496 matches
-
Costuleni este un sat din raionul Ungheni, situat la 18 km de orașul Ungheni, pe șoseaua Ungheni-Nisporeni, și se întinde pe 2911 hectare (împreună cu terenul agricol, păduri și imaș). Spațiile locative cuprind doar 121 ha, imașului îi revin 314 ha, terenului agricol aproximativ 2000 ha, iar restul terenurilor silvice. Sunt înregistrate 1200 de case în care locuiesc 3410 persoane (oficial, aproximativ 200 sunt plecate peste hotare), dintre care 1902
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]
-
Costuleni este un sat din raionul Ungheni, situat la 18 km de orașul Ungheni, pe șoseaua Ungheni-Nisporeni, și se întinde pe 2911 hectare (împreună cu terenul agricol, păduri și imaș). Spațiile locative cuprind doar 121 ha, imașului îi revin 314 ha, terenului agricol aproximativ 2000 ha, iar restul terenurilor silvice. Sunt înregistrate 1200 de case în care locuiesc 3410 persoane (oficial, aproximativ 200 sunt plecate peste hotare), dintre care 1902 de sex feminin, respectiv 1508 de sex
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]
-
303 bărbați și 308 femei). În periada anilor 1848-1849 satul a înregistrat 6 ani nerodnici și puțin roditori. Locuitorii satului sînt nevoiți să împrumute de la stat, prin organele zemstvelor, produse alimentare. Pe măsură ce sporea populația creștea suprafața pămînturilor valorificate, care reprezentau imașuri nefolosite. Sectoarele răzeșilor se micșorau din cauza diviziunii între urmași, iar o mare parte din aceste pămînturi cădeau în posesia negustorilor, fiindcă o parte din răzeși, din lipsă de finanțe, le vindeau și plecau pe pămînturile boierești, mănăstirești sau ale satului
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
fost Sîrghi Huțu. În arhiva raionului Hâncești se păstrează procesul verbal al adunării colhoznicilor din satul Pogănești de la 1949 privitor la „edinolicnicul” Sîrghi Huțu. În hotărârea adunării se spune că cetățeanului Huțu i se interzice să-și pască vitele pe imașul satului. În 1949 un nou val de represii se abate asupra satului Pogănești, cît și a întregii Basarabii. În lista neagră au fost incluși gospodarii satului Oboroceanu Ion, Ionescu Mărioara și Țenu Nicolae. La primul și ultimul în turmele lor
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
a fost redeschisă. Satul Mihaileni este situat pe două dealuri destul de pieptișe în lungul alhiei rîușorului Ochiul- Alb. Perimetrul moșiei satului se întinde pe o distanță de 39 km 388 m, cuprinzînd în suprafață totală 6091 ha de pămînt arabil, imașuri, terenuri povîrnite, care nu sînt folosite în scopuri agricole. Pe moșia satului mai sînt lacuri artificiale cu oglinzile apei destul de mari. Are hotare comune cu moșiile Stiubeeni, Ciubara, Baraboi, Ochiul-Alb, Ramazan, Riscani și Vasileuti. Pe aceste locuri au fost descoperite
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
alipirii (Anexarea) Basarabiei de Rusia, moșia Condrătești aparținea răzeșilor. Adminstrativ aparținea de județul Iași și în sat locuiau: doi dascăli, 48 mazili (răzeși), 6 ruptași, 19 gospodării de săraci, 10 burlăci, în total 85 de bărbați . Pămînt arabil, finețe și imașuri satul avea îndeajuns, avea pădure-codru, 21 de vii, 24 de livezi, a răzeșilor și două mori de vânt. La recensămîntul, din 1817, sătul a fost clasat la categoria G- săraci. Peste aproape o sută de ani, în 1904, în sat
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Soroca era unul cu bunăstare înaltă. S-au înregistrat: 2 preoți, 1 dascăl, 1 pălămar, 3 mazili, 68 de gospodari , 5 văduve, 11 burlaci; în total - 86 de bărbați, 5 văduve. Moșie răzeșească și avea 300 f. fînaț, 400 f. Imaș, 300 f. pămînt arabil, 1 iaz cu pește și cu moară. Localitatea ocupa 50 de fălci. 1837. Țăranii cei mai în vîrstă Ștefan Bostan, Lupu Titelea, Ion Titelea, Ion Ghervas, Catan, Nicolae Nastase au declarat în fața comisiei județene că nu
