522 matches
-
și oftează prelung. He-hei! De când n-am mai auzit eu cum crește iarba, vere! Uite-te că astăzi e din nou lumină și pe ulița mea... Adică pe ulița noastră, dragule. Iartă și tu un “bătrân” putred de atâta nostalgie. Iertat să fii, fiindcă și eu sufăr de aceeași boală . De fapt, tot zbuciumul nostru de până astăzi nu are altă pricină decât nostalgia după vremurile acelea care au trecut, dar s-au adunat ca niște frunze formând adevărate zăpoare de-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nici primul și nici ultimul medic mobilizat pe front În timpul războiului. Eu Însă, spre deosebire de alții, am avut norocul să fac războiul alături de bunul și dragul meu profesor chirurg Zenit. Până am ajuns la Cotu Donului, am tot urmat frontul românesc. Iertată să-mi fie lipsa de coerență, dar am uitat să vă spun că profesorul Zenit era numit șeful spitalului de campanie unde eram mobilizați. În plină iarnă, numărul răniților sau, celor care sufereau din cauza gerurilor cumplite era din ce În ce mai mare... Într-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
povesti pe nerăsuflate cum a întîlnit pe Grigore Iuga, ce-au vorbit, cum era gata-gata să nu mai vie deloc la dejun și cum diseară va mânca la Enache. Pozna cu răsturnarea cafelei și prăpădirea feței de masă fu repede iertată și uitată. Gavrilaș fusese câțiva ani un fel de ajutor de administrator la o moșie de prin Vlașca, unde a făcut și ceva gologani, încît avea mare respect de moșii și moșieri, singurele instituții solide din România, împotriva restului nutrind
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că demagogia ți-a strâmbat judecata cu desăvârșire și încep să mă gândesc cu spaimă ce se va alege de biata asta de gospodărie când voi închide eu ochii. Nu știu de ce, dar mereu mă ispitește amintirea lui Teofil, fie iertat, și mi-e să nu mergi și tu pe urmele lui, de să se irosească toate pe aici și să rămâie numai praful și cenușa... ― Din partea asta poți fi liniștit, tată! glăsui Grigore simțindu-se în dreptul său. Iubesc și eu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mari și pe urmă o opri sever: ― Isprăvește cu clevetirile, Mariuco! Nu e demn de văduva unui general român să colporteze toate prostiile care, fatal, circulă pe socoteala unei femei frumoase... Dar ești și tu ca biata nevastă-mea, fie iertată, nu degeaba ați fost surori. Voi vă închipuiți că toate femeile trebuie să ție coada cratiței ori să împletească ciorapi de iarnă pentru soții lor. Ei, s-au mai schimbat vremurile, Mariuco! ― Bine, dar Grigoriță e în divorț cu ea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
înfățișare mai vioaie și glasul cutezător. Într-un moment de inspirație, alaltăieri, și-a adus aminte de maiorul Tănăsescu, care i-a fost camarad de promoție și de regiment ani de zile, la Severin, pe când erau căpitani. Nevastă-sa, fie iertată, a fost bună prietenă pe atunci cu Tănăseasca. Mutați de curând la Pitești și fără copii, ar putea găzdui perfect pe cele trei domnișoare Ștefănescu până va trece primejdia la țară. Nici n-a mai scris să-i întrebe. S-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
frică! ― Apoi atunci de ce șade acasă? Că uite, s-a făcut de amiazi! ― Ei, o fi având și el ale lui, ca orice om... Dar când a început Petrică o treabă, n-o lasă neisprăvită! Că și tatăl său, fie iertat, a fost om de frunte și de ispravă! Tocmai în clipa aceea pică și Petre împreună cu Nicolae Dragoș. Petre s-a certat rău cu maică-sa, care n-a vrut să-l lase să mai iasă din casă și plângea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pregătiri de făcut, ajung mai degrabă. Judecata de Apoi a statuilor o să fie un fel de repetiție generală pentru cea a oame nilor. În felul ăsta, nouă o să ne fie mai ușor. Multe dintre păcatele noastre or să fie deja iertate. N-o să mă mir... șopti Petrache, care și le știa pe ale lui. Cumătrul Fandarac făcu semn că e târziu și se depărtă pe alee. — Eu mai rămân puțin, spuse Petrache, deși cumătrul nu-l întrebase. Apoi, dintr-odată, dând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a unui om devotat cauzei naționale; el este triumful unui principiu mântuitor și înălțarea unei nații întregi”. În legătură cu notațiile de mai sus, ținem să mai facem câteva remarci. Mai