KorAP: Find »[drukola/base=iliac & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...25 >

624 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte slabă. Inervația mușchilor interosoși se realizează din ramura profundă a nervului plantar lateral. ANEXELE MU ȘCHILOR MEMBRULUI INFERIOR FASCIILE ȘI APONEVROZELE MEMBRULUI INFERIOR FASCIA ILIACĂ (fascia iliaca) Fascia iliacă acoperă mușchiul iliopsoas pe toată întinderea sa. Fascia iliacă se comportă diferit: - în sus: formează ligamentul arcuat medial, sub forma unei arcade; - lateral se inseră pe fascia pătratului lombar și pe creasta iliacă; - în jos: fascia se îngroașă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte slabă. Inervația mușchilor interosoși se realizează din ramura profundă a nervului plantar lateral. ANEXELE MU ȘCHILOR MEMBRULUI INFERIOR FASCIILE ȘI APONEVROZELE MEMBRULUI INFERIOR FASCIA ILIACĂ (fascia iliaca) Fascia iliacă acoperă mușchiul iliopsoas pe toată întinderea sa. Fascia iliacă se comportă diferit: - în sus: formează ligamentul arcuat medial, sub forma unei arcade; - lateral se inseră pe fascia pătratului lombar și pe creasta iliacă; - în jos: fascia se îngroașă și se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
acțiune este foarte slabă. Inervația mușchilor interosoși se realizează din ramura profundă a nervului plantar lateral. ANEXELE MU ȘCHILOR MEMBRULUI INFERIOR FASCIILE ȘI APONEVROZELE MEMBRULUI INFERIOR FASCIA ILIACĂ (fascia iliaca) Fascia iliacă acoperă mușchiul iliopsoas pe toată întinderea sa. Fascia iliacă se comportă diferit: - în sus: formează ligamentul arcuat medial, sub forma unei arcade; - lateral se inseră pe fascia pătratului lombar și pe creasta iliacă; - în jos: fascia se îngroașă și se întinde între ligamentul inghinal și marginea anterioară a coxalului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
MEMBRULUI INFERIOR FASCIA ILIACĂ (fascia iliaca) Fascia iliacă acoperă mușchiul iliopsoas pe toată întinderea sa. Fascia iliacă se comportă diferit: - în sus: formează ligamentul arcuat medial, sub forma unei arcade; - lateral se inseră pe fascia pătratului lombar și pe creasta iliacă; - în jos: fascia se îngroașă și se întinde între ligamentul inghinal și marginea anterioară a coxalului. La nivelul coapsei, fascia iliacă devine subțire, fuzionează cu foița profundă din fascia lata, medial se continuă cu fascia pectineului realizând împreună fascia ileopectinee

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
sus: formează ligamentul arcuat medial, sub forma unei arcade; - lateral se inseră pe fascia pătratului lombar și pe creasta iliacă; - în jos: fascia se îngroașă și se întinde între ligamentul inghinal și marginea anterioară a coxalului. La nivelul coapsei, fascia iliacă devine subțire, fuzionează cu foița profundă din fascia lata, medial se continuă cu fascia pectineului realizând împreună fascia ileopectinee. FASCIA GLUTEALĂ (fascia gluteus) Fascia gluteală îmbracă mușchii gluteali: inițial acoperă mușchiul gluteu mijlociu; se continuă fără limită în jos cu

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412

calitative și cantitative ale structurilor peretelui arterial, dar menținând contact între cavitatea anevrismală și lumenul vascular) și fals (hematom extravascular, care comunică cu spațiul intravascular). Sunt localizate în teritoriul toracic sau abdominal (sub arterele renale, deasupra bifurcației aortei, pe artele iliace, unde pot fi însoțite de dilatații mici, fuziforme sau saculare). Asociat uneori cu fenomene de degenerescență chistică a mediei, anevrismul de aortă poate fi încadrat în categoria afecțiunilor matricei extracelulare, cu determinism genetic. Morfologic, anevrismele pot fi clasificate după formă

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572

anevrism sau disecție cronică a aortei ascendente sau arcului, renunțăm la aortografia inițială și cerem cardiologului să examineze arterele coronare, ramurile aortei ascendente și arcului în special, plus restul aortei prin cinecateterizare. Examinarea include evaluarea aortei abdominale și a arterelor iliace pentru a vedea dacă poate fi efectuată cu siguranță canularea arterei femurale pentru by pass-ul cardiopulmonar. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ Atunci când afectarea aortei este suspectată pe baza examenului clinic sau a unei radiografii de rutină, cea mai exactă și cea mai facilă

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
osoase, mai ales a sternului sau vertebrelor, - extensia în raport cu procedeele de reparare necesare (fig. 15.5), - poziția, afectarea și dimensiunea vaselor mari, - raportul unui anevrism cu arterele renale, în special pentru anevrismele juxtarenale, - dimensiunea și prezența unui tromb în arterele iliace, - evidențierea unei fistule aorto-venoase prin apariția simultană a substanței de contrast în aortă și vena cavă inferioară. Eroziunea coloanei vertebrale nu este rară la bolnavii cu anevrism al aortei toracice descendente și apare la 6% din bolnavii cu anevrism al