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
perioada 1990-1996 a fost Președinte al Consiliului Fundației Soros. A început să activeze în domeniul marketingului ca Director de marketing al firmei DANTE HD. În 1992 a fondat alturi de alți colegi sociologi și statisticieni Institutul de Marketing și Sondaje IMAȘ, una dintre primele firme de cercetare private în domeniu, pe care a condus-o până în 2003. În 2001 este numit Șeful "Grupului independent internațional pentru analiză sistemului de adopții" format la cererea Uniunea Europeană și că o condiție pentru aderarea României
Alin Teodorescu () [Corola-website/Science/305280_a_306609]
-
înscris în Partidul Social Democrat și a inițiat o profundă reforma organizațională a partidului (?!). În perioada 2004 - 2008 a fost deputat PSD de Brăila în Parlamentul României. Din 2008 s-a retras din viața politică și s-a întors la IMAȘ unde derulează în continuare o activitate de cercetare. Este membru al "Asociației Române de Sociologie" (ARS), al "Asociației Române a Profesioniștilor de Relații Publice" (APRP) și al "Asociației Române al Cercetătorilor de Marketing", precum și a "World Association of Public Opinion
Alin Teodorescu () [Corola-website/Science/305280_a_306609]
-
s. Bălan și la sud-vest cu sectorul nr. 1 al moșiei Cucueți. Semnele de hotar șunt bine vizibile. Suprafață sectorului conform planului elaborat în 19100 este de 386 des. 2200 sajini, dintre care pămînt arabil - 312 des. 880 saj p; Imașuri - 69 des. 288 saj. p.; Sub iazuri - 3 des. 1792 saj. p.; Sub drumuri - 1 des. 1640 saj.p. Acest sector a fost în arendă de la 1 martie 1897 - 1 martie 199 la locatarii s. Sturzeni și s. Bălani pentru
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
dinspre Rucșin. A intervenit Batalionul 9 Vanatori de Munte și a restabilit situația. Astfel, la ora 20:00, Batalionul 16 a intrat în partea de sud a pădurii Hotin, urmat aproape de Batalionul 9. Detașamentul "Ciubotariu" a înaintat pana pe Dealul Imașului, unde a surprins o coloană sovietică în retragere. În timpul nopții, pozițiile detașamentului au fost puternic atacate de infanterie sprijinită de tancuri, dar a rezistat, blocand o eventuală cale de repliere spre sud-est. Pe 7 iulie, pe o ploaie torențiala, luptele
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
nr. 1872/1042 în ziua de 22.04.1942 oră 11:00 în sediul Ocolului Agricol Rîșcani s-a ținut licitația publică pentru darea în arendă pe anul 1941/1942 a terenurilor rimase de urma împroprietăririi: Cucueții-Vechi - 0, 7989 m.p., imaș. În anul 1942 a fost elaborată o lege prin care s-a impus de a alege în fiecare sat paznici agricoli. Astfel prin deciziunile Președintelui comitetului agricol comunal al comunei Sturzeni, plasa Rîșcani jud Bălti, Dumitru Cociufli din 11 mai
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
oferit de Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor și Casa Națională de asigurări de sănătate) pentru cel mai bun chirurg. Peste doi ani primește premiul pentru "Cel mai bun medic chirurg pentru anul 2006" în urmă cercetării sociologice întreprinse de CURS, TNS-CSOP, IMAȘ și INSOMAR și reprezentând opinia medicilor chirurgi români la gala “Zece Pentru România”. În 2007 a câștigat Premiul I, acordat de MECT - ANCS, pentru Proiecte de Cercetare-Dezvoltare Complexe, aria tematica - Sănătate, 2007. În transplantul de organe Prof. Dr. Irinel Popescu
Irinel Popescu () [Corola-website/Science/305351_a_306680]
-
7 văduve, 28 burlaci, în total 112 bărbați, satul era amplasat pe moșia mănăstirii Sfântul Spiridon din Iași, și deținea 60 fălci de seliște, 650 de fălci de fâneț, 450 de fălci de terenuri arabile și 600 de fălci de imaș. După 1818 Slobozia-Bălți devine centrul administrativ al volostei (plasă) cu același nume . Satul se afla la o distanță de 2 km de vatra orașului Bălți. Până a se construi calea ferată (1894) Slobozia-Bălți era separată de Bălți, mai târziu, la