întâi, politica faptului împlinit practicată de români în 1859 nu este, iertată-mi fie banalitatea, o inovație în istorie, ea se particularizează însă prin statutul juridico-politic internațional al Principatelor. Ce-i drept, oamenii de stat contemporani evenimentelor, apoi publiciștii și istoricii, au reținut, cu excepții nesemnificative, zestrea de simțământ patriotic, inteligență și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un recital văzut pe scena teatrului din Grein (susținut de amicul meu, internaționalistul comic Buju Ternovits), furăm invitați la cină, într-un un pub în care servea o fată destul de frumoasă; fiind frumoasă, evident că nu era localnică (de altfel, iertată să-mi fie constatarea, în cele cinci zile de Austria, locuind în trei orașe, nu am văzut o singură femeie încîntătoare! Îi compătimesc sincer pe băștinași!): dimpotrivă, fata mea venea din Caransebeș și era fericită că poate vorbi, în fine
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mai pot se întind pe pământ și-și dau sufletul, în timp ce oamenii rezistă și trăiesc devenind o rană din cap până-n picioare, obișnuindu-se cu tortura. Sunteți niște bestii, iar cine v-a povestit atâtea minciuni, inspirate chiar de voi, iertat să fie de Domnul. Doi indivizi îi dăduseră pe răsculați pe mâna spaniolilor, arătând locurile și momentele atacurilor, formațiunile și chiar și numele multora dintre ei. Firește, fra' Tommaso fusese denunțat drept căpetenia răscoalei. Visul tău, Călugăre, a fost cel
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13 Canonul 83 Apostolic: "Episcopul, sau Prezbiterul, sau Diaconul, la oaste zăbovindu-se și vrând amândouă a le ținea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Încearcă și ele să-l impună tot mai mult În viața comunităților umane: „Rău faci, rău găsești”; „Fapta bună laudă pe om”; Cine scoate sabia de sabie va muri”; Cine seamănă vânt culege furtună” etc.) Păcatul mărturisit e pe jumătate iertat. (O jignire, de exemplu, făcută la adresa demnității cuiva nu mai poate fi luată Înapoi, dar regretul comiterii ei reprezintă o minimă reparație morală și dovada prezenței unei disponibilități a persoanei În cauză de a nu repeta fapta În cauză.) „Iisus
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Înstrăinează de „bine” și, astfel, de oameni. Μ Unii se supun probei curajului doar din teama că cei din jur i-ar putea numi lași. Μ Trecutul nu poate fi schimbat, dar un trecut urât poate fi ignorat, uitat sau iertat. Μ Pe moment, suntem tentați să credem că unele lucruri se produc la voia Întâmplării, fără vreun rost, dar pe urmă, după ce le-am cunoscut efectul, ne dăm seama că apariția lor În viața noastră și-a avut temeiul (de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vieții devine tot mai slab pentru elementele cadrului natural, tumultul specific verii stingându-se într-o tăcere din ce în ce mai profundă"92: "Frunze ușoare ce nu mă urăsc/ Și n-or mai iubi niciodată/ Așează-mi-le compresă pe frunte,/ Galbenă doamnă iertată.// Leagă-mi urechile cu foșnet de aripi/ Să uit mecanicul vuiet de zbor/ Și pentru a nu mai căuta să-nțeleg/ Acoperă-mi ochii ușor.// Și lasă ploaia să curgă pe trupul/ Prin care uimirea a trecut ca un plug
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
păsările învață să zboare/ De teamă să nu-mi fie-n preajmă,/ Să nu le ucid?" (De bună voie) sau "Frunze ușoare ce nu mă urăsc/ Și n-or mai iubi niciodată/ Așează-mi-le compresă pe frunte,/ Galbenă doamnă iertată.// Leagă-mi urechile cu foșnet de aripi/ Să uit mecanicul vuiet de zbor/ Și pentru a nu mai căuta să-nțeleg/ Acoperă-mi ochii ușor.// Și lasă ploaia să curgă pe trupul/ Prin care uimirea a trecut ca un plug
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
e ceva... Cu ce drept mă judecă pe mine, cei de azi, de acum, ca și cînd aș fi tot cel de atunci...?! Adică eu nu am dreptul la căință, la îndreptare...?! N-am dreptul să fiu înțeles, să fiu iertat? Gh. P. doi: Păi nu ți-a spus Desdemona... că n-o să te-nțeleagă..., că n-o să te ierte nimeni...? Gh. P. unu: E, foarte bine... Atunci o să mă iert singur..., eu o să mă iert pe mine... (după o pauză
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
