6,622 matches
-
călugăr), ci pe acela al naturii "operând" cu laserul metaforei: "A putrezi în albia unei ape, a adormi până la umplerea odăii de paianjeni, a fi troienit de zăpadă sau de frunze, a te "desface" în univers, acesta e conceptul."22 Imagistica prozelor ne duce cu gândul la un creuzet, în care actanții sunt doar umbra și lumina, și unde desfacerea nu are nimic agonic, ci degajă, mai degrabă, o "pace a pământului". Panorama e lucrată în clarobscur și inspiră un sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în liniștea mirosind încă a mortarul proaspetei capele ridicate aici de marele om politic basarabean, începea să veșnicească una din cele mai originale fresce de rit ortodox. Sustrasă întrucîtva canonului, pictura aceasta e o mostră rarisimă de interpretare nouă a imagisticii tradiționale, ingeniozitatea sintezei formelor și culorilor asigurîndu-i o spiritualitate aparte. Cu bine asimilate sugestii din curentele moderne ale secolului, cu o paletă de o sobrietate impunătoare, în care verdele, brunul, roșul, ocrul cîntă într-o surdină umbroasă, fresca impune ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ușor fanate. Pentru că fetele (băieții mai puțin) au aerul că dintr-un moment în altul sînt gata să-și ia zborul: baloane pe care ginșii plesnesc. Fete drăgălașe, normale, puse nemilos pe socluri de celulită. Incredibil! Negresele însele, mlădii în imagistica tradițională, se leagănă pe tortuare ca niște leneșe elefăntoaice. Largile rochii de regine de Saba, coafurile abracadabrante, supradimensiunea brățărilor și cerceilor, toate amplifică, deformează, urîțesc. Doar pe malul Loarei, fără întrerupere, o formație tam-tam, supli africani autentici, de Discovery Channel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și comercial: tăiere, găurire, prelucrare, curățare, sudură, marcare etc., sisteme de ghidaj, măsurare distanță, monitorizare poluare, cititoare de coduri, lipire, punctatoare, accelerometre, holografie, fotolitografie, comunicații optice, subtitrări, scanere, ghidaj, aliniament, producție aditivi, sensori, echipamente electronice, telecomunicații, date, stocare date; domeniul imagisticii: afișaje, „harpe” pentru spectacole. 1.2.2. Introducere în teoria laserilor Acțiunea laserului asupra substanței a fost analizată pentru multe materiale - dintre care cele mai surprinzătoare au fost whisky-ul, jeleul si ceaiul chinezesc. În 1996, telescopul Hubble a descoperit
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
între unul și trei) și scale temporale (pentru procesele elementare) sugerează o aplicație ne-diferențiabilă de tip spațiu-timp (fractalică), ca metodă de modelare. Pe parcursul ultimilor ani, au fost efectuate studii sistematice asupra acestor aspecte. Cercetarea experimentală a implicat abordări optice (spectroscopie, imagistică ICCD) și electrice (sonde Langmuir, spectometrie), în timp ce metodele teoretice s-au axat asupra modelului fractalic hidrodinamic. În cadrul experimentelor care stau la baza elaborării studiului din prezentul subcapitol [71, 72], au fost focalizate armonicele doi și trei (532 nm și 355
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
prin absență și vid existențial, la sursele viziunii pure. Efortul de trecere a demarcației dintre imanent și transcendent revine în Cântece de îngropat pe cei vii (1993), unde, deși nu se abandonează metafizicii, poezia își asumă comunicarea cu celestul, pentru că imagistica ascensiunii poate funcționa ca terapie a stărilor depresive. Dar versurile din Complicitate (1998) relevă că întreținerea unor relații paradisiace cu lumea este iluzorie, întrucât ea a căzut din starea edenică într-o stare de egolatrie unde nu se mai află
ALUI GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285313_a_286642]
-
