malefic cu care le înzestrează cultura populară. "Poate că la alegerea subiectului Ielelor mai răsună un ultim ecou al unor gânduri funebre, fiindcă ielele, în credința populară, nu sunt numai niște spirite care trăiesc în jurul apelor, în nori și păduri, ci mai răpesc uneori și sufletele oamenilor. Dar de data aceasta tragicul din gândul lui Smigelschi s'a transformat în eudemonie. Ielele lui sunt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
funebre, fiindcă ielele, în credința populară, nu sunt numai niște spirite care trăiesc în jurul apelor, în nori și păduri, ci mai răpesc uneori și sufletele oamenilor. Dar de data aceasta tragicul din gândul lui Smigelschi s'a transformat în eudemonie. Ielele lui sunt niște copilași veseli, cari se joacă în pădure, sau învârtesc hora fantastică deasupra unui lac ascuns între stânci"217. În studiul intitulat Hora ielelor, patru astfel de copii- iele, nu departe de reprezentarea unor putti renascentiști, sunt prinși
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dar de data aceasta tragicul din gândul lui Smigelschi s'a transformat în eudemonie. Ielele lui sunt niște copilași veseli, cari se joacă în pădure, sau învârtesc hora fantastică deasupra unui lac ascuns între stânci"217. În studiul intitulat Hora ielelor, patru astfel de copii- iele, nu departe de reprezentarea unor putti renascentiști, sunt prinși într-o horă suspendată deasupra unui iaz în care se reflectă imaginea acestui vesel carusel, în timp ce un al patrulea, un copil-faun, cântă din nai. De remarcat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din gândul lui Smigelschi s'a transformat în eudemonie. Ielele lui sunt niște copilași veseli, cari se joacă în pădure, sau învârtesc hora fantastică deasupra unui lac ascuns între stânci"217. În studiul intitulat Hora ielelor, patru astfel de copii- iele, nu departe de reprezentarea unor putti renascentiști, sunt prinși într-o horă suspendată deasupra unui iaz în care se reflectă imaginea acestui vesel carusel, în timp ce un al patrulea, un copil-faun, cântă din nai. De remarcat aici este prezența mitologiei greco-latine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
împinge în față pe copiii-iele. Virgil Vătășianu remarcă și structura compozițională, execuția impecabilă tehnic a desenelor, execuție care plasează simbolismul lui Smigelschi sub semnul acordului dintre "realism" și "subiectul ireal". Spre deosebire de Virgil Vătășianu, Gheorghe Vida sesizează portanța transfigurării malefice a ielelor în cultura populară, înclinând simbolismul lui Smigelschi din aces ciclu către versantul morbid pe care-l reclamă o altă operă sa, Îngerul morții. "Zânele rele sunt ființe-spirite ieșite din apă care înarmate cu puteri magice fură sufletele și sunt o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
încearcă să-l seducă pentru a le urma în palatul unde locuiesc, glasul seducției fiind cel al doinei, cântec popular melancolic, asociat adesea suferințelor din dragoste. Promisiunea împlinirii erotice eufemizată de chemarea-doină a zânelor asociază amnezia thanatică. În cântecul-chemare al ielelor, precum în cel al sirenelor adresat lui Ulise, se află codificată prezența morții. Aceste forme diafane, fantasmale, desprinse din inconsistența norilor, sunt cum nu se poate mai atrăgătoare. Tânărul nu cedează chemării din dragoste pentru Irina și zânele îl condamnă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se consideră a fi o perioadă de domnie periculoasă a zânelor În calendarul popular. Însă, la această dată, pe 24 iunie, prin anumite ritualuri, forțele lor negative se transformă În forțe benefice. Toate bolile care au la origine Sânzienele sau ielele vor fi tratate cu succes de ritualul coregrafic și catarctic al unui grup de dansatori constituiți Într-un fel de asociație secretă, numiți Călușari. Patroana acestei societăți este „Doamna zânelor”, metamorfozare românească a Dianei, numită și Herodiada, câteodată. Cei luați
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cred că pot să identifice aici vestigii ale răpirii Sabinelor. Călușarii au reguli secrete; nimeni nu poate fi primit ca dansator dacă n-a trecut prin probe îndelungi și grele. Ei sunt convinși că ar fi pedepsiți cu moartea de către iele (driade, zâne, divinități ale pădurilor) dacă nu și-ar respecta jurămintele, legământul tăcerii, fidelitatea față de dansatoarea furată. Salienii erau și ei pedepsiți cu moartea dacă dezvăluiau ascunzătoarea scutului lui Marte, de care era legată salvarea Romei, ca urmare a promisiunii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nu te uită nimeni, fii fără grijă." În nopțile lungi de iarnă săream din somn chemat de un glas pe care îl auzeam aievea, glas de fată care îmi striga numele la geam. Nu era glasul lui, al pământului, erau ielele, și mă piteam lângă spatele lat al tatei și așteptam îngrozit să mă mai cheme o dată. Dar tăcerea casei și auzul meu treaz mă făceau să înțeleg că glasul strigase din mine și nu de la fereastră, mă linișteam și readormeam
