661 matches
-
scrisoare a d-lui P. P. Carp unde tânărul și spiritualul senator scrie comisiunei de cercetare că: dacă ar fi știut că d. Maiorescu propagă ideile filozofice ale lui Schopenhauer, adică că este de opinie că d. Holban este un ignorant și un prost și că ar fi bine să i se poată aplica penalitatea filozofică lăudată de Schopenhauer, niciodată nu ar fi votat pentru vechiul său amic. Cerem iertare cititorilor "Timpului", un ziar serios, dacă, pentru astă dată, am împrumutat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cutezarea de-a atribui din nou înțeleptului de la Frankfurt ideile lui Max Stirner, plîngîndu-se că, indicând printr-o citațiune (mincinoasă) doctrinile (ce d. Holban voiește a atribui) candidatului, și-au atras critice și grațiozități incivile din partea noastră, taxîndu-l noi de ignorant. Dăm din nou pasagele din cuvântul d-lui Holban, întrucît ating această materie: Intre considerațiunile cari le-am adus ca să combat această alegere am adus și oarecari considerațiuni morale și cred că, ori de câte ori este vorba de o alegere de mandatar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
b]jectului Schopenhauer, care propagă concubinatul, dreptul bătăii cu biciul, disprețul amorului de patrie și sentimentelor de onoare... Aceste lucrări sânt bune la sălbatici, nu la noi... Înainte de toate constatăm că nu l-am taxat pe d. Holban numai de ignorant. Citând fals, atribuind ideile lui Stirner unui alt autor, d-sa a fost de rea-credință și acest din urmă calificativ dorim să se cunoască. D-sa a spus neadevărul despre un autor cu renume european și l-a spus cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e un reprezentant al banului numai in statele industriale, unde, sporindu-se, prin mulțimea brațelor disponibile, munca, e nevoie de un mijloc de schimb pentru ea: un mijloc ce se-nmulțește cu-mulțirea muncii și scade cu scăderea ei, roșii noștri, ignoranți în toate și intervertind șirul cauzei și efectului, uită că noi n-avem brațe destule pentru. agricultură, chiar și că vom deprecia de la întîiul moment un mijloc de schimb prea numeros, ieftenind banul și scumpind munca, încît productele noastre vor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acesta e un merit, el e necontestabil. D. Chițu a binevoit a crede că toți oamenii aceștia erau victime politice, mari învățați persecutați pentru adevărurile ce le propagă, descendinți direcți ai lui Galilei, pe când din contra nu erau decât sau ignoranți sau negligenți pe care o defectuoasă lege a instrucției îi făcuse în aparență sacrosanți. Adevăratele merite ale d-lui Chițu ca ministru al instrucției sânt următoarele: A-mpuținat școalele rurale. La ce să învețe mojicul carte, a socotit d-nia-lui. A retras
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căci acesta ridică deosebirea de clase, face ca votul celui cu minte să aibă aceeași greutate cu a celui nerod, c-un cuvânt e exploatarea celui ce are ceva prin cel ce n-are nimic, a celui învățat prin cel ignorant, a celui drept prin cel nedrept. Urmările sufrajului universal se văd în America, unde într-adevăr tot ce nația are mai rău, mai coruptabil, mai mincinos ajunge în Parlament și la putere, pe când elementele cuminți și drepte, dezgustate de priveliștea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
săracă: era ieftină, cum mai ieftină nu se putea. Despre cultură nu mai vorbim. Nici azi - credem - învățatele odrasle ale d-lui C. A. Rosetti, Mircea, Cloșca și cum i-o mai fi chemând, nu se vor putea compara cu ignorantul Cogălniceanu bunăoară, nemaivorbind de Alecsandri, Bălcescu, C. Negruzzi ș. a. Deosebirea între învățații generațiilor trecute și cei actuali e-ndealtmintrelea foarte mare și caracteristică. Cei dentîi nu costau pe nație o para roșie, cei noi costă parale, cu miile, cu zecile de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de Sisif nația va fi oprită cel puțin o sută de ani în dezvoltarea ei naturală, daca nu va pieri chiar. Astfel am văzut cum sub degetele magice ale roșilor trădătorii devin oameni mari și respectați, bârfitorii de cafenele - literatori, ignoranții și proștii - administratori ai statului român, cum în ochii lor e merit tot ce-n ochii omului cuminte e rău și vrednic de despreț și de pedeapsă. Până când aceasta? Noi nu ne-ndoim că adevărurile noastre vor pătrunde în societatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici o încredere. Laudelor și reclamelor ce foile guvernului fac asupra proiectului s-a răspuns și se răspunde îndestul de clar și de onest prin seria studielor noastre asupra acestei mari cestiuni. Noi arătăm, nu cu înverșunarea de care numai radicalii ignoranți sânt capabili, ci cu sângele rece al omului ce stăpânește pe deplin obiectul studiului său și caută sincer adevărul, arătăm că prin proiectul guvernului statul nu devine stăpân al căilor ferate, nu câștigă, ci pierde, și afară de astea mai este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
chiar zidurile noastre poate trece drept compensare, atunci să ne fie de bine. De aceea nu e vorba. - o repetăm - de principiile voastre sau ale noastre generale, e vorba de aplicarea lor concretă. În aplicarea concretă sînteți mincinoși, neonești, perverși, ignoranți; în concret sînteți oameni de nimic, nu în abstract, căci abstracțiunile ca atare nu sânt nici bune, nici rele, ci moralicește indiferente. Geaba un cizmar va avea principiile cele {EminescuOpX 359} mai frumoase daca nu știe să-și facă treaba
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dimitriu...“ Maria m-a aprobat cu un gest simplu, aproape umilitor. De-aia o iubeam. Și tot de-aia mă simțeam în competiție cu ea. „Și cine era acest Alexandru Dimitriu?“, a răsucit tânărul Lupu cuțitul în rană. Păream un ignorant, un locul doi, neica-nimeni. Așa și eram, dar nu trebuia să știe toată lumea. „Date prea multe nu am. Doar ce-am găsit prin ziare și în niște mărturii de epocă. Unul din chiriașii de pe Episcop Radu îl descrie ca pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trimiteam așa, la-ntâmplare, un fost elev pe cap, «domnu’ dirigu’»? Întâmplarea nu există la noi. O facem să apară, o confecționăm. Iar, dacă nu are loc cum trebuie, o ștergem și-o înlocuim cu alta, convenabilă. Doar naivii și ignoranții mai cred în coincidențe.“ „Eu în ce categorie intru?“, am tatonat. „În niciuna. De-aia te afli aici, și ceilalți nu. Să completezi ultima verigă a întâmplărilor. Să închizi bucla deschisă de bunicu’ Vitalian dintr-o neglijență a noastră și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
am arătat mai sus, chiar dacă identitatea națională este clar cristalizată în conștiința intelectualilor și a elitelor politice, de aici și până la "naționalizarea" corpului social în întregul său e cale lungă, presărată de obstacole mentalitare și reziduurile identităților tradiționale. Transformarea țăranilor, ignoranți față de propria lor naționaliate, în cetățeni patrioți, care rezonează identitar cu ideea de națiune, vine întotdeauna cu o întârziere substanțială față de impunerea ideii naționale în rândul intelectualilor. Prin memorie, spre națiune. Rolul memoriei în construirea națiunii a fost îndeajuns subliniat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe care l-a fixat Immanuel Kant [1784] prin celebra sa definiție a iluminismului: "ieșirea omului din starea de minorat" (selbstverschuldeten Unmündigkeit). Dimpotrivă, statul habsburgic urmărea introducerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
maiorități ce avea în ambele Camere, mult mai numeroasă decât este aceea ce o are astăzi. Acea maioritate, compusă din oameni aduși de d-sa prin faimoasa și proverbiala sa influență morală, văzu într-o bună dimineață, cu stupefacțiunea proprie ignorantului, pe stăpânul său ridicat de un vârtej, fără măcar a putea ști din care parte venea vârtejul. Nimeni din oamenii d-lui Brătianu nu știau de ce s-a restras. Nici bănuiau, sărmanii, că puternicul Bismarck, voind a face curte împăratului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neoneste puteau să apese rău asupra sa; se sili dar a-și da niște succesori care să-l poată menaja; fu nevoit însă a-i căuta afară din partizanii săi, căci cei ce compuneau pe atunci grupul său erau unii ignoranți, alții prea tineri (ciutaci ), în fine, oameni de a treia și a patra mână. Vro doi sau trei ce se contau de întîia mână erau niște oameni foarte onorabili, purtând nume istorice, dar niște automați. Astfel dar marea maioritate din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
conservator de către ds. Lascar Catargiu. În gruparea după izvoare dăm întîietate "Romînului", fiind organul diametral opus cu vederile noastre politice. Acest ziar zice: Este înveselitor pentru noi ca, atunci când partida conservatoare și organul ei tratează pe toți ai noștri de ignoranți, s-o vedem alegând de căpetenie pe d. Lascar Catargiu. Este o mare mângâiere pentru noi ca, atunci când suntem tratați de partida conservatoare și de organul ei ca niște oameni lipsiți de capacitate și de inteligență, să, vedem aceeași partidă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
