1,461 matches
-
oportunităților de viață, al toleranței față de convingerile religioase sau morale. Natura umană a individualităților este aceeași în timpul și în spațiul social, iar ea trebuie considerată și analizată ca „natură” în mod pozitiv și pe deplin detașată de revelația religioasă. Secularismul iluminist era unul radical, anticlerical ca orientare și exprimat printr-o cunoaștere din care orice „dogmatism religios” trebuia până la urmă eliminat. În Iluminism se constituie treptat un corp nou de cunoaștere socială, diferită de cea religioasă, dar încă nediferențiată în forma
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ceea ce mai târziu au fost științele socio-umane. Omul universal al Renașterii încă se perpetua, dar deja câmpul cunoașterii sale se îngusta. Deși universalist ca opțiune, Iluminismul descătușează forțele diferențierii cognitive și sociale. De altfel, toate categoriile de caracterizare inițiate de iluminiști au fost formulate în termeni dihotomici și polari. Uneori, avem chiar impresia că operăm cu una și aceeași categorie, ce are de fiecare dată doi poli. Unul corespunde tradiției ce trebuia incriminată și depășită, iar celălalt modernizării ce urma a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
1790), considera că Iluminismul nu a fost decât o „cabală literară”, o conspirație filosofică menită să distrugă creștinătatea, dar și statul francez. Odată cu „reflecțiile” lui Burke, se inițiază o dispută, ce va rezona până în vremurile noastre, între secularismul și progresul iluminist pe de o parte și religiozitatea sau conservarea tradițiilor de cealaltă parte. Formele și opțiunile părților în dispută se schimbă în timp, însă rezultatul este de fiecare dată același; disputa rămâne mereu identică și suficientă sieși. S-ar părea însă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al XIX-lea și XX, fără a fi în vreun fel amenințate cu eliminarea. Pentru ilustrare, să considerăm în continuare câteva instanțe pentru a constata cum se consacră în epocă modernitatea deja declanșată. Apariția și consolidarea statelor naționale Implicațiile gândirii iluministe nu pot fi în nici un fel reduse la Revoluția americană și la Revoluția franceză, chiar dacă acestea au marcat istoric intrarea în perioada de organizare și consacrare a modernității. Ideile iluministe au accelerat formarea statelor naționale. Să luăm în considerare Europa
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernitatea deja declanșată. Apariția și consolidarea statelor naționale Implicațiile gândirii iluministe nu pot fi în nici un fel reduse la Revoluția americană și la Revoluția franceză, chiar dacă acestea au marcat istoric intrarea în perioada de organizare și consacrare a modernității. Ideile iluministe au accelerat formarea statelor naționale. Să luăm în considerare Europa. La începutul mileniului al doilea, Europa ca atare nu exista și nu existau nici state naționale centralizate. Regii, împărații, voievozii, prinții sau ducii gestionau războaie și teritorii cucerite și încasau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
economică, bazată pe industrie, dar și inegalități între clase sociale și țări. Inegalitățile sociale și internaționale se vor afla la baza unor multiple și atât de cunoscute tensiuni și conflicte de clasă din secolele al XIX-lea și XX. Spiritul iluminist al noii economii capitaliste este cel mai bine ilustrat de lucrarea lui Adam Smith The Wealth of Nations, publicată în 1776, anul Revoluției americane. Atenția lui Smith se concentrează asupra analizei „mâinii invizibile”, adică a acelui mecanism prin care activitățile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a cursului. Modernitatea ne apare astfel nu doar ca o perpetuă invenție a noului, ci și ca o redescoperire a acelui nou care fusese transformat în tradiție contestabilă și care trebuia reînviată. Cultura modernității sau despre postiluminism A considera proiectul iluminist al modernității inițiatoare doar cu referire la economie și politică, fără referiri la cultură și la structura socială a societății, ar fi o mare simplificare. Proiectul iluminist a fost în pare parte unul cultural și, prin aceasta, a devenit social
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
contestabilă și care trebuia reînviată. Cultura modernității sau despre postiluminism A considera proiectul iluminist al modernității inițiatoare doar cu referire la economie și politică, fără referiri la cultură și la structura socială a societății, ar fi o mare simplificare. Proiectul iluminist a fost în pare parte unul cultural și, prin aceasta, a devenit social. Fr. Bacon se referea încă la începutul secolului al XVII-lea (1605) la „cultura și îmbogățirea minților”, iar T. Hobbes făcea referiri, aproape cincizeci de ani mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nouă civilizație, adică un proces secular de dezvoltare socială lineară, progresivă, evolutivă. Odată cu Iluminismul, cultura apare ca un proces universal de civilizare a popoarelor. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, sociologul francez E. Durkheim reia accepțiunea iluministă a culturii și o extinde pentru a include valori morale, simboluri, credințe și idei împărtășite de membrii aceluiași grup social. Toate acestea ar fi „reprezentări sociale”, componente ale unui univers simbolic de semnificații care dau sens vieții și relațiilor sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
