511 matches
-
00, balonul ajunsese la altitudinea de 1392 m peste nivelul Mării Negre și 1303 m deasupra Bucureștiului. Temperatura nu a scăzut decât cu un grad față de cea de la plecare, fiind acum de 22°C. Balonul a început să se îndrepte către Iezerul Grecilor, baltă aflată aproximativ la jumătatea distanței dintre Giurgiu și Oltenița, la 2 km de Dunăre. La 17:06 trece prin dreptul satului Sintești, iar la 17:10 trece culmea Sabarului peste satul Bragadiru, la altitudinea de 1688 m. Temperatura
Balonul Mihai Bravul () [Corola-website/Science/312126_a_313455]
-
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, diversității biologice și se mai urmărește dezvoltarea durabilă a zonei. Rezervația naturală ˝Pietrosu Mare˝ cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din Munții Rodnei: circurile glaciare Buhăescu (cel mai mare din Munții Rodnei), Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Rebra, Gropi, având în porțiunea bazală morene și căderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de ghețari. Cea mai mare parte a rezervației este ocupată de roci cristaline metamorfice din Pânza de Rodna (Precambrian superior
Pietrosul Mare () [Corola-website/Science/311372_a_312701]
-
și solurile brun eumezobazic și brun acid. Printre culmile notabile cuprinse în perimetrul rezervației se numară vârfurile Buhăescu Mare (2221 m), Buhăescu Mic (2199 m), Gropi (2063 m), Piatra Albă (2061 m), Hotarului (1905 m), Bătrâna (1770 m). Lacul glaciar Iezer din perimetrul rezervației este situat în circul glaciar cu același nume și se află la o altitudine de 1825 metri. În rezervație sunt prezente mai multe lacuri glaciare: http://arpmcj.anpm.ro/ Agenția Regională pentru Protecția Mediului Cluj-Napoca
Pietrosul Mare () [Corola-website/Science/311372_a_312701]
-
ființă Munteniei și implicit libertatea Loviștei. În această "țara" străbătuta cândva de faimoșii lotri, care au dat nume munților și râului Lotru, trăiesc oameni străvechi, strămilenari, care respectă portul străbun al dacilor, legendele, folclorul strămoșilor, azi, celebre. Aici, la poalele IEZERULUI, oamenii au nume cu rezonanță de cronică, atestate de sute de ani.
Țara Loviștei () [Corola-website/Science/309614_a_310943]
-
de situl de la Bălăceanca, de pe malul drept al aceluiași râu, cuprinzând două telluri unul din neolitic, aparținând culturilor Boian și Gumelnița; iar celălalt fiind o așezare din Epoca Bronzului, care a dat numele culturii arheologice Glina; și de urmele mănăstirii Iezerul de lângă satul Căldăraru. În afara acestora, alte zece obiective de pe teritoriul comunei Cernica sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice un sit din vatra satului Bălăceanca
Comuna Cernica, Ilfov () [Corola-website/Science/310027_a_311356]
-
au punctele de atracție naturală concretizate prin minunatele locuri ale ținutului istoric, câteva dintre acestea fiind: Mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic este iezeru, delimitată de nord și nord - est de Culmea Pietrosului. În fundul căldării se află lacul glaciar Iezerul 1870 m în forma ovală, lung de 80 m, lat de 70 m și cu o adăncime de 1,8 m. În Maramureșul istoric se poate practica o gamă largă de forme de turism. Cele mai importante forme de turism
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
ale Bistrei Mărului. Regiunea nord-estică a munților este drenată de pârâul Zeicani și de afluentul lui, Zlatina, ce își poartă apele spre depresiunea Hațeg. În văile și căldările glaciare există mai multe lacuri. Astfel, în căldarea glaciară Oboroacele, se află Iezerul Țarcu, la 1950m, cubărit între grohotișuri. Taul Pietrele Albe și Taul Lucios, se află în căldarea cu același nume de pe versantul sudic al masivului Baicu, la 1785m. Lacul temporar Corciova, situat la circa 1540m, în valea cu același nume, are
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
conglomerate și calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu - Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor, Puzdrele etc), chei și defileuri (Cheile Bistricioarei, defileurile Strâmba, Rebra, Cormoaia, Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 80 m - cea mai mare din țară, treapta principală având peste 16 m înălțime -, Gușet, Cormoaia
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
vulcanic din România cu un diametru de circa 10 km (stins în prezent), cu o suprafață totală de 24.566 ha, are în componență rezervațiile naturale: Doisprezece Apostoli (cu Poteca tematica "12 Apostoli"), Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani și Lacul Iezer și se suprapune ariei de preotecție specială avifaunistică "Munții Călimani" (sit SPA) - Natură 2000. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