Slobozia, Bălți () [Corola-website/Science/322899_a_324228]
-
0,20, km DS 158 = 0,60, km DS 178 = 0,40, │ │ │ │ │km DS 494 = 0,85, km DS 38 = 1,00 Refacere 11,70 km străzi: km str. Ioan Abăcioaie = 1,00, km Str. Dâmbului = 0,30, │ │ │ │ │km Str. Imașului = 0,50, km Str. Stejarului = 1,00, km str. Tamba = 1,00, │ │ │ │ │km Str. Valea Mare = 0,80, km str. Pintilie = 1,00, km Str. Jitarilor = 0,50, │ │ │ │ │km str. V. Viciriuc = 0,50, km str. Bosânceni = 0,50, km
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Casa parohială Șerbăuți până la │ │ │ │ │hotar Zamostea în satul Șerbăuți pe L = 1,5 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la pârâul Bocancea până la Imaș │ │ │ │ │Șerbăuți în satul Șerbăuți pe L = 2 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Casa parohială Șerbăuți până la │ │ │ │ │Imaș Șerbăuți în satul Șerbăuți pe L = 1 km, l = 5 m, h
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la pârâul Bocancea până la Imaș │ │ │ │ │Șerbăuți în satul Șerbăuți pe L = 2 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Casa parohială Șerbăuți până la │ │ │ │ │Imaș Șerbăuți în satul Șerbăuți pe L = 1 km, l = 5 m, h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast pe DC neclasat de la Școală Călinești până la Canton │ │ │ │ │silvic Pătrăuți în satul Șerbăuți pe L = 3 km, l = 5 m, h
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
ha). În urma reformei agrare de după Primul Război Mondial au fost expropriate 648 de ha teren arabil, proprietarului rămânând restul de 279 ha. Moșia Solești avea în 1940 o suprafață de 748 ha, dintre care 583 ha teren arabil, 66 ha imaș și 99 ha fâneață, pentru ca în 1949 să mai cuprindă doar 49,200 ha de pământ, din care 31,5 ha teren arabil, 2,41 ha grădină de zarzavat, 1,41 ha fâneață, 2,90 ha livadă, 4,24 ha
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
sat dispărut, lângă Vereșcecani), Poiana Vlădica (mai jos de Iași, loc în care Alexandru cel Bun împreună cu boierii săi și cu poporul l-au întâmpinat pe Sfântul Ioan cel Nou) etc. Mitropolia stăpânea prisăci, stupi, mori, heleștee, vii, boi, cai, imașuri și fânețe, pescari, vecini, poșlușnici, cojocari, fierari etc. Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) a acordat Bisericii Mirăuți danii domnești (mori, heleștee, stupi). El a renovat lăcașul de cult, acesta primind o înfățișare mai aproape de elementele caracteristice epocii. Istoricul Nicolae Iorga
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
agricole sau depozit de piei de animale , pentru sume de 30-40 florini anual. Negustorii evrei nu s-au îngrijit de soarta fostului lăcaș de cult, starea acestuia degradându-se tot mai mult. Mai mult, cimitirul bisericii a fost transformat în imaș public pentru vitele locuitorilor, iar pridvorul a fost închis cu scânduri și acoperit cu strujeni, fiind transformat în staul pentru vite. Nici chiriile negociate cu negustorii evrei nu erau plătite, așa că veniturile bisericii erau cheltuite pe procese pentru obținerea acestor
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
a introdus cota obligatorie de predare a unor produse, au fost rechiziționate multe animale. În timp ce bărbații erau concentrate și trimiși pe front, cei rămași acasă erau siliți la munci grele, suplimentare. Se mai văd și astăzi urmele sinistrelor casemate de pe imaș, la care au fost obligați să lucreze pe orice vreme locuitorii din Buciumi. Au fost interzise toate adunările, horele, serbările și nunțile. Rar se obținea autorizație pentru vreo hora, care era de regulă supravegheată de autorități. Jandarmii erau nelipsiți din
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]