grupului. * Este posibil să rămân până la final aruncat între perspectiva religioasă și cea laică, nehotărârea, ca o continuă pendulare între cele două moduri de-a fi, constituind o caracteristică definitorie a propriei existențe. Șovăiala îmi poate fi scuzată (și nu iertată) fie de o inadecvare a contactelor cu fiecare fel de-a exista, fie de nevoia unui tertum (caz în care aș putea spera în necesitatea unei noi "credințe"). Sunt media părerilor proprii; a celor pe care am reușit să le
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
părul de pe capul lui cîntărea 200 de sicli [asta înseamnă în jur de trei kilograme - n. m.] după cîntarul regesc”4) Caracter puternic, Avesalom răzbună ticăloșia lui Amnon, alt fiu al regelui, care o necinstise pe Tamara, sora sa, omorîndu-l. Iertat, dar ținut la distanță, ajunge la ideea periculoasă că trebuie să uzurpe domnia. Bătălia din „pădurea lui Efraim” între israeliții trecuți de partea sa și oamenii lui David are o desfășurare shakespeariană: „Lupta s-a întins în tot ținutul acela
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cât și modul în care am ales să-l tratez. Astfel se explică de ce, să spunem, unui poet discret, parcimonios, dar autentic îi acord un spațiu extins și mai multă "atenție" critică decât unui autor zgomotos, prolific mai peste marginile iertate, și, firește, pe deplin convins că este genial. Mă aștept, desigur, la reacții dintre cele mai umorale tocmai din partea fiecărui poet "productiv ca o uzină metalurgică" (Eugen Simion), nemulțumit de faptul că i-am expediat cele peste douăzeci de titluri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
opt de taine (Editura Emolis, Iași, 2008) îi fixează lirica, fără drept de apel, în siajul poeziei noastre tradiționale. Practic, nu există variații sensibile în ceea ce privește opțiunile tematice sau stilistice majore ale lui Emilian Marcu. Autorul nostru, prolific mai peste marginile iertate, editează aproape exclusiv și cu rară osteneală discursivă opuri lirice mustind de sevele unui naționalism care nu-i pare defel desuet. Îndeosebi Sub zodia Traciei (Biblioteca "Opinia studențească", Iași, 1979), Țăranul zidit (Editura Miremis, Iași, 2000), Muzeu de sate (Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Nu trebuia să mă judece, ci să mă ajute să fiu eu însumi judecătorul meu; nu trebuie să mă condamne, ci să mă pună în situația de a mă reface și recupera. Voi învăța să iert când mă voi simți iertat." Este greșit să facem scandal pentru cea mai mică greșeală, dar nu e bine nici să ne prefacem că n-o observăm pentru a nu fi obligați s-o corectăm. Autoritatea părintească e o realitate și o responsabilitate ce trebuie
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
sau de judecată?”. Tocmai din acest motiv un mare număr de festivități fără legătură între ele este concentrat în sărbătorile de toamnă: nu doar anul, ci toate aveau nevoie de un nou început; greșelile săvârșite în trecut trebuiau ispășite și iertate. Există cel puțin un text din care se vede limpede această neliniște premergătoare începutului sărbătorilor de toamnă: 1Reg 18 o descrie ca o luptă până la sânge, dacă se poate spune astfel, confruntarea dintre Yhwh și Baal pentru credința lui Israel
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
190 și operând din interiorul acestei structuri.”697 Pentru autorul englez ea comite actul sacrificiului propriu nu dintr-o frică iluzorie în legătură cu reputația proprie, ci pentru că toți cei din jurul ei gândesc că ea a comis deja ceva rău, care trebuie iertat, ceea ce, se pare, personajul feminin nu admite.698 Chaucer o vede ca pe o sfântă („ea a fost sfințită/ și ziua ei de-a pururi sărbătorită”699), este capabilă de sacrificiu și pură din punct de vedere moral, dar rămâne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru moment, dar el în curând va păcătui din nou și atunci care a fost efectul iertării și a curățirii lui din partea lui Dumnezeu? A fost numai un efect temporar, pentru că, deși a fost curățat chiar înlăuntrul lui, fiindu-i iertate păcatele săvârșite și fiind făcut alb ca zăpada (semn al curăției interioare), în scurtă vreme va cădea din nou în păcat, precum a mărturisit: „că păcatul meu înaintea Ta este pururea”. Așadar, psalmistul vrea să se schimbe, să i se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]