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
evitat by-pass-ul la trunchiul celiac. Dacă e nevoie de un by-pass pentru artera renală stângă aceasta se poate realiza simplu de la graftul aortic la artera renală. Pentru artera renală dreaptă se anastomozează un graft de 8 mm termino-lateral la artera iliacă și pe urmă termino-terminal la artera renală dreaptă, care este expusă cu o manevră Kocher. După terminarea timpului aortic se face controlul hemostazei iar heparina este antagonizată cu protemină. Hemostaza trebuie să fie impecabilă. Acumularea de material trombotic periprotetic în

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

intestinală joasă: grețuri, vărsături, constipație, distensie abdominală. - Tabloul clinic în absența obstrucției este mai nespecific, neputând fi corelat cu intestinul gros. Pacientul prezintă anemie (severă), scădere ponderală, rar scaune moi, uneori melenă. Examenul fizic obiectivează anemia și identifică în fosa iliacă dreaptă o formațiune, de dimensiuni considerabile. Tumorile localizate la nivelul colonului stâng prezintă următoarea simptomatologie:Prezentare clinică cu obstrucție. Circa o treime din cazuri prezintă un tablou sugestiv pentru urgență chirurgicală indicând un abces pericolic, peritonită generalizată sau, mai frecvent

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
de colon. - Prezentare clinică fără obstrucție. Alterarea tranzitului de tipul constipației, diareei sau alternanței constipației cu debacluri diareice și rectoragia sunt obișnuite pentru această prezentare. Scăderea în greutate completează tabloul clinic, iar rar se poate palpa o formațiune în fosa iliacă stângă. Tumorile localizate la nivelul rectului se manifestă prin rectoragie, alternanță de diaree cu constipație, scaun modificat “în creion”, tenesme rectale sau urinare, senzație de evacuare CANCERUL COLORECTAL incompletă. Tumorile localizate până în 10 cm de marginea anală pot fi palpate

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
dintre apendicele xifoid și ombilic; lobul stâng se extinde circa 5cm la stânga de stern. Vezicula biliară este situată la unirea marginii externe a drepților abdominali cu rebordul costal drept (cartilajul IX drept) (sau la unirea liniei care trece prin spina iliacă stângă și ombilic cu rebordul costal). La inspir profund, ficatul coboară cu 2-3 cm; este palpabilă marginea inferioară cu ajutorul acestei manevre. HEPATOMEGALIA Definiție. Hepatomegalia se definește palpatoriu, când marginea inferioară a ficatului este localizată la mai mult de 2 cm

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
recurente de colangită, sau poate fi factor favorizant pentru abcese hepatice. bDiagnosticul diferențial al colicii biliare se face cu următoarele afecțiuni: 1. Colica renală dreaptă se caracterizează prin durere lombară cu iradiere în jos, de-a lungul ureterului, spre fosa iliacă dreaptă și organele genitale externe. La examenul sumar de urină se constată hematurie, cristalurie, leucociturie. 2. Apendicita acută cu apendicele orientat în sus se caracterizează prin durere la palpare în fosa iliacă dreaptă. 3. Colica colitică din tiflocolită, colonul iritabil

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
în jos, de-a lungul ureterului, spre fosa iliacă dreaptă și organele genitale externe. La examenul sumar de urină se constată hematurie, cristalurie, leucociturie. 2. Apendicita acută cu apendicele orientat în sus se caracterizează prin durere la palpare în fosa iliacă dreaptă. 3. Colica colitică din tiflocolită, colonul iritabil și cancerul flexiunii drepte a colonului se poate rareori confrunta cu colica biliară. 4. Colica pancreatică din pancreatita acută se caracterizează prin durere epigastrică cu iradiere "în bară", în hipocondrul drept și

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/323_a_639

și imediat deasupra sânilor pentru femei, la mijlocul duratei expirației 12 Circumferința la nivelul taliei, cea mai îngustă parte a torsului sub cușca toracică, o medie între valorile corespunzătoare pozițiilor contractată și relaxată 13 Circumferința la nivelul ombilicului și al crestei iliace (sau “circumferința abdominală”) 14 Circumferința șoldului la nivelul diametrului bitrochanteric 15 Circumferința coapsei sub pliul gluteal, reprezentând o medie între circumferințele coapsei stângi și coapsei drepte 16 Circumferința bicepsului flexat, o medie între circumferințele bicepsului stâng și bicepsului drept 17

Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita (2010) [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

l r : f t 28. Charles Theodore Dotter (1920-1985), “părintele radiologiei intervenționale” va face din cateterism mai mult decât o metodă de diagnostic, aratând că “utilizat cu imaginație acesta devine un important instrument chirurgical”. Dotter a traversat accidental o ocluzie iliacă atunci când efectua o arteriografie rămânând surprins că nu au apărut ulterior complicații. Prima angioplastie transluminală percutană a fost realizată pe 16 ianuarie 1964 unei paciente în vârstă de 83 de ani cu stenoză distală de arteră femurală superficială stângă, cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
reduse de streptokinază direct în trombul ocluziv (Dotter CT, Rosch J, Seamen AJ. Selective c ot lysis with low dose streptokinase. Radiology 1974; 3: 31-37). 1975 Pe 23 ianuarie 1975 Andreas Grüntzig (1939 - 1985) realizează angioplastia unei stenoze de arteră iliacă iar pe 16 septembrie 1977, folosind un cateter de dimensiuni corespunzătoare, prima angioplastie coronariană. Terapia “de șoc” sau “de stres” a arteriopatiilor obliterante periferice (pompajul arterial, pompajul LCR, piretoterapia) s-a bucurat de succes la începutul anilor ’70. Aceasta se

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de la Secquoia Hospital, Redwood City, California dezvoltă tehnica de cateterism «over-the-wire» și imaginează un “biotom” care va sta la originea diferitelor catetere de aterectomie ulterioare 22. 1987 - Palmaz și Richter montează pentru prima dată un stent Palmaz într-o arteră iliacă (Universitatea din Freiburg, Germania)39. 1987 Seymour Glagov (fig. 1.44) evidențiză fenomenul de “remodelare” vasculară (Glagov S, Weisenberg E, Zarins CK, Stankunavicius R, Kolettis GJ. Compensatory enlargement of human atherosclerotic coronary arteries. N Engl J Med 1987; 316: 1371-1375

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de menopauză chirurgicală iar Weiss la femeile la care menopauza survine mai devreme de 43 de ani. La femeile tinere (media 42 ani), mari fumătoare, Jernigan și colab. descriu în 1983 sindromul aortoiliac hipoplazic (aorta distală < 14 mm diametrul, arterele iliace la origine < 7 mm - măsurători anatomice). Framingham Heart Study adaugă la factorii de risc prezentați, în categoria factorilor “predispozanți” încă două componente: caracteristicile etnice și factorii psihosociali 25. Într-un studiu recent 49 un număr mult mai mare de pacienți

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
parametrului ER (edge roughness). Concluziile studiului arată că valoarea unghiului bifurcației aorto-iliace este legată de ER la nivelul peretelui extern stâng și conturul drept al aortei. Localizarea zonei de diviziune a fluxului este în legătură cu ER a peretelui median al arterei iliace comune drepte și al conturului dreapt al aortei. În aceste două regiuni menționate există corelații semnificative ale leziunilor cu raportul între ariile de secțiune distal/proximal al bifurcației aorto-iliace. Bifurcația aorto-iliacă reprezintă o regiune cu o importanță patologică particulară, după

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
studii de până acum. Analiza siluetelor bifurcațiilor (efectuată doar în incidența de față, profilurile bifurcației aorto-iliace nefiind înregistrate) a permis conturarea a 4 tipuri principale (fig. 2.5). O clasificare impusă de “silueta” bifurcației și bazată pe exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a permis identificarea a patru tipuri particulare ale bifurcației aorto-iliace: tipul A - fără exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a fost cel mai frecvent întâlnit (55.43%), tipul B - exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune stângi (25.54%), tipul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a permis conturarea a 4 tipuri principale (fig. 2.5). O clasificare impusă de “silueta” bifurcației și bazată pe exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a permis identificarea a patru tipuri particulare ale bifurcației aorto-iliace: tipul A - fără exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a fost cel mai frecvent întâlnit (55.43%), tipul B - exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune stângi (25.54%), tipul C exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune drepte (5.43%) și tipul D - exagerarea curbaturii ambelor artere

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
bazată pe exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a permis identificarea a patru tipuri particulare ale bifurcației aorto-iliace: tipul A - fără exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a fost cel mai frecvent întâlnit (55.43%), tipul B - exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune stângi (25.54%), tipul C exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune drepte (5.43%) și tipul D - exagerarea curbaturii ambelor artere iliace (5.97%). În 7.60% din cazuri clasificarea a fost impracticabilă (sindrom Leriche). În lotul studiat

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
tipuri particulare ale bifurcației aorto-iliace: tipul A - fără exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a fost cel mai frecvent întâlnit (55.43%), tipul B - exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune stângi (25.54%), tipul C exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune drepte (5.43%) și tipul D - exagerarea curbaturii ambelor artere iliace (5.97%). În 7.60% din cazuri clasificarea a fost impracticabilă (sindrom Leriche). În lotul studiat tipul bifurcației aorto-iliace s-a corelat direct cu scorul de risc european

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
comune a fost cel mai frecvent întâlnit (55.43%), tipul B - exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune stângi (25.54%), tipul C exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune drepte (5.43%) și tipul D - exagerarea curbaturii ambelor artere iliace (5.97%). În 7.60% din cazuri clasificarea a fost impracticabilă (sindrom Leriche). În lotul studiat tipul bifurcației aorto-iliace s-a corelat direct cu scorul de risc european, scorurile AHA/ACC și riscul Framingham. Apexul bifurcației aorto-iliace poate fi tip

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]