culturii și o extinde pentru a include valori morale, simboluri, credințe și idei împărtășite de membrii aceluiași grup social. Toate acestea ar fi „reprezentări sociale”, componente ale unui univers simbolic de semnificații care dau sens vieții și relațiilor sociale. Conceptul iluminist de rațiune este socializat, în sensul că toate categoriile de gândire care-i sunt subsumate și toate ideile cu care operează (timp, spațiu, număr, cauzare) sunt produse, reproduse, transmise și transformate social în grupuri sau colectivități umane. Reprezentările colective oferă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
anomie, adică de o ordine socială în care nu mai funcționează reguli morale distincte, clare și investite cu autoritate. În consecință, tranziția ar fi saturată de o patologie socială fără limite. Modelul cultural al lui Durkheim este, în bună tradiție iluministă, binar: sacru vs profan, solidaritate mecanică vs solidaritate organică, normal vs patologic. Dihotomia explicativă este fundată pe distincția tranșantă dintre societatea tradițională și cea modernă, întrucât sociologia, devenită deja o știință socială specializată, căuta să explice modul de configurare și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
celei tradiționale, ce părăsea scena istoriei. Prin Durkheim, Pareto și Weber, sociologii se referă deja la consacrările modernității din ultima parte a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, dar fără a părăsi definitiv „cântecele de sirenă” ale proiectului iluminist. Ei operează cu opoziții polare și se referă insistent la „crizele” societății moderne pe care voiau să le înțeleagă pentru a propune soluții de remediere și de accelerare a construcției moderne. Aceeași filieră de invocare a culturii pentru explicarea configurării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ci trebuie să dispună de spații adecvate de manifestare într-o lume „dezvrăjită”. „Dezvrăjirea lumii” devine astfel, după Weber, una dintre cele mai importante opțiuni ale modernității. De la „dezvrăjire” la crize și conflicte clasiale Am văzut că, începând cu proiectul iluminist și în întreaga literatură sociologică din timpul lui A. Comte și după el, societatea modernă a fost considerată ca rezultând din lupta dintre tradiția reprezentată de religie și știința transformată în simbol și fundament al raționalizării. Aceasta a fost doar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar putea realiza, după Durkheim, decât prin dezvoltarea acelei solidarități organice care ar rezulta din autonomia personală bazată pe respectarea imperativului social consensual. Durkheim se confruntă astfel cu aceeași problemă a individualismului și raționalismului modern care fusese formulată de „proiectul iluminist”: eliberarea de tradiție presupune diferențierea, individualizarea și raționalizarea. Consecința principală a acestora ar fi însă criza anomică sau lipsa de consens moral. Ieșirea din această stare critică n-ar fi posibilă decât în condiții de impunere a imperativului social, ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se dovedește eficientă și utilă social. Weber a admis inevitabilitatea raționalizării birocratice a societăților moderne, dar „despotismului birocratic” i-a opus cu insistență căile și modurile de afirmare a libertăților individuale. 1.3. Succesiuni și distanțări pe traiectoria modernității „Proiectul iluminist” și cel postiluminist de știință socială se află uneori în convergență, pentru ca, alteori, să se despartă în mod irevocabil, întrucât modernitatea ca totalitate omogenă este înlocuită de modernități succesive sau coexistente. Primul marchează începuturile discursive și cele de edificare ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și adaugă noi dezvoltări. Vă propun să explorăm în continuare acele convergențe discursive ce ne-ar ajuta să înțelegem mai bine sociologia modernității inițiatoare și a celei organizate în vederea consacrării, pentru a ajunge apoi la modernitatea târzie din prezent. „Proiectul iluminist” a inițiat un set eminamente novator de opțiuni economice, politice, culturale și sociale și un discurs distinct despre societatea modernă. Influențele acestor opțiuni și ale discursului corespunzător asupra modernității inițiatoare au fost atât de mari, încât este dincolo de îndoială că
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fost atât de mari, încât este dincolo de îndoială că multe dintre procesele și transformările secolului al XVIII-lea nu s-ar fi produs în absența lor. Revoluția americană (1776) și Revoluția franceză (1789) sunt o mărturie în acest sens. „Proiectul iluminist” al secolului al XVIII-lea a fost continuat și în secolele următoare, mai ales în partea a doua a secolului al XIX-lea și până târziu în secolul XX. În plus, nu sunt puține instanțele în care ecouri ale deschiderilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al secolului al XVIII-lea a fost continuat și în secolele următoare, mai ales în partea a doua a secolului al XIX-lea și până târziu în secolul XX. În plus, nu sunt puține instanțele în care ecouri ale deschiderilor iluministe reverberează și în lumea noastră de astăzi în proiecte sociale sau politice. Ne vom referi din nou la ele mai târziu. Modernitatea inițiată de Iluminism a fost mai întâi continuată și consacrată substanțial și discursiv în forma modernității organizate de-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualismul și democrația liberală, dezvoltarea statelor naționale și a sistemului internațional postwestphalian de state, separarea sectorului public de cel privat, birocrația și raționalizarea organizării și administrării, extinderea diviziunii muncii sociale și a diferențelor de clasă sunt procese prefigurate deja de iluminiști. Totuși, modernitatea consacrării le-a configurat în constelații în care putem detecta și origini, dar și distincții aparte. Astfel, autorii „proiectului iluminist”, dar mai ales continuatorii lor din secolele al XIX-lea și XX s-au raportat cu consecvență la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
raționalizarea organizării și administrării, extinderea diviziunii muncii sociale și a diferențelor de clasă sunt procese prefigurate deja de iluminiști. Totuși, modernitatea consacrării le-a configurat în constelații în care putem detecta și origini, dar și distincții aparte. Astfel, autorii „proiectului iluminist”, dar mai ales continuatorii lor din secolele al XIX-lea și XX s-au raportat cu consecvență la o dihotomie prin care se polariza societatea tradițională și cea modernă. Obiectivul lor era dublu: pe de o parte, să caracterizeze cele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu care au operat, insistând în principal asupra convergențelor care au generat distincția lor discursivă. Transgresăm astfel diferențele dintre autori și insistăm doar asupra acelor concepte referențiale care au generat presupozițiile specifice ale unei abordări pe care o considerăm ca iluministă prin origini și în multe privințe continuatoare peste timp, indiferent de intențiile declarate ale autorilor. Astfel, abordării iluministe îi este specific, în termenii lui M. Foucoult, un „discurs” care, dincolo de timpul și cadrele instituționale ale elaborării, se referă la același
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dintre autori și insistăm doar asupra acelor concepte referențiale care au generat presupozițiile specifice ale unei abordări pe care o considerăm ca iluministă prin origini și în multe privințe continuatoare peste timp, indiferent de intențiile declarate ale autorilor. Astfel, abordării iluministe îi este specific, în termenii lui M. Foucoult, un „discurs” care, dincolo de timpul și cadrele instituționale ale elaborării, se referă la același obiect - societatea modernă - și vizează o strategie explicativă a modernității ca întreg. 1. Conceptul central de referință al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este specific, în termenii lui M. Foucoult, un „discurs” care, dincolo de timpul și cadrele instituționale ale elaborării, se referă la același obiect - societatea modernă - și vizează o strategie explicativă a modernității ca întreg. 1. Conceptul central de referință al discursului iluminist este cel de societate, concepută ca un set uniform și coerent de fenomene, relații sau fapte sociale corelate, integrale, exterioare, obiective și independente de persoana umană individuală. Societatea este considerată ca și natura, adică este naturală, obiectivă și exterioară, obiect
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
moderne, ar fi realizabilă în forme variate în concepția diverșilor autori: prin revoluție (Marx), prin consens moral corporatist (Durkheim), prin afirmarea autonomiei persoanei, a democrației și a libertăților individuale (Weber, Pareto, Tocqueville). Conceptul de societate pe care l-au propus iluminiștii și urmașii lor a fost: a) bazat pe o analogie organică, adică societatea ar fi similară cu un „organism” ca totalitate (societatea holistă), în care sunt diferențiate „organe” aflate în relație unele cu altele (H. Spencer); b) universalizat până acolo
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
încât erau umbrite diferențierile teritoriale sau naționale dintre sisteme sociale; c) asociat cu „istorii” discursive alternative care nu comunicau între ele mai deloc; d) constrângător în raport cu actorii sociali constitutivi. Problema ce s-ar pune acum cu acest mod de concepere iluministă a societății ar fi următoarea: este cumva societatea doar exterioară, universală, integratoare și constrângătoare în raport cu actorii înșiși sau ei, actorii, prin acțiunile și cunoașterea lor, specifice sau particulare cum sunt, contribuie la construcția societății? Astfel formulată, problema vizează raportul ontologic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]