câștiga mult, bancherul speculator nu are nevoie ca clienții săi [să] lucreze mult și bine, ca să fie inteligenți, activi, cinstiți. Banca de speculație n-are nevoie de asta; [î]i e de ajuns să 'ntîlnească capitaliști dispuși a juca. Sunt ignoranți? Cu atât mai bine. N-au curajul de-a munci? Cu atât mai bine. Sunt răi, intriganți? Cu atât mai bine. Cu atât mai mari vor fi beneficiile băncii, cu atât mai asigurat jocul. Daca există undeva capitaluri onest angajate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care numai prefectul roșu d. Vidrașcu îl numește sălbatic într-o țară civilizată. Ignoranța lui, sărmanul, e mai bună decât ignoranța pospăită a acelor redactori ai "Romînului" cari, prin frustrarea statului, grămădesc milioane și segerează în oameni mari. Pentru acești ignoranți nesățioși se bagă țăranii în spini și pâraie înghețate manu militari, pentru a plăti rămășițe mincinoase sau plătite o dată unor tâlhari; pentru acești ignoranți se vinde patul, vaca, oaia, cenușa din vatra țăranului; pentru a plăti diurnele, recompensele naționale, pensiile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
redactori ai "Romînului" cari, prin frustrarea statului, grămădesc milioane și segerează în oameni mari. Pentru acești ignoranți nesățioși se bagă țăranii în spini și pâraie înghețate manu militari, pentru a plăti rămășițe mincinoase sau plătite o dată unor tâlhari; pentru acești ignoranți se vinde patul, vaca, oaia, cenușa din vatra țăranului; pentru a plăti diurnele, recompensele naționale, pensiile reversibile, misiunile în străinătate a acestor ignoranți se iau de pe țăran șapte piei și se vinde dator pe toată viața, de nu-i mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și pâraie înghețate manu militari, pentru a plăti rămășițe mincinoase sau plătite o dată unor tâlhari; pentru acești ignoranți se vinde patul, vaca, oaia, cenușa din vatra țăranului; pentru a plăti diurnele, recompensele naționale, pensiile reversibile, misiunile în străinătate a acestor ignoranți se iau de pe țăran șapte piei și se vinde dator pe toată viața, de nu-i mai poate nimeni; ajuta, nici D-zeu din cer, necum un reversibil cu sticla de decoct de mușățel. Iată răul și un rău la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu religia, cu credințele poporului, ci se mărginește la relații pur juridice, indiferente fiindu-i credințele religioase ale împricinaților. Fiind însă o știință, e evident că nu alegătorii conduși de Serurie pot să aleagă între omul de știință și cel ignorant, între judecătorul cu esperiență și cel neesperimentat și că trebuie să existe norme obiective pentru numirea, înaintarea, întemeiarea corpului judecătoresc. Obiecțiunea principală a adversarilor inamovibilității a fost esprimată numai prin circumscrieri; ei nu găseau cuvântul cu care să însemneze ceea ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care se storc sucurile sale vitale, precum se 'ntîmplă cu Irlanda, cu Africa de nord și de vest, cu Turcia, cu noi, cu multe alte țări. În adevăr nu ne putem îndestul mira când vedem acea școală veche de cenușeri ignoranți aplaudând crearea oricărui nou drum de fier, orice pas care adaogă în mod firesc înstrăinarea brazdei lor, reducerea muncii locuitorilor la cea mai simplă, mai greoaie, mai puțin rentabilă formă. De aceea și acum, când breasla ușoară a advocaților de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spălatul și alte lucruri de genul acesta, o persoană obișnuită își petrece mai mult de jumătate din viața adultă la locul de muncă. îhh! Imaginează-ți cum e să-ți petreci acea jumătate din viață avînd drept șef un manipulator ignorant, josnic, nepoliticos, egoist, gălăgios, nesuferit, iritant, incompetent, incoerent, penibil, pus pe harță, plin de sine, nehotărît, mizerabil, urît mirositor, meschin, sexist, laș, răzbunător, nerecunoscător, vulgar, care își asumă meritele altora. Iar acestea sînt de fapt părțile lui bune. îhh! îhh
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
și neștiința. Ignoranța și neștiința lor îi îmbolnăvește și-i omoară, nu Dumnezeu. Ei nu sunt singurii vinovați. O parte din vină aparține și celor care iau abandonat în ignoranță și neștiință și nu le-au transmis din cunoștințele lor. Ignoranții trebuie să dorească și să accepte învățătura. Și în vecinătatea cimitirelor, pânza de apă freatică conține nitrați și nitriți, proveniți din descompunerea substanțelor organice din cadavrele umane, îngropate în cimitir. O persoană cunoscută și-a făcut o vilă (casă), în
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]