1,506 matches
-
Simona Vasilache Am luat, dintr-un anticariat (și) de duminică, deschis amatorilor de promenadă, un volum de plimbări răbdătoare printre oameni și cărți: Subiect și predicat, de Virgil Ierunca. Ediție din '93, amintind de Humanitasul anilor de început, cu coperți simple și siglă verde. Scrierea unor texte vorbite, măcar în parte, la Europa Liberă. "Exorcizarea vremurilor adormite", frumoasa metaforă sub care așază Virgil Ierunca o și mai frumoasă nebunie
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]
-
Subiect și predicat, de Virgil Ierunca. Ediție din '93, amintind de Humanitasul anilor de început, cu coperți simple și siglă verde. Scrierea unor texte vorbite, măcar în parte, la Europa Liberă. "Exorcizarea vremurilor adormite", frumoasa metaforă sub care așază Virgil Ierunca o și mai frumoasă nebunie, donquijotescul turnir cu uitarea, cu iertarea leneșă, cu inconștiența, se face în Trepte, Priviri, Exil. Între ele, părți ale unei elegii sub arme, și sub timp, nu mai puțin de temut decît ele, încap Prieteni
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]
-
nu mai puțin de temut decît ele, încap Prieteni care au fost, savanți romantici în vremuri proaste, cărora nici moartea, măcar, nu le mănîncă din aură. Un morb al conștiinței nefericite, fanionul lui Fondane, purtat de-atîtea ori și de Virgil Ierunca, i-a atins pe toți de cîți e vorba în inventarul cu nume și fapte. Întîi, pe tinerii tinerei generații, cavaleri ai amăgirilor, aristocrați ai gusturilor bune și statornice. Cîte o frază, stoarsă de orice patetism și oprindu-și pentru
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]
-
libertăți și/ istoria co-născătoare de oameni/ din oameni luînd, împrumutînd/ grăuntele pornirii către vis,/ un snop de revelații și păcate.../ Mulțime, vast deșert uman/ și omenesc.../ din ordine nu iese/ altă ordine." E suficient să citești cum își încheie Virgil Ierunca aceste cronici, sau epiloguri țintind nu marmura, ci memoria caldă, neîndoită, a unor oameni pentru care celălalt, ca părere și faptă, contează, ca să suferi de teama de-a termina nepotrivit. Simplă, ca o propoziție în care numele și verbul lui
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]
-
evoluție, care a transformat un om de calitate într-un... rinocer. Un rinocer care, am aflat de curând, s-a călugărit... poate ca să-și ispășească păcatele". Alte "deziluzii" ale lui Gelu Ionescu le prefigurează pe cele ale cuplului Monica Lovinescu-Virgil Ierunca, mai puțin circumspect o vreme, mai generos cu autorii rămași "ostatici" în România comunistă, se pare că ajuns ulterior la concluzii similare: "Căci încă din țară constatasem calitatea de perfect Ťhopa miticăť a lui Marin Sorescu, bine și cu partidul
Tablou de epocă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10218_a_11543]
-
aceeași "centrală", Galaction n-a participat, precum Arghezi, confratele său de generație, la bătălia de idei ce s-a mai putut desfășura până prin 1947-1948. Ca și alți combatanți, firește, mai tineri și mult mai tineri (Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Virgil Ierunca, Ion Caraion), părintele Gala s-ar fi situat de partea libertății de creație, de partea legilor adevărate ale artei, a talentului, contra oricăror constrângeri. E bine că a lăsat și aceste însemnări de taină, exprimând ultima lui voință și credință
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
s-a închinat întreg numărul 10 al revistei Prodromos, foaie de gand și apropiere creștină, apărută în Franța, sub redacția lui Paul Miron și Ioan Cusa. Au semnat în acest număr omagial: Părintele Andre Scrima, Ioan Cusa, Mircea Eliade, Virgil Ierunca, D.C. Amzar, Vasile Băncilă, Monica Lovinescu, George Racoveanu. Pe lângă aceștia, au fost publicate și diferite articole scrise de Nae Ionescu de-a lungul timpului. În 1978, Virgil Ierunca îngrijește apariția unui volum de Logică la Editură Ethos din Paris. Mircea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în acest număr omagial: Părintele Andre Scrima, Ioan Cusa, Mircea Eliade, Virgil Ierunca, D.C. Amzar, Vasile Băncilă, Monica Lovinescu, George Racoveanu. Pe lângă aceștia, au fost publicate și diferite articole scrise de Nae Ionescu de-a lungul timpului. În 1978, Virgil Ierunca îngrijește apariția unui volum de Logică la Editură Ethos din Paris. Mircea Eliade, prin prestigiul câștigat în lumea academică internațională, publică o prezentare a lui Nae Ionescu în volumul 4 din The Encyclopedia of Philosophy, apărută sub îngrijirea lui Paul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