mâncărimi de scabii. // S-a zăpăcit în spațiu timpul / Din clipă-n clipă altfel pică / Când uliu și când rândunică / Nu-și știe ceasul anotimpul.” Schițată în linii mari, copilăria abia trecută este rechemată uneori patetic, cu vagi urme din imagistica tradiționalistă, copleșite însă de savoarea încrâncenată a clipei, înrudită cu maniera lui Tudor Arghezi (poet prețuit, de altfel, de A.). Predominantă este trăirea condiției contradictorii, considerată esență a feminității. Totul este însă spus parcă în glumă, cu un aer de
ANDRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285361_a_286690]
-
ca sinteză deplină a elementelor de alcătuire și de definiție ale universului, constituindu-se ca o matcă în care timpul, „ceas ca de lemn putred”, le face pe toate să curgă spre neștiut, măsurând neliniștitor destrămarea, ca la Lucian Blaga. Imagistica, de foarte multe ori inspirată și firească, se hrănește cel mai des din semantica plecării, a ducerii, a părăsirii. Aerul „pleacă printre degete, cu casă cu tot”; „pe o apă o să plece chipul meu”; „Eu știu: anii, pădurea, toate / Cum
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
dublată de conștiința propriei goliri interioare și a neputinței de exprimare poetică. Fără a se impune în contextul literar al anilor ’70, poezia scrisă de A. reprezintă o voce cu o notă distinctă, caracterizată prin impersonalitatea rece, deghizată într-o imagistică livrescă, barochizantă. SCRIERI: Exodul, București, 1967; Cenușa, București, 1969; Auguralia, București, 1972; Chagall, București, 1972; Piero della Francesca, București, 1974; Poeme, București, 1974; Futurismul, București, 1975; Averse, București, 1976; Cetatea ideală în viziunea Renașterii, București, 1978; Bellini, București, 1978; Stolul
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
la fragilitatea protejată a primei vârste, pe de o parte, și asumarea conștientă a intruziunilor, nu o dată agresive, ale maturității, pe de alta, se consumă la tensiuni maxime. Pe măsura gravelor transformări existențiale, „urmele de foc” sunt atestate de o imagistică de obicei sobră, dar care nu evită paradoxul, fie și ludic, ce domină ideația, excluzând loci communes. Publică rar, dar scrie profund și dens, după o elaborare lăuntrică îndelungată. SCRIERI: Izgonirea din paradis, București, 1979; Cuțitul de argint, București, 1983
COMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286340_a_287669]
-
caracterul compozit al creației poetice cuprinse în Diafane și Turnul de fildeș (1929); sonetele sale cultivă motive specifice clasicismului, îmbinări ostentativ galante de sorginte preromantică, reverii în spații proprii romantismului, sonorități dense, contururi delicate și rezolvări estetizante frecventate de parnasieni, imagistică intensă, definitorie pentru simboliști. Prin dominanta rațională, care elimină efuziunile, exuberanțele și improvizația, C. rămâne el însuși un emul al lui Heredia sau al lui Rostand. Această dominantă, flancată de contemplarea sarcastică a vieții, asigură poeziei sale o notă de
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
care coautori sunt Paul și Savin Constant. Caracter antologic au volumele Poezii. Articole (1964), Gravuri și rezonanțe (1967), Vibrații republicane (1973). Depresiv și sceptic în primele poeme, vădind înrâuriri din Al. Macedonski și profesând un baudelairianism apăsat, C. urzește o imagistică întunecată, convulsivă, sugerând irezolvabile neliniști. Un livresc spăimos, de coșmar uzual, invadează spațiul liric, aglomerându-l cu tocite semne ale „nimicului final”. Schelete, morminte, stafii, un „hohot satanic”, un „rânjet spectral” și alte lugubre vedenii conturează o lume de umbre
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
bravadă: „Mi-am trimis umbra, în noaptea asta,/ ca să vă râdă în nas, prietenii mei,/ să beie cu voi (ca niște mișei)/ și să vă fure din brațe nevasta”. Influența lui Bacovia poate fi trasată nu doar în atmosfera și imagistica versurilor, dar și în supralicitarea lirismului prin sarcasm, patetism și expresivitate excesivă. Oscilând între poza damnării și tonalitatea elegiacă, poetul rămâne programatic contestatar, fixând în notații dramatice - chiar dacă adesea teatrale - o dureroasă marginalizare: „În fuga lor, toți oamenii Cetății/ Călcau