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
izmene... pre care nouă feciori trebuie să o ducă tot atunci între hotare, după care colera ori ciuma se depărtează din acel hotar". Holera ar face parte și ea din ceata Dânselor, cele care "poartă toate boalele, toate răutățile", adică Ielele. Dar potrivit altor opinii, holera, ca și ciuma, ar fi o sfântă, trimisă la mânie de însuși Dumnezeu, drept care se obișnuiește ca acesteia să i se facă pomană în zilele de post. Aceasta este imaginea holerei, așa cum se conturează ea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
o lespede... Cu diminețile mă voi înfrăți, cu picături de rouă mă vor hrăni. Într-o floare răsăritul mă va transforma... Soarele cu mângâieri, la prânz mă vor înflori, seara stelele și luna mă vor logodi. În miez de noapte ielele mă vor prinde în hora lor de Sânziene și mă vor cununa... Un simplu gând Sunt o toamnă plină de bogății. Am strâns roadele trecute prin toate anotimpurile... Dacă ți-aș spune că am rămas aninată de creanga unei veșnice
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
îmi arde ca pe jăratic, lin: mi-e dor de-o viață plină și fără de orgolii! Visul unei nopți de primăvară Prin visuri, noaptea, șerpii îmi dau ocol iar vulturii simt miros de carne moartă. Asist neputincioasă la spectacol, cum ielele îmi descântă altă soartă. Uit să mă-ntorc în mine și rătăcesc aiurea. Mă ascund prin vechiul labirint. Poate e un joc și doar mă amăgesc; și amintirile mă’neacă în absint. Vreau să le uit și-aș vrea să
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
-i moartă, în jur totul stagnează. Afară este liniște, îngerii și-au făcut culcuș Pe-acoperișul lumii, de-acolo ne veghează. Pe cer nu sunt stele și nici luna nu apare; totu-i ascuns sub vălul întunecat al nopții. Doar ielele dansează cu foc și nu au stare, învârt pe călcâie, destinele în fața morții. Tristețea mă cuprinde, nu mai am vlagă... Mai ninge iarnă în sufletu-mi rănit, să-ți simt mângâierea fulgului pe plagă; trezește la viață, trupu-mi vlăguit! Dimineață
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
confuz. Eu mă supun, nu sunt un artist cu fițe, dar nu sunt talentată nicidecum la pictat! Mai bine croșetez un poem în ițe, cu rime-ncrucișate pe care l-am gătat! Visul unei nopți de vară Voiam să petrec cu ielele o noapte albă. Dar când m-am prins în hora lor, nu m-au primit, fiindcă, nu am fost invitată! Mi-au spus că trebuie, mai întâi să păcătuiesc, cu un bărbat din iad. Și ce să fac? Nu am
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
cu stele... În lumina miilor de făclii nu te zăresc unde oi fi? nici acasă nu te-am găsit... Dar, când să plec, pe-un fir de trandafir, într-un spin, era înfipt un mic bilet: „sunt invitat la petrecerea ielelor; un drum cu dus...” Și mai era ceva... O lacrimă de rouă căzuse pe ultimile cuvinte scrise c-un marker roșu, rămânând nedeslușite... Metamorfoză cu zâmbete Simt cum mi se multiplică sufletul ca o cocă de pâine pusă la dospit
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
și Îndepărtându-se. — Ce mai femeie-i Maisie, nu? zâmbește Ray. Un personaj adevărat. — Mda, sigur. Nu așa merge treaba cu femeile Ray, Îi țin eu o predică Înțeleaptă. Femeile sunt ca un ambalaj de carton: nui important ce ien iele, chestia esențialăi să le ții dopurile deschise. Să nu uiți niciodată asta, Îi zic eu. Vizita are un efect neașteptat. — Ea e Claire, ne prezintă Maisie unei păpușici. Noua curvă a lui Maisie e o jucătoare de teatru rasată care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
practici invocă nevoia de sacru a omului din toate epocile și timpurile; 2. Practicile divinatorii ale Evului Mediu sunt mărturia unor străvechi credințe ce au existat odinioară în diverse spații istorico-simbolice. De exemplu, la români sunt invocate în diverse ritualuri Ielele. În ținuturile nordice ale Europei apar spiriduși, gnomi și alte ființe fantastice ce intervin în actul magic, divinatoriu. 3. Divinația oferea modalități de rezolvare a problemelor într-o epocă în care serviciile medicale erau foarte greu de plătit. Pentru o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este un fel de superstiție privind rostirea sau nu a unor cuvinte. Nu este bine să spui numele diavolului, sau să pui copilului un nume care a adus altuia ghinion, sau să rostești numele Zânelor (de aceea se foloseau impersonalele Iele, Dânsele, Frumoasele) etc. În multe lucrări de etnografie, ursitoarele ce se înfățișează la patul nou-născutului rostesc unele cuvinte care-i pecetluiesc destinul micuțului. Auzirea lor, de către mamă, în special, poate aduce ghinion familiei. "Acest băiat/ Ce l-am rădicat/ Să
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]