E un caz simptomatic pentru mentalitatea românească. Țara în care plagiatele sînt considerate niște „mofturi” oarecare, necondamnabile, e o țară în care mediocritatea și prostia au ocupat fața și interfața. La singura vizită la Neamț a cuplului Monica Lovinescu - Virgil Ierunca, din anul 1993, ca invitați ai mei, un jurnalist de la un ziar central, care se tot învîrtea pe lîngă noi, a extras în cele cîteva zile de urmărire o singură știre bombă cu care a împodobit prima pagină a imundei
„Cazul” Mircea Cărtărescu by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4003_a_5328]
-
deajuns pentru a obține acest statut? Prietenii aflați mai demult în Vest, cu rosturi la „Europa liberă” sau la alte instituții occidentale, la ziare etc., pot interveni în favoarea lui? Cu ce argumente și cât de eficiente pot fi acestea? Soții Ierunca, de pildă, vor să-l ajute pe Chihaia, și la fel Ionel Jianu, Alexandru Lungu, Vintilă Horia, și chiar încearcă, dar toți sunt limitați de propria lor situație din exil, de notorietatea dobândită prea adesea numai în rândul românilor, nedispunând
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
dintre ei și Chihaia este nu odată dramatic, cei rugați de el să-l ajute explicându- i situața în care ei înșiși se află, că vor să-l ajute dar pot s-o facă mai mult moral decât altfel. Virgil Ierunca ia totuși parte nu doar sufletește la încercările prin care trece confratele său („Sunt mai mult decât nefericit de tot ce ți se întâmplă”) și redactează în franceză o amplă caracterizare (recomandare) a lui Pavel Chihaia, destinată nemților, arătând că
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
Nicolae Manolescu Povestea merită să fie spusă încă o dată, mai cu seamă că va avea alt final. Într-una din scrisorile către Virgil Ierunca dintre 1967 și 1983, publicate în volum la Humanitas în 2000, Nicolae Steinhardt relatează o întâmplare petrecută cu puțin timp înainte, în toamna lui1964, anul în care fusese eliberat din închisoare. Umblând de unul singur printr-un București pe care
Oul dogmatic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4158_a_5483]
-
Barbu nu fusese reeditat și nu figura în programa școlară. Modernismul lor à outrance îi situa printre artiștii burghezi, rupți de popor, inaccesibili. Cu toate aceste supoziții, aveam sentimentul că îmi scapă ceva. Când am citit scrisorile lui Steinhardt către Ierunca, la apariția lor în volum, am încercat să descopăr ce va fi fost în mintea proaspătului eliberat din închisoare, cu alte cuvinte, cum vedea el lucrurile, dincolo de uimirea provocată de neașteptatul dezgheț ideologic. Din păcate, Steinhardt m-a lăsat sur
Oul dogmatic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4158_a_5483]
-
a fost Mircea Popescu. Evocări avem, desigur, de la redactorii, sau colaboratorii "Revistei Scriitorilor Români", de la Teodor Onciulescu, care scrie despre moartea excelentului ei redactor nr. 13/1975, la cei care și-l amintesc, întristați, în revista pariziană "Limite", 1975. Virgil Ierunca,( "Subiect și predicat", sau Ștefan Baciu ("Praful de pe tobă") fac aplicate referințe la omul demn, care a fost Mircea Popescu, la valoarea lui moral-profesională, la prietenul lor... Eu am dorit, beneficiind de contribuțiile lor, care trasează cadrul general al epocii
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
moderna", o prezentare pentru mentalitatea occidentalilor a liricii secolului al XX-lea. "Revistei Scriitorilor Români, de la înființarea ei, 1962, la moartea lui, 1975, i-a pretins o dăruire totală. A fost secretarul ei general, redactor de bază, ales alături de Virgil Ierunca și Vintilă Horia. I-a dat tot ce a avut mai nobil, ca redactor, acestei valoroase publicații prin care exilul românesc putea să-și manifeste energiile culturale. Prin ea vocea unor Eliade, Vintilă Horea, Ciorănescu, Ierunca, Yvonne Rossignol, Paul Miron
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
bază, ales alături de Virgil Ierunca și Vintilă Horia. I-a dat tot ce a avut mai nobil, ca redactor, acestei valoroase publicații prin care exilul românesc putea să-și manifeste energiile culturale. Prin ea vocea unor Eliade, Vintilă Horea, Ciorănescu, Ierunca, Yvonne Rossignol, Paul Miron, etc. s-a auzit limpede, ferm, aproape, chiar dacă ei se aflau departe. Roma și Mircea Popescu au fost spațiul de rezonanță. Iar Monseniorul Ovidiu Bârlea, ca președinte al Societății Academice Române, forul tutelar al revistei, a
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
al Colegiului pontifical Pio Romeno, conținând corespondența primită de Mircea Popescu. Epistolele publicate acum se referă direct sau indirect, la rolul lui de redactor-secretar al publicațiilor "Societății Academice Romîne", la faza de pregătire a "Revistei Scriitorilor Români" (epistola de la V. Ierunca). 1.Text dactilografiat, Ovidiu Bârlea către Mircea Popescu Antetul stg. SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA Passseggiata del Gianicolo 5-Telefon 550416 ROMA Iubite Domnule Profesor, Mainz, 9 Oct.1958. Mi-a sosit azi expresa Dv. și scrisoarea trimisă prin părintele Carnațiu.Vii mulțumiri
