1,810 matches
-
asupra principiului comunităților nou-apărute, Într-o abordare mai emoțională. Strategia corporației Mediascope decurge pe de o parte, din constatarea unei veritabile bulversări paradigmatice În organizarea și valorile Întreprinderii, și pe de altă parte din relația sa cu mediile utile. Economia imaterialului Într-o mondializare În creștere antrenează o ștergere a barierelor geografice. În cadrul mediului informatic al rețelelor (digital surround), viteza și ritmul schimbărilor provoacă mutații În administrarea Întreprinderilor. În trecut, cunoștințele și capacitățile intelective erau apanajul unui număr redus de persoane
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
diferite pentru cele două abordări: measurement, evaluarea în scopul recunoașterii elementelor în contabilitate; valuation, pentru celelalte tipuri de evaluări, precum evaluarea întreprinderilor, evaluarea activelor individuale pentru alte scopuri decât pentru contabilitate. Despre conceptul de valoare ca noțiune multidimensională Valoarea este imaterială, un simbol abstract, care este determinat prin relația sa diferențiată față de toate celelalte simboluri omogene. Conceptul de valoare este în centrul discuțiilor din filosofie, psihologie, sociologie Și economie. Este foarte important să înțelegem ce este valoare, ce valorează, cât valorează
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
individuale, ca de exemplu menținerea resurselor naturale Și crearea unor instituții pentru binele tuturor. Apar astfel noi concepte de valori valabile pentru colectivități sau națiuni în general, precum: valoarea contractelor, a justiției, a echității. Potrivit lui Durkheim, valoarea este un produs imaterial în mintea colectivității. Valoarea atunci nu este nici o funcție directă a utilității, nici o funcție de schimb. Valoarea nu este creată de forța de muncă, ci prin activități colective unde raționamentul economic este de a cheltui Și nu de a economisi. În
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
figura următoare, care constă în trei tipuri de valori: valoarea economică a indivizilor, măsurată prin contribuția adusă organizației de fiecare individ în parte; valoarea economică a echipei sau grupului, reprezentată prin suma valorilor economice individuale, la care se adaugă valoarea imaterială a sinergiilor pozitive sau negative ale grupului; valoarea economică a organizației, influențată de cultura managementului. Fiecare organizație are propria cultură, propriul set de valori care influențează modul în care oamenii acționează într-o varietate de situații, precum tratamentul acordat clienților
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Rembrandt folosea un amestec păstos de culori, el a obținut texturi de suprafață de o neobișnuită putere de expresie sugestivă ("Omul cu casca de aur", "Pasaj cu pod"). La Rembrandt culoarea se transformă într-o putere de lumină , care devine imaterială, plină de tensiuni, culorile strălucesc de multe ori ca niște pietre prețioase. Lumina și umbra, închisul și deschisul sunt contraste polare, total opuse. Albul și negrul se folosesc pentru obținerea celor mai expresive efecte de clar-obscur. O suprafață umbrită își
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
înșiși nu se reclamă niciodată de la filosofii materialiști antici, Irineu din Lyon îi ocărăște ca fiind indivizi care profesează filosofia lui Epicur și indiferența cinicilor... Atomismul nu li se potrivește defel gnosticilor care cred ca și platonicienii în existența sufletelor imateriale capabile de transmigrație, dar insolența asocială și imorală a discipolilor le-ar veni ca o mănușă! Unii istorici reperează mici comunități gnostice în secolul al VIII-lea în plin Ev Mediu timpuriu, o adevărată șansă, întrucât triumful neîmpărțit cu nimeni
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de Platon. Irineu din Lyon îi vede pe toți ca pe niște mixturi de Epicur și Cinici. Numai că toți se înșeală - mai puțin poate asupra filiației cinice. Nimeni nu le poate imputa materialismul: toți cred în existența unui suflet imaterial distinct de trup, deși închis în el, pe principiul penitenței: toți sunt de acord cu ideea că aceste suflete migrează după deces în alte trupuri și că supraviețuiesc pieirii; toți afirmă că destinul lor post-mortem depinde de folosința care i
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a individualităților atinse de grația divină. în timp ce în școala lui elitară, Plotin îndeamnă la o asceză și, constrâns fiind la niște eforturi, el își îndeamnă discipolii să moară înainte de soroc pentru a reînvia purificați, participant la lumina și la incandescența imaterială, Valentin propune o altă metodă pentru a atinge aceleași scopuri: aceasta constă în a da trupului un rol paradoxal pentru că ea presupune negarea cărnii prin afirmarea ei absolută. Platonicienii thanatofili contra platonicieni biofili. Prefigurare a vicleniei rațiunii hegeliene... De unde o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
platonician... - poate chiar spera să se debaraseze de necesitatea unui suport material și să sconteze pe contopirea sa fericită cu principiul inteligibil primordial. Carpocrat afirmă același lucru, dar inversat. Același lucru: după separarea sufletului de trup, care definește moartea, principiul imaterial pleacă în căutarea unei noi cărni pe care s-o locuiască. Noul suport depinde de genul de existență dus de defunct în tinerețe. Până aici, tezele coincid. Și acum inversul: după Platon, cu cât mai mult te purifici în renunțare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Și atunci cum să-ți găsești fericirea la greci? în Apologia lui Raymond Sebond, Montaigne își bate joc de opțiunile pitagoriciene privitoare la metempsihoză și metensomatoză. Deci și de cele ale lui Platon care preiau aceste teze... Ce idee, sufletul imaterial separat de trup și destinat paradisului - pus în paralel în Eseuri cu raiul musulmanilor, la fel de aberant - sau infernului, după cum și-a trăit viața fosta lui gazdă! Fără a nega explicit existența sufletului imaterial, dar asociind totuși strâns existența cu un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care preiau aceste teze... Ce idee, sufletul imaterial separat de trup și destinat paradisului - pus în paralel în Eseuri cu raiul musulmanilor, la fel de aberant - sau infernului, după cum și-a trăit viața fosta lui gazdă! Fără a nega explicit existența sufletului imaterial, dar asociind totuși strâns existența cu un trup de care este neapărat, Montaigne respinge delirurile privitoare la viața de după moarte, la o lume de dincolo de lume, la un pretins destin post mortem. Dacă se întâmplă totuși ceva, susține el, aceasta
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
faptelor de vitejie ale marilor oameni ai Antichității și găsește ce? Un om corporal, și, în această materie a cărnii, niște pliuri cu zone de umbră. Montaigne nu se revendică de la vreun materialism clar. Sufletul despre care ne vorbește este imaterial, desigur, dar formând în asemenea măsură un tot cu trupul, încât el însuși se întreabă dacă nu este cumva adeptul cine știe cărei definiții pneumatice, spirituale, eterate. Accidentul său de cal este dovada unui trup care trece de cealaltă parte și nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se abate asupra sufletului provocându-i un fel de cutremur, după care își revine și se întoarce de-a binelea în lume. Apropierea morții i-a marcat ființa și îndeosebi partea sa cea mai puțin cunoscută, sufletul, a cărui consistență imaterială îi pare din ce în ce mai puțin probabilă... 27. O picătură de lichid. Fiul care suferă de podagră nu poate să nu se întrebe ce anume a trecut la el de la părintele lui care suferă de aceeași boală! Nu e nicio nevoie să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fi cuvintele pentru a le numi... - îl reprezintă ca pe un filosof, un gânditor dar și ca pe un psiholog, un antropolog desăvârșit. 29. Ființa pentru moarte. Așadar, marea rațiune e trupul. Trupul, adică altceva decât asamblarea sumară de suflet imaterial și de carne concepută ca închisoarea acestui spirit. Concepția lui Montaigne despre trup e mai fină, mai radical postcreștină decât și-ar putea cineva închipui: o materie corporală parcursă de fluxuri, de forțe, de energii, o materialitate zebrată de niște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a unei plăceri demne de acest nume, pozitivă, cinetică, dinamică și solară. Cât despre trupul aristipian, un concept mult prea vag, nu știm cu ce seamănă: oare este făcut numai din materie? Este animat de un principiu spiritual: un suflet imaterial sau material? Coruptibil sau incoruptibil? Dezinteresul mărturisit al filosofului pentru problemele științifice exclude existența în opera lui a unei fiziologii, a unei patologii, a unei anatomii sau a unei medicine care ne-ar permite o abordare mai serioasă a chestiunii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
merită o analiză, o critică, o examinare demnă de acest nume. Corpusul aristipean permite, într-adevăr, unele confruntări în ceea ce privește definițiile plăcerii, desigur, dar și în ceea ce privește metoda - scenografia gestului sau cea a verbului -, cunoașterea - senzuală sau intelectuală -, natura realului - material sau imaterial -, scopurile înțelepciunii - practică sau teoretică, ori chiar mistică -, trupul - prieten sau dușman -, dualismul - adevăr sau eroare -, intersubiectivitate - celibatar sau comunitar -, politica - a refuza sau a susține puterea -, precum și alte chestiuni referitor la care Platon și Aristip propun două lumi ireconciliabile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
separate, distincte și ireductibile care simt, resimt și fac posibile aceste senzații într-o materie unică? Epicur susține permanent în lupta sa antiplatoniciană că lumea ideilor ține de cea mai pură dintre ficțiuni, la fel ca și existența unui suflet imaterial; că există doar fenomenele, precum și simțurile menite să le sesizeze. A se vedea Scrisorile către Pythocles și Herodot... Sufletul se deosebește de trup așa cum se deosebește capul de trunchi, așa cum ochii se deosebesc de gură și mâinile de picioare: ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
posibilă conștientizarea lor, deci existența lor. Știm prea puține despre teoria aristipeană pentru a putea afirma clar un monism, dar nu există nici o dovadă în sensul unui dualism, al existenței a două instanțe separate, și mai ales a unui suflet imaterial, etern și aflat în relație cu divinul, cu cerul inteligibil... La cirenaici, totul aduce mărturie în favoarea unității imanente a realului. Și atunci, cum altfel, dacă nu din rațiuni ideologice, polemice, mai poate cineva vorbi de plăceri ale trupului separate de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca revoluția industrială să adauge pistoane, tracțiuni, presiuni și ca referința la motor să dispară apoi în favoarea alteia: discul dur informatic. în orice caz, cauzalitățile oarbe par să anime o filosofie stigmatizată pentru simplificările ei exagerate. Opoziția dintre viață, idee, imaterialul spiritualiștilor, și mecanică, atom, materia adepților imanenței pure, acționează ca un topos al istoriei filosofiei. Totuși, platonicienii nu exclud particulele concrete, lumea reală, după cum nici epicurienii nu exclud sufletul sau spiritul - la Lucrețiu, spiritul dă impuls sufletului care comandă trupul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la rându-i, reciclează înțelepciunile orientale. De unde, la adepții idealului ascetic, o apărare și o ilustrare a metempsihozei și a metensomatozei: sufletul desprins de materia corporală dispune de o existență autonomă; trupul moare, spiritul dăinuie; unul, material, se descompune, celălalt, imaterial, nu cunoaște entropia, moartea și dispariția. Omul rău se reîncarnează într-un animal detestabil; cel bun, într-un înveliș pământesc prezentabil - cel al unui preot ori al unui filosof... în vreme ce Platon îi amenință pe oameni cu astfel de povești fantasmagorice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Pentru că sufletul se dezintegrează odată cu moartea, iată ce definește sfârșitul unei existențe: desfacerea agregării constitutive a unei subiectivități. El nu subzistă momentului separării: și atunci, cum ar putea să mai cunoască chinuri sau să îndure încercări umilitoare? Dacă-l considerăm imaterial, totul devine posibil, evident: dar, în viziunea lucrețiană asupra lumii, nimic nu e în afara materiei; dacă-l considerăm material, nu mai există decât devenirea lui atomică - moartea agregării, dar nemurirea componentelor acestui agregat. N-avem a ne teme de nimic
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și Dumnezeu, care gândește, glorios, și gnosticism, al hilicilor, instrument al eliberării, iubit, Marea Rațiune, și mântuire, negarea lui, prieten, și timpul, tovarăș al sufletului băutură, boală, hrană, râs, sănătate, simțuri nobile și josnice, suflet, absent, distinct de trup, dualism, imaterial, legat de trup, loc, și mântuire, metempsihoză, muritor, nemuritor, perfect, predominanța lui, prizonier al cărnii, al psihicilor, purificare, transmigrare, VIAȚA FILOSOFICĂ banii, ca o capodoperă conversația, edificarea sinelui, meditația, sărăcie, viață sănătoasă, Traducere de Mihai Ungurean * „Muncă, familie și patrie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o idee despre acestea și a o exprima, iar ideea de lectură să sfârșească prin a se disocia de cea de carte materială pentru a trimite la aceea de Întâlnire, care poate fi deplin Îndreptățită și În cazul unui obiect imaterial. Există de altminteri o altă metodă prin care ne putem face o idee destul de exactă despre ceea ce conține o carte fără ca totuși să o citim. Ajunge să citim sau să ascultăm ceea ce ceilalți scriu sau spun despre ea. Această metodă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
sportiv, sau dezvoltarea unor aptitudini fizice (calitățile motrice ale acestuia), elemente constitutive ale genotipului acestuia. Acest fenomen de emergență se înscrie în cadrul teoretic al acțiunii situaționale din procesul de antrenament. Astfel, activitatea antrenorului pornește inițial, de la un model formal și imaterial. Antrenorul concepe și apoi, organizează acțiunile motrice ale sportivului, care sunt consecutive procesului proiectiv al activității antrenorului. Acestea, pe parcursului procesului de învățare motrică sau de dezvoltare a componentelor aptitudinal-motrice vor genera, în timp, transformări stabile, de durată, în comportamentul
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
și nu și le-ar fi putut forma În absența unei credințe și a unei iubiri nemărginite În ceva copleșitor prin măreția sa. Trebuia să existe, cu alte cuvinte, În jurul lor ceva de domeniul purității desăvârșite, ceva asemănător unei lumini imateriale, pentru ca energiile lor interioare, primare și latente, să se trezească la viață și să se poată transforma Într-o putere atât de mare a sufletului, Încât să poată tămădui nu numai păcate, boli, dar chiar și agonii ale morții. Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]