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
1972), poeme cu referire burlescă la Moby Dick de Herman Melville și la alte narațiuni marinărești sau de aventuri în spațiu exotic, maritim ori circumpolar, care se articulează într-un scenariu alegoric, cu „înțelesuri” moral-existențiale. Se percep rezonanțe și o imagistică amintind de Leonid Dimov, dar răzleț, fără coerența de ansamblu și fără geniul poetic al acestuia; e invocată „lapona Enigel”, dar tonul și maniera poemelor amintesc mai degrabă de Al. A. Philippide, uneori de verva ludică a lui Gellu Naum
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
pe deplin nici uneia dintre direcțiile poetice cărora le-a fost contemporană în România. Versurile ei se remarcă prin siguranța mânuirii abstracțiunii într-o formulă poetică bine definită și care nu-și pierde nici o clipă zvâcnetul carnal, altfel spus, sinceritatea. O imagistică hrănită de lecturi și pusă în mișcare de o gimnastică teatrală a afectivității sunt atuuri în plus. SCRIERI: Scrisori dintr-un câmp cu maci, București, 1977; Duminica absentă, București, 1980; Supa de ceapă, Cluj-Napoca, 1981; Iarnă clinică, București, 1983; Mașinăria
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
să împlinească dezideratele atât de precis formulate de T. Maiorescu în articolele Despre poezia română și Direcția nouă în poezia și proza română. În literatura noastră pătrunde, astfel, lirica de meditație, bazată pe o gândire filosofică adâncă, transpusă într-o imagistică remarcabilă prin noutatea ei. Aproape toată poezia publicată în revistă între 1870 și 1890 este reprezentată de versurile eminesciene, pe care C.l. le-a răspândit, impunându-le astfel pe întregul teritoriu de limbă română. Aici au apărut Venere și Madonă
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
de vârstă: 5, 8, 11 și 14 ani. Dezavantajele acestei metode sunt pierderea de informații cu privire la dezvoltare și posibilele efecte de cohortă (efecte generaționale). Prevenirea: factori de risc și de protecție Îmbunătățirea metodologiei cercetării și progresele tehnologice (cum ar fi imagistica cerebrală RMN-CT și biologia moleculară) ne-au oferit o imagine mai clară asupra rolului pe care îl joacă multiplele influențe (factori comportamentali, psihologici și biologici) exercitate în etiologia și manifestarea psihopatologiei copilului. În plus, recunoașterea tot mai largă a faptului
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
2000). CARACTERISTICI BIOLOGICE ȘI NEUROLOGICE Cercetările tot mai numeroase asupra posibilei baze neurologice a ADHD s-au concentrat asupra patru surse de informație potențiale: regiunile structurale ale creierului, transmiterea ereditară, funcțiile de neurotransmitere și procesarea neurocognitivă. Structurile cerebrale O dată cu apariția imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională ((FMRI) și a tomografiei cu emisii singulare de fotoni (SPECT), scanările cerebrale au arătat că, la copiii cu ADHD, activitatea din regiunile frontale ale creierului este mai redusă, iar cea din girusul cingulat mai intensă decât
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
răspicată a experienței lăuntrice a devoțiunii creștinești, a cucerniciei și a aspirației spre mântuire sunt realitățile omniprezente ale acestei lirici de exclamație și fervoare religioasă, formulată într-un lexic simplu (cel fundamental, cu împrumuturi din lexicul liturgic sau biblic), cu imagistică puțină, banală sau discretă. Forța acestei poezii încearcă să se impună prin intensitatea - iar nu prin „meșteșugirea” - rostirii, prin vădirea peremptorie a puterii credinței. SCRIERI: Cântare din cântare, pref. Ioan Alexandru, București, 1993; Vita coronata, pref. Ioan Alexandru, București, 1993
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
Prin urmare, acțiunile lor sunt, de obicei, la o scară mai mică, astfel încât este dificil să fie detectate numai de sistemele tehnice. Informații vitale pentru combaterea terorismului se mai pot obține din semnale (SIGINT-interceptarea, decriptarea și interpretarea comunicațiilor electronice), din imagistică (IMINT-imagini obținute de către sistemele de recunoaștere), precum și din alte mijloace tehnice (dispozitive de ascultat, dispozitive de supraveghere a mediului și culegerea de dovezi prin pătrunderi clandestine, unde se combină culegerea de informații din sursă; umane cu cea prin mijioace tehnice
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Da Vinci, Fallopio). Ieșirea practicilor medicale de sub influența bisericii a permis organizarea medicilor în bresle și apariția învățământului chirurgical. Anestezia (1847) și asepsia - antisepsia (1867) (Semmelweis, Lister, Pasteur) au însemnat momente esențiale în dezvoltarea chirurgiei. Medicina experimentală, metoda anatomoclinică, anatomopatologică, imagistica au contribuit la instaurarea practicii chirurgicale moderne. După 1945, medicina și biologia au înregistrat mai multe progrese decât între epoca lui Hipocrat și războiul al doilea mondial: * instrumentele ce permit explorarea corpului uman; * progresele din genetică; * cuceririle terapeutice, ingineria genetică
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
se ridică mai mult prin suferință decât prin inteligență." Primele decenii ale secolului XX înregistrează cuceriri remarcabile: * utilizarea razelor X, a radiațiilor ionizante, a elementelor radioactive, vaccinurilor, utilizarea vitaminelor, hormonilor, sulfamidelor și antibioticelor; * este conturată importanța laboratorului și investigațiilor paraclinice; * imagistica devie o importantă metodă de explorare; * genetica oferă o nouă viziune asupra stării de sănătate și a bolilor; * progresele generale favorizează progresele chirurgiei (operații pe cord, vase, mlaformații, transplante, neurochirurgie.) Pentru practicarea chirurgiei, un avantaj esențial se leagă de perfecționarea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și economic al medicinii. În noile condiții ale vieții sociale, intelectuale, culturale, medicina se orientează mai mult ca oricând spre propriile motivații pentru a-și atinge finalitatea: * Ecografia are ca principiu de funcționare ultrasunetele; Vaccinurile utilizează energia chimică pentru terapie; * Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) are la bază energia magnetică, care creează imagini ale structurilor corpului uman; * Tomografia cu emisie de pozitroni (PET), metodă de imagistică medicală nucleară, care permite măsurarea activității metabolice a unui organ grație emisiilor produse de pozitroni
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
atinge finalitatea: * Ecografia are ca principiu de funcționare ultrasunetele; Vaccinurile utilizează energia chimică pentru terapie; * Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) are la bază energia magnetică, care creează imagini ale structurilor corpului uman; * Tomografia cu emisie de pozitroni (PET), metodă de imagistică medicală nucleară, care permite măsurarea activității metabolice a unui organ grație emisiilor produse de pozitroni; * Endoscopia utilizează procedurile optice și electrice; * Termometria depinde de energia termică pentru măsurarea temperaturii corpului. Tehnologia face transferul de la principii la aplicații, de la cercetare de
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
și practicii medicale". Tehnologia medicală este o responsabilitate asumată, cum ar fi în cazul pacienților comatoși cu menținerea semnelor vitale pe o perioadă lungă de timp prin intermediul dispozitivelor medicale. O responsabilitate asumată este și în cazul apariției unei tehnici de imagistică sau de investigație biologică, care are nevoie de o recomandare bine argumentată pentru a găsi locul potrivit printre posibilitățile de explorare paraclinică. Aplicarea practică este inițial salutată de comentarii elogioase, apoi apar noi diagnostice și noi bolnavi, după care entuziasmul
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]