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
de a-i achita drumul dacă prezintă o comunicare, dat fiind că sunt unii care absentează. Dacă vine și Dșoara Del Conte, bucuria va fi și mai mare. Vă urează călătorie plăcută Al DV. Octavian Bârlea. 2. Scrisoarea lui Virgil Ierunca către Mircea Popescu. Virgil Ierunca Boite Postale NR66 Saint Quen (Seine) Paris, 4 Decembrie 1959 Dragă Mircea Popescu, Îți trimit azi o parte din material( cuvântul de deschidere, care va fi semnat de Revista, nuvela lui Mircea Eliade, textul lui
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
dacă prezintă o comunicare, dat fiind că sunt unii care absentează. Dacă vine și Dșoara Del Conte, bucuria va fi și mai mare. Vă urează călătorie plăcută Al DV. Octavian Bârlea. 2. Scrisoarea lui Virgil Ierunca către Mircea Popescu. Virgil Ierunca Boite Postale NR66 Saint Quen (Seine) Paris, 4 Decembrie 1959 Dragă Mircea Popescu, Îți trimit azi o parte din material( cuvântul de deschidere, care va fi semnat de Revista, nuvela lui Mircea Eliade, textul lui Mihai Niculescu) urmând ca celelalte
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
va face? Dragă Mircea, te rog să-ți îngrijești sănătatea cu riscul de a apărea fără recenzii din parte-mi. Dacă ai vreun text pentru prima parte a revistei dă-l la cules. Te îmbrățișez cu prietenie și dragoste, Virgil Ierunca. 3. Scrisoarea lui Basil Munteanu adresată lui Octavian Bârlea (Monseniorul). REVUE DE LITTERATURE COMPARéE Directoir: M. Batallion Redaction: B. Munteano 15 Rue du Docteur Jacquemarie-Clemenceau PARIS XV e Paris, 19 martie 1960. Monseniore, Mulțumesc pentru scrisoare. Alăturat, articolul pentru Acta
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
-se pe sub piele, făcându-i diverse mici servicii, dându- i sfaturi tendențioase, pentru ca apoi să aștearnă pe hârtie, în atenția Securității, tot ce făcea, spunea sau scria mama Monicăi Lovinescu. Îi fusese recomandat drept, ce ironie!, „fratele meu”, de către Virgil Ierunca. Cum să-și fi închipuit o doamnă ca soția lui E.Lovinescu, educată în cu totul alt spirit decât acela care guverna lumea comunistă, că un poet, și, încă, unul adevărat, ca Ion Caraion, care suferise el însuși de pe urma Securității
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
Stancu. Pozițiile opuse cunoscute, independența artistului vs. angajarea lui politică sunt ireconciliabile. Din acest moment apare termenul (sintagma) de criză a culturii românești, care va genera o nouă polemică de răsunet. Dezbaterea începe în toamna lui 1946, deschisă de Virgil Ierunca. El vorbea în numele "purității culturii, a libertății și demnității actului artistic" (s. m.). Ideologii P.C.R. au numit fenomenul "crizism", iar pe susținătorii lui "criziști". Ei, activiștii, negau criza, "crizele, ziceau în spirit de partid, sunt specifice numai capitalismului". Opiniei lui
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
vorbea în numele "purității culturii, a libertății și demnității actului artistic" (s. m.). Ideologii P.C.R. au numit fenomenul "crizism", iar pe susținătorii lui "criziști". Ei, activiștii, negau criza, "crizele, ziceau în spirit de partid, sunt specifice numai capitalismului". Opiniei lui Virgil Ierunca i se alătură T. Teodorescu-Braniște, în ziarul căruia, Jurnalul de dimineață, s-a desfășurat ofensiva criziștilor (1946-1947). Un alt partizan al conceptului de criza culturii a fost Ion Caraion, publicând în Scânteia tineretului una dintre cele mai importante intervenții din cadrul
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
căruia, Jurnalul de dimineață, s-a desfășurat ofensiva criziștilor (1946-1947). Un alt partizan al conceptului de criza culturii a fost Ion Caraion, publicând în Scânteia tineretului una dintre cele mai importante intervenții din cadrul dezbaterii. El afirma, în consens cu Virgil Ierunca, un adevăr fundamental: "Criza culturii este criza libertății de creație." " Iar pentru a fi salvați oamenii culturii, trebuie salvată libertatea lor." (s.m.) De aceeași parte a baricadei se situează Dreptatea, pronunțându-se categoric împotriva dirijismului, a intenției de a impune
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
volume: „Câtă bucurie să descoperi un mare poet român într-o atât de admirabilă castiliană” (6 mai 1948); „Sunt pur și simplu cucerit. Și mă bucur că poezia D-tale e atât de apreciată în Spania” (28 febr. 1950). Virgil Ierunca îl situa pe autorul Poemelor patetice între Blaga și Voiculescu. Oricât i-ar fi fost de răsunător succesul, ca poet de limbă spaniolă, Al. Busuioceanu intenționa încă din vara lui 1947 să scoată o nouă serie a revistei Gândirea cu
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]