699 matches
-
ochii adânciți, închis în el, tăcut, sprijinindu-și nu soția, ci cealaltă mătușă. L-a văzut în sfârșit pe profesorul Pop, un bărbat cândva voinic, acum adus ușor de spate, cu hainele largi pe el, cu părul alb, demn, arogant, impenetrabil. I-a văzut pe mulți din cei care, cu două luni în urmă, se bucuraseră de bunătățile pregătite în clipele de alinare - femei țepene ce se încăpățânau să-și ascundă cartea de riduri sub creme și culori violente, bărbați târându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
echității comuniste! Consideri sau nu că sunt abateri? Și Meme tăcea. Și Ilușcă iarăși, mai ascuțit: consideri sau nu că sunt abateri? Nu sunt, a spus Meme. Și atunci s-a deschis ușa și a intrat Patriciu, impunător, cu chipul impenetrabil și totuși puțin îngrijorat și îndârjit de ceva, s-a așezat și i-a șoptit ceva lui Panaite și s-a aplecat și Ilușcă și i-a șoptit și lui și ne uitam ca la o poartă nouă până a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mă cațăr pe clăile de fân din fundul celui mai mare hambar, unde erau întotdeauna o mulțime de pisici tigrate slabe și adormite. Mă întindeam pe fân lângă ele, nedumerit de misteriosul mecanism al torcăitului lor și hipnotizat de rânjetul impenetrabil care mă făcea să le invidiez pentru visele lor. Pe atunci, eram îndrăgostit de o fată pe nume Susan Clement, care stătea pe banca alăturată la școală. Avea părul lung și blond, ochi albaștri deschis și cred acum, când privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bancă în grădina care dădea spre mlaștini și citeam câteva pagini din Proust - cred că am reușit să citesc primele două volume aproape până la capăt - și în fiecare zi când ne întorceam acasă, pasagerul meu păstra o tăcere severă și impenetrabilă sau flecărea pe teme total diferite. Abia la ultima vizită am fost primit din nou de Tabitha, și de data asta, Farrington a fost cel care a trebuit să sufere rușinoasa expulzare. „Domnule Onyx“, a spus ea, „v-ați dovedit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bogați și mai influenți magnați ai comerțului și industriei. Mark se plimba de la un grup la altul, oprindu-se din când în când să salute, oprindu-se și mai rar ca să spună câteva cuvinte, dar altminteri mai distant și mai impenetrabil ca oricând. Între timp tânăra și frumoasa lui soție germană (se recăsătorise recent) părea atât de ocupată cu oaspeții, că nimeni n-a văzut-o vorbind cu soțul ei măcar o dată toată seara. Atmosfera era veselă, dar Mark nu participa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
După ce-i descheie paltonul, se Întoarse la haina ei; Își dădu la o parte cei doi piepți și se mișcă Înainte, iar cele două haine deschise, puse Împreună Îi apăreau lui Helen ca un al doilea zid de protecție, mai impenetrabil decît primul. În interiorul lui, trupul ei și al Juliei erau vii, tari și uimitor de calde. Se sărutară din nou și se strînseră una În alta. Coapsa Juliei instalîndu-se confortabil Între picioarele lui Helen, iar coapsa ei alunecînd apăsat Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
dată Parcă se Întâmplă din nou, ...Dar cine știe Unde și Când?“ Somn ușor, cu dragoste, Jack 10.09: Aeroportul Newark: Avionul Întârzie o veșnicie. Stau Întinsă pe o bancă din sala de așteptare. Ceața de dincolo de fereastră se asortează cu nebuloasa impenetrabilă din capul meu. Mă gândesc la noaptea trecută În timp ce Încerc să nu mă gândesc la noaptea trecută. Infidelitate În stil Reddy: toată vina și nici urmă de sex. Minunat, Kate, de-a dreptul minunat. Te Îmbeți cu un client care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mecanic al șalupei se terminase pe ziua aceea, iar Gunnar Andersson stătea În picioare lîngă navă și se spăla pe brațe Într-o găleată cu detergent. Mă salută dînd din cap, dar chipul său ascuțit și bărbos avea o expresie impenetrabilă și absorbită În gînduri ca a unui sfînt gotic. Ignora complet aglomerația de la ceasurile serii, urmărind În schimb un stol de lăstuni care se Înălța Începîndu-și zborul către coasta Africii. Obrajii și scalpul său erau Întinse peste dîmburile ascuțite ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Hm... Toți tac în preajma mea, iar în foarte rarele dăți când am încercat să exprim vreunul din gândurile care mi se rostogolesc neîncetat și de-a valma prin minte, am simțit pe loc că devin circumspecți, ba chiar opaci și impenetrabili. Că efectiv nu le pasă de gândul meu, nu le pasă de mine, ca ființă gânditoare. Ce trist este să simți că nu-i pasă nimănui de tine - cel dinăuntrul tău -, ci, eventual, doar de tine - cel de la suprafață! Ca și cum
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
lui domoală, despre întâmplă rile de la mare din urmă cu douăzeci de ani. Clara îl asculta continuând să privească portretul lui Eduard. îl privea încercând să absoarbă tot ceea ce păreau să-i spună ochii cenușii care odinioară i se păreau impenetrabili. îl privea pe Eduard, ascultându l pe Bobo, și, cu cât se îmbiba mai mult de ce vedea și auzea, cu atât simțea conturându-se în preajma ei o silu etă înaltă și subțire, îmbrăcată în negru. Clara se așeză pe fotoliul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pot descrie. Pe vremuri, un poet s-a apropiat cât de cât, cu toate că Într-un alt context: straniul fosfor al vieții, nenumit sub o veche denumire greșită. Așa că stau În mijlocul nenumirii, În fosforul verde al copacului, Înconjurat de denumiri greșite, impenetrabile. De fapt, am venit aici numai ca să capăt o certitudine; nu să-l descriu, pentru că nu sunt În stare, sau aș face-o numai după denumiri greșite; să mă asigur că ceea ce am scris nu este câtuși de puțin o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
îngrijorare celor doi ofițeri. Efortul considerabil al comandantului să afișeze o aparență calmă nu poate să înșele pe nimeni. Sub zâmbetul degajat, indignarea este mai mult decât evidentă Poftiți mai aproape domnilor. În picioare, lângă el, maiorul Moga. Un chip impenetrabil, parcă cioplit în piatră. Doar privirea ochilor căprui dezvăluie clocotul unei puternice furii interioare. Mâneca stângă a uniformei este băgată sub centiron. Brațul rămase ca amintire la Oarba de Mureș, sfârtecat de un glonț dum-dum. Tot în picioare, dar în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-i ochii! Scharführer-ul se apropie lățind un rânjet răutăcios pe fața de buldog. Opriți-vă, este o barbarie! Cu tot corpul, asemenea unui lup, Schultz se întoarce încet spre von Streinitz. În privirea lui sticlește un licăr periculos. Privirea fanaticului impenetrabil la orice argumentație logică, capabil conform principiului "crede și nu cerceta" să-și ucidă propria mamă în numele ideologiei sale. Maiorule, chiar nu-ți dai seama care este miza în acest moment? În joc este însuși viitorul Reich-ului. Nu trebuie manifestată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
adresează femeii în românește: Noi doi de altfel avem probleme vechi de rezolvat, care au fost prea mult timp amânate, nu-i așa? VIII Încărcate cu zăpadă, ramurile dese din vârful brazilor peste măsură de înalți, formează o boltă aproape impenetrabilă deasupra oamenilor locotenentului Rădulescu, oferind la orele după amiezii doar atâta lumină cât să fie puțin mai multă decât într-un amurg al zilei. Gerul aspru, care pare că a cuprins chiar și cerul cenușiu, transformă umezeala fulgilor apoși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ca bătută în cuie. Enervat, îl scoate și îl bagă în buzunar. Pâcla groasă, apăsătoare, nu voia cu nici un chip să se îndepărteze și indiferent cât de mult încearcă să o sondeze cu ochii și auzul aceasta continuă să rămână impenetrabilă. Simte totuși apropierea inamicului, așa cum un orb își dă seama de prezența cuiva, chiar dacă nu-l vede. Instinctul îi spune asta limpede. De altfel, sfârșitul este doar o chestiune de ore. La adăpostul întunericului, germanii vor primi întăriri iar mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Mircea Mihăieș Articolul de față nu-și propune să reia tema - lăbărțată la scară națională - a plagiatului din mediul academic românesc. La acest capitol, vorbim degeaba, atâta vreme cât complicitățile au consistența betonului, iar ramificațiile depășesc impenetrabila structură a junglei. Cazurile răsunătoare, de la fostul ministru al Sănătății, Mircea Beuran, la un alt doctor celebru, Sorin Oprescu, s-au încheiat în așa fel încât să taie macaroana oricui ar dori să mai abordeze astfel de subiecte. Mai mult
Ce cărți ați furat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8670_a_9995]
-
să mă chinuie mult mai târziu. Ruptura mea cu Nineta a fost mai simplă, dar nu inexplicabilă, fiindcă fusesem avertizat. S-a oprit într-o zi în dreptul unei străzi, s-a uitat de-a lungul ei cu o expresie preocupată, impenetrabilă, și mi-a șoptit: "O luăm pe-aici!" Era o stradă laterală, rău pavată, fără trotuar și n-am înțeles de ce trebuia s-o luăm pe-acolo. Am răspuns: "Nu!" Dacă nu vrei, am auzit-o spunând, atunci n-ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de a-i răspunde și să mă gândesc înainte de a vorbi, s-o ascult încă, să văd ce mai urmează, spusesem ceea ce nu gândisem, dîndu-i ei avantajul de a tăcea îndelung și de a-și continua pasența cu o expresie impenetrabilă. "Mai gîndește-te", o auzii într-un târziu și se ridică și începu să se îmbrace de oraș. Să mă gândesc la ce? Dacă mai era cazul să mai aștept până atunci sau dacă fusese cazul să-i spun că va
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nostalgie la ceea ce ar putea să iasă pe-acolo pentru ea." Rostită sec, această vulgaritate, cu armonie totuși, disprețuitoare și rece. Alteori însă cu o grijă nepăsătoare: Lucrezi prea mult, ai slăbit, o să zică lumea că te țin nemîncat." Sau, impenetrabilă, simulând o gelozie care nu spunea nimic: "Ce mai face doamna Clara (eu îi spusesem astfel odată), de ce nu te duci la ea să te consoleze? Bărbatu-său n-ar avea nimic contra, e mai filozof decât tine!" Toate acestea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mă iluzionam. Mă primi ca altădată în orele ei de mare expansiune a sufletului și chiar reedita într-un anume fel scena de pe vârful dealului cu Petrică. Desigur, soțul ei nu se urcă în vreun copac, ci își păstra o impenetrabilă și calmă figură. "Tu ai luat masa undeva?" mă întrebă. "Nu", zisei, deși mâncasem. "Nici noi. Mircea abia a venit" (de unde venise? Era duminică, a, da, ștabii ăștia sânt adesea chemați nu numai duminica, ci și la miezul nopții!). Mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
așa cum mai înainte îi plăcuse să sporovăiască, și această tăcere era la fel de obstruantă pentru a comunica cu ea... Cred că nu sânt exact afirmând că nu era preocupată, se vedea că avea un gând care era prezent în tăceri, dar impenetrabil. Ai fi zis însă că acest bizar gând era copilăresc, ca și gesturile. Lua, de pildă, un pahar gol în mână și mi-l întindea. "Ce să-ți aduc în el? o întrebam. Vrei apă sau vin?" Și vocea mea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lucrai, cât să fi trecut? O oră jumătate? În acest timp auzeam din spate foșnetul filei întoarse, îