17,610 matches
-
pentru mine la străduța Primăverii perpendiculară pe strada noastră. Cam acolo se Încheia bucla comunității În care ne Învârteam și țopăiam zilnic noi, copiii străzii. Ștefan ce Mare, ca toate străzile Brăilei, Începea și se termina la Dunăre formând un imens semicerc, ca și la Odessa, planul orașului fiind făcut de acelaș celebru inginer civil Kisseleff. Dacă la Primăverii traversam pe partea opusă, să fac turul Înapoi spre Călărași, Întâlneam o casă dărăpănată , fără gard, cu o curte neglijată, a Angelei
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
Paul Diaconescu Patima Oborul de vite era o imensă arie de pământ bătătorit de mii și mii de copite. În jurul lui, case pipernicite: mahalua oborului. Gicu Cocoș locuia într-una din aceste case, chiar în marginea oborului. Nimic nu împiedica vântul, viscolul, crivățul iernii să se abată, cu toată
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
fibrei musculare. De unde? Inexplicabil. Încă un miracol. ...Are ochi albaștri cu irizări metalice de gri, ochi deosebiți, ochi rari. Extraordinarul - orice copil este extraordinar la vârsta asta (ieri a împlinit 4 luni) - rezidă în marea lui sete de viață, în imensa lui curiozitate: acumulare de semne, asimilare de cunoștințe, absorbire a lumii. Îl privesc, vorbesc cu el, râd cu el și-mi dau seama că inteligența lui nu e cu nimic mai prejos decât a unui adult. Îi lipsește doar experiența
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
traducător și memorialist (dezordonat, justițiar, condamnînd cu franchețe - În cărți care au iscat scandal - ocultarea adevărurilor) a rămas o figură incomoda, singulară, cu orgoliu supradimensionat, lansînd acuzații furibunde. Un destin Învolburat, așadar, un inovator ispitit de chemarea arheitătii, cu o imensă cultură poetica impunînd o viziune; tortură Poeziei, cazna scrisului, prezența sacrului, tragismul condiției umane, gestul sacrificial (În sensul zidirii ființei), În fine, sufletul-copil cu „carnea flagelata”, ura din jur ș.a. nu l au deturnat și nu l-au Înrăit, găsind
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
de hârtie și rochia incoloră de Văduvă trandafirie, să mă rătăcesc între pereții de lut ai Bibliotecii din Alexandria. Lasă-mă, îngere, să fiu poet anapoda, cum sunt, să scrijelesc versuri stângace pe hornurile acoperișului unde se lăfăie burtos și imens ca un poem fără rimă și sens, Mefisto: al tău, al lui, al meu. Istorii ale nimănui E mai, la început, când temeliile lumii se răsfață pe întrecute. E mai: Rosa Canina explodează în petecul/ pântecul verde din fața blocului cu
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
emoționant a răsunat Rapsodia Română in memoria mea!) , o fetiță talentată pe nume Viorela Stoian, de care vom mai auzi si evident, Nicolae Sabău. Nu au lipsit dansurile populare si voia buna. Această reuniunea a primarilor s-a ținut la imensul complex hotelier Rin Grand de pe șoseaua Vitan-Bârzești. O minunăție de complex, cu o mie de camere (!), cel mai mare din Europa de est! Sala de reuniuni poate găzdui până la 600 de oaspeți! Deci există și mari realizări În România, iar această reuniune
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
șiruri, stranie cavalerie de fantome, - și coamele de val, întoarse către sine, gata să se spargă, oprite deodată în prăbușirea lor, de nevăzutul suflu glacial. La fel de încremenite, umbrele lor - volute de ger și întuneric - se desenează ritmic, strecurându-se printre imenșii țurțuri, alternând cu albele lor plecăciuni pe covorul sticlos al bolovanilor de gheață.
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
ne mai ajunge odată cât avem. De parcă n-am fi Învățat nimic din cataclismul Înaintașilor noștri. Ajuns aici, Începusem să mă enervez din ce În ce mai mult. Și pe bună dreptate. De nenumărate ori mă Împotrivisem Marelui Consiliu În aplicarea planurilor radioactive. Când imense suprafețe rămăseseră pârjolite și necultivate de atâtea milenii, noi ne intoxicam puținele zone fertile de după cataclism cu tot felul de substanțe menite să sporească producțiile de rizomi În special și de tuberculi În particular, hrana noastră de bază. Întotdeauna le
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
zilele și duce o parte din tine ce n-ai s-o mai întâlnești vreodată în plăsmuirea lungului exod dar focul lunecă din vatră rămânând în loc o suire cu nașteri și eșafod Semințe prin vorbe și spleen lume ca un imens vas de lut gata să plesnească în care se vântură semințe la un loc cu ispite sfâșieri și răsfățuri întinse pe lujere palide pe cojile aruncate sunt chipuri se aud și rostiri dincolo de ecoul palmelor văd oamenii tot mai mici
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
trecătoare Și mă prefac în ceață acum E o altă înfățișare. Și știu că mă voi face scrum Cu limbi mistuitoare Nu vom putea opri nicicum Eterna transformare. P O E Z I I DEB UT Pârâu și lac, ocean imens Și totu-i în mișcare... Atunci când mor, pace dorind Nimic nu mă mai doare. Învață tu, mereu să ai Învață tu, mereu să ai Câte o biruință Și nu lăsa nici un neghiob S-omoare a ta credință. Tu, luptă-te
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
dulapuri țărănești, din Dalecarlia, totul împodobit cu perne și pernițe; dacă pe parchet vei așterne o mochetă roasă, vei înțelege mai ușor ceea ce urmează. Ba, nu! Ar trebui să vezi și florile înșirate pe toate pervazurile și, mai ales, acele imense vase din care se înălțau până în tavan crengi și frunzișuri pe tulpini groase cât brațul. Erau plantele ei, acum veștejite. "Ne dau oxigen" - spunea ea. Pe el îl înăbușeau, dar în ultimii ani le udase, stropise, pulverizase la cererea Birgittei
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
și tot în linie dreaptă, 25 în lățime (hai, 29!). Era, cum s-ar zice, aproape un pătrat, dar numai dacă făceai o secțiune orizontală în el. Sau, dacă Doamne ferește, puteai să-l vezi de sus, suspendat, probabil, de candelabrul imens, cu 128 de brațe și, deci, 128 de beculețe ca niște lumânări, adică luminându-se numai pe ele. Nu s-ar fi putut închipui niciodată cocoțat pe acel candelabru imens, ancorat în niște lanțuri cu zale mai mari decât capul
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
puteai să-l vezi de sus, suspendat, probabil, de candelabrul imens, cu 128 de brațe și, deci, 128 de beculețe ca niște lumânări, adică luminându-se numai pe ele. Nu s-ar fi putut închipui niciodată cocoțat pe acel candelabru imens, ancorat în niște lanțuri cu zale mai mari decât capul lui. Fusese turnat , probabil, în atelierul în care se făcuse și tunul cel mare cu care nu se trăsese niciodată pentru că nu putuse fi mișcat din loc după ce ieșise din
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
se găsea acasă și ofta din greu pe lăvicioara pe care se odihnea înaintea ultimului castravecior mâncat care, măcar că abia se ducea pe gât fără un strop de votcă, avea ceva din savoarea spirtoasă a licorii. Uitându-se la fundul imens al Marfușcăi, intră în păcat și se întrebă dacă dumneai, Marfa, o arăta goală la fel ca Ludmila. Ca Cervenkova, adică, își luă el seama. Părea că, de când o văzuse ieșind goală din baie, suprafața netedă a minții sale prinsese
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
gătit. Altceva, cu capotul ăsta nu putea Ludmila Cervenkova să facă! Se mai frecă o dată la ochi și cu ei gata să-i crape-n cap observă că Marfușka era singură, că stătea cu fundul către el, un fund mare, imens, un fund cât bila cea mare de lângă tunul cel mare cu care nu se trăsese niciodată, ce mai - un fund apocaliptic, acoperit de straturi-straturi de îmbrăcăminte, un fund care privit cu obstinație căpăta chip, trup, personalitate, un fund care se
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
încercau să se apropie de planeta noastră. Toate aveau fețe personale, ca și cum ar fi fost suflete care doreau să se implanteze în viața noastră. Nu există nici un loc în care asteroidele n-ar putea să pătrundă. Pământul pare o bucată imensă de brânză care s-ar topi imediat, cu tot ce crește pe el, la o bombardare cu "pietre". Dar cui îi pasă de asteroide când se împlâmplă aici, pe pământ, lucruri îngrozitoare - războaie au loc non-stop, statele sunt înarmate până în
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Nicolae Sinești Aniversare Șapte zeci Inima mea se crede Palat al i. E zarvă mare în acest Palat; Facerea Lumii nu s-a terminat! - Iubirea e imensă și greu de înălțat. în mine, simt că Lumea și-a mai făcut un sat. Neuitare într-o zi, de secerat - în Olteț m-au botezat, - Să cresc ^nalt și luminat Mi-au dat prune cu păsat. Să nu uit
Poezie by Nicolae Sinești () [Corola-journal/Imaginative/9821_a_11146]
-
impresie deosebită, prima prin complexul Angkor Vat, iar a două prin golful Ha Long, care prin fenomenele carstice deosebite merită clasificarea ca una dintre minunile lumii moderne. Aș mai adăuga subteranele Cu Chi de lângă Saigon (Ho Chi Min City), o imensă Încrengătură de tunele de unde membrii Vietcongului ii ataca pe americani. O altă călătorie reușită am organizat-o În jurul Capului Horn. Am plecat cu un grup de 12 români la Buenos Aires, Argentina, unde am fost primiți și răsfățați de ambasada Romana
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Ridicată pe fundații mai vechi din incinta fostei case domnești, clădirea avea două caturi înalte și o mansardă. în afară de dormitor, nu fusese deocamdată finisat decît salonul mare de la parter, tapisat în roșu stins, cu mult aur pe stucaturile baroce și imense oglinzi venețiene. Arhitectul îi destinase viitoarelor baluri, concerte de cameră și chiar micilor spectacole de teatru în limba franceză, cum se purta atunci. Camerele erau spațioase, cu plafoane foarte înalte. Vitraliile albastre cu iriși violeți din hall vor fi adăugate
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
carne care mai sînt mănușile albe sînt de fapt pentru morți pentru marii morți vreau să spun pentru morții indestructibili pentru morții totdeauna victorioși și eu sînt și o uriașă mănușă albă și eu sînt și mortul indestructibil cu o imensă pelerină albă pe umeri și cu o pălărie foarte înaltă și de asemenea foarte albă pe frunte nu îngere nu-ți pleca umil fruntea și nu cerși bunăvoință oricît de puțină azi nu te vreau azi sînt departe de tine
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
întinde pe o perioadă de peste șaizeci de ani, poate fi comparată cu nesecatele creații ale lui Goethe și Hugo. Din nefericire, Tudor Arghezi, ca și marele său predecesor, Mihai Eminescu, este puțin cunoscut în afara României... Dificultățile traducerii poeziei argheziene sunt imense. De fapt, mulți ani am fost convins că Arghezi este intraductibil, mai ales în engleză. După o lectură atentă a volumului Flowers of Mildew realizat de Michael Impy și Brian Swann, sunt înclinat să renunț, la scepticismul meu inițial. Admir
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
mir”, care este pace, sau lumea, cosmosul. “În acest nume găsim destinul lui”. Și cu aceeași voce de profet declama: “o mare viața a părăsit această lume”. După care Long ne arata marile lui contribuții în științe dar accentuează și imensă să bunătate și omenie. După Jonathan Z. Smith, colegul lui Eliade, care, desi evreu, îi respectă memoria și opera, acesta a fost cel mai impresionant serviciu memorial la care a participat vreodată. Urmează o scurtă incursiune în mistica Indie, unde
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
în slujba dragostei de Neam și Țara și marei lui pasiuni, literatura, acest “prinț al poeziei”, cum a fost numit de contemporani, s-a stins din viață în anul 2001 în plină activitate creatoare, lăsând în uma lui un gol imens și regretele celor care l-au cunoscut și au apreciat demnitatea, talentul și vastă lui erudiție. Avea în proiect să scrie un al doilea volum de poezii din închisori dar timpul nu a mai avut răbdare și nu l-a
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Poetul există Într-un cerc de efluvii astrale emanate de personalitatea să lirica, stăpân pe o imensitate de cuvinte urcând pe creste de timp, pentru că nici cu divinitatea nu stă deloc rău. Din arsenalul profesiei de a trăi sacul acela imens care Îi stă la dispoziție proband capacitatea de a cerne binele de rău, certitudinea de amăgire Poetul a ales să esențializeze sentimentele care Îl leagă de Marea lui cea Neagră, visul și iubirea să eterne. Și nu pot să nu
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
și transimis din generație în generație, în jocul romînesc”. Totuși rămîne de rezolvat problema acestui fond comun, a originii lui, fie el numai ritmic, sau și de altă natură. Dar cu ce ne alegem pozitiv, este faptul de netăgăduit că imensa operă a Maestrului Gh. Popescu Județ, este, în spiritul unui sistem aparent îngrăditor, un izvor permanent și nesfîrțit de variate inspirații ritmice nu numai pentru viitorii creatori de joc - cari au devenit necesari din cauza corupției și secetei actuale în materie
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]