relieful său se disting trei trepte: treapta înaltă, cu orientare est-vest, se desfășoară pe o lungime de 70 Km, între valea Dâmboviței și valea Oltului si se inscrie in peisaj prin cei mai inalti munti din tara (muntii Fagaras, muntii Iezer, muntii Piatra Craiului, munții Leaota si munții Papușa),precum și munții de înalțime mijlocie (munții Frunții,și Chițu) ca și culoarul Dragoslavele-Rucăr-Bran. În cadrul acestei trepte și îndeosebi a crestei munților Fagaraș ce se întind între Văile Dâmboviței și Oltului, se disting
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
în întregime pe teritoriul județului Argeș; vârful Negoiu-2535m; Călțun Lespezi-2522m; Vânătoarea lui Buteanu-2508m ; Viștea Mare-2527 m si Dara -2501 m). Vârfuri semețe și impunatoare se afla și în celelalte culmi cum sunt: Iezer-2462 m; Roșu-2469 m; Papușa-2391 m din Masivul Iezer Păpușa; Vârful La Omu-2239 m si Vârful Pietrei -2086 m din Masivul Piatra Craiului, Vârful Leaota -2333m din munții cu același nume și altele.Pantele repezi, circurile și căldările glaciare (18 lacuri glaciare), conferă un farmec și o strălucire aparte
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
de , primind apele a numeroși afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari. "Munții" cu vaste "păduri de conifere și foioase" unde trăiesc
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
fapt ce a contribuit la durabilitatea acestei lucrări, dovedită timp de 100 de ani. Complexul original de poduri de la Cernavodă se compunea dintr-un pod peste brațul Borcea (unul dintre brațele Dunarii), unul peste Dunare și un viaduct peste balta Iezerului, desființat în 1969, în urma desecării acestei bălți, și înlocuit cu un terasament de rambleu. Podul de la Cernavoda a fost, la acea vreme, cel mai lung pod din Europa și unul dintre principalele poduri metalice cu deschidere mare din lume având
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
Floryan Rzewuski, starostele de Helm, secretarul soliei poloneze a lui Ioan Gninski (1677-1678), relata că la 22 iunie 1678 a trecut prin Ștefănești, făcând următoarea descriere: ""Orașul era odinioară destul de mare, are o biserică de zid cu acoperișul ars, un iezer lângă oraș, dar stricat, a fost odată acolo o moară de zid"". Târgul Ștefănești s-a aflat o lungă perioadă în proprietate domnească, timp în care toate cheltuielile privitoare la biserica "Cuvioasa Parascheva" erau suportate de vistieria domnitorilor Moldovei. Domnitorul
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
versanților prin deplasarea materialelor pe pantă este specifică arealului cuprins între Suslănești și Câmpulung. Relieful analizat este cuprins între 420m altitudine minimă în lunca Argeșului, pe teritoriul municipiul Curtea-de-Argeș și 1250m altitudine maximă în șaua Duvalmului la contactul cu Masivul Iezer. Înălțimile cele mai mari din Subcarpații Argeșului sunt situate în zona dealurilor subcarpatice interne unde s-au păstrat la altitudine mai ridicată, ca niște martori de eroziune vârful Chicera (Masa de Piatră) 1227m; Culmea Bahna 1122m, Dealul Tămaș 1104m, Piscul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Argeșului se întâlnesc și în caracteriscile morfografice ale interfluviului ce poartă denumirea dealului cel mai înalt de aici, Muscelul Ciocanu. Asemănarea constă în existența unei zone depresionare în partea de nord a interfluviului, ce o separă de masivul cristalin al Iezerului: depresiunea de eroziune diferențială Albești-Cândești; urmând spre sud culmea ce urcă pe Ciocanu la 887m de unde tot înspre sud, revine într-o zonă depresionară cu Muchia Câmpului și Muchia Rugencei ce separă depresiunile Berevoești și Godeni. Între Aninoasa și Cotești
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
din cauza devierii cursului de apă prin turbinele hidrocentralei; -Depresiunea Brădet formată tot la ieșirea dintr-un sector de chei a văii Vâlsanului; -Depresiunea Bahna Rusului ce comunică spre sud cu alte două depresiuni: Nucșoara și Corbi; - spre vest pe sub poala Iezerului se desfășoară Depresiunile Cândești pe Bratia, Albești și Bughea de Sus care trec apoi în Depresiunea Câmpulungului pe valea Râului Târgului; -compartimentul nord-estic al Depresiunii Câmpulung îl reprezintă Depresiunea Argeșelului cu care se termină lanțul depresiunilor interne. Dealurile subcarpatice cu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Makedonska, Skopje, 2011; 26. Poemul scurt al lungii mele vieți - 13 Poeme (Duble) de Dragoste, Plurilingv II, adăugit, (în română + alte 10 limbi), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2011; 27. Puțin mai mult, Editura AB-ART, Bratislava, 2012. 1. Mateja Matevski, Iezere (versuri), Editura Facla, Timișoara, 1978; 2. Jovan Koteski, Dragoste și moarte (versuri), Editura Cartea Românească, București, 1981; 3. Iosif Noneșvili, Medeea (versuri), Editura Junimea, Iași, 1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); 4. Bojin Pavlovski, Western Australia (roman), Editura Cartea
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
semnale de avertizare în caz de primejdie, prin focurile făcute pe ele; mai târziu ajung semne de hotar. Teritoriul comunei nu este străbătut de nici o apă curgătoare. În partea de sud-vest a localității, într-o vale naturală, se află lacul Iezer, un liman fluviatil al râului Ialomița, cu o suprafață de 120 ha și o adâncime de 10-12 m. Este reprezentată de speciile de pești de apă dulce de câmpie, care trăiesc în lacul Iezer: crap, caras, roșioară etc. Din 2008
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
o vale naturală, se află lacul Iezer, un liman fluviatil al râului Ialomița, cu o suprafață de 120 ha și o adâncime de 10-12 m. Este reprezentată de speciile de pești de apă dulce de câmpie, care trăiesc în lacul Iezer: crap, caras, roșioară etc. Din 2008 pe lac se desfășoară anual Concursul Național de Pescuit la Crap. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gheorghe Lazăr se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
construcție 1820, monument istoric Mănăstirea Arnota din satul Bistrița, comuna Costești, construită între anii 1633-1634 de către domnitorul Țării Românești, Matei Basarab. Mănăstirea Bistrița din satul omonim, ctitorie a renumitei familii a Craioveștilor, construcție ridicată între anii 1492-1494, monument istoric. Schitul Iezer din satul Cheia, monument istoric din secolul al XVI-lea, unul din cele mai vechi așezăminte monahale din Oltenia. Schitul Bradu din satul Gurguiata, cu biserica de zid ce poartă hramul „Sf. Ioan Botezătorul”, lăcaș de cult ridicat în anul
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
1907 Biserică „Sf. Nicolae” din satul Olănești, clădire (monument istoric) construită în anul 1718 și pictată de cunoscutul zugrav de biserici "Ilie Teiușanul". Lăcașul de cult păstrează picturile murale originale. Biserică „Sf. Voievozi” din Olănești, construcție 1820, monument istoric Schitul Iezer din satul Cheia, unul din cele mai izolate așezăminte monahale din județul Vâlcea, monument istoric datat în secolul al XV-lea Schitul Bradu din satul Gurguiata, în incinta căruia se află biserică de zid cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul” ridicată
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
situată la sud , asigurând la nivelul Munților Făgăraș trecerea între sudul Transilvaniei și nordul Munteniei. Tunelul - care se află la distanța 116 km și 300 m de la originea argeșeană a "DN7C", străbate creasta Făgărașului între vârfurile "Paltinul" (2398 m) și "Iezerul Caprei" (2417 m) pe sub muntele "Paltinul", între cotele 2.025 și 2.042 metri. Spre vest se găsește Pasul Lainici iar spre est Pasul Giuvala. Cea mai apropiată gară de cale ferată se află la Halta Cârța pe Magistrala CFR
Tunelul Capra–Bâlea Lac () [Corola-website/Science/330603_a_331932]
-
A fost găsit în următoarele țări: Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federația Rusă, Turcia, Ucraina. În România se întâlnește în delta Dunării și Dunăre, până la Brăila. În România a fost găsit pentru prima oară de Bănărescu în bălțile Trei Iezere din Delta Dunării și în balta Somova (Manea) . N-a fost semnalat în Razelm. În Nistru se întâlnește în sectorul de mijloc și de jos al fluviului, lacurile de acumulare Dubăsari și Cuciurgan, brațul Turunciuc, delta și limanul Nistrului. În
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Alexandru Vodă Potcoavă cu oamenii săi au ieșit din cetate, printr-o ușă mică, și au trecut lacul înghețat îndreptându-se spre pădurea Bârnovei. Asediatorii, însă, i-au observat, i-au urmărit, i-au înconjurat și i-au învins la iezerul Ciorbeștilor, lângă satul Miroslava. Cei care au reușit să scape, fugind prin pădure, au fost vânați sau aduși legați. Printre prizonieri s-a aflat și Alexandru Potcoavă și alți 20 de boieri sau fruntași care l-au susținut. Oastea lui
Alexandru Potcoavă () [Corola-website/Science/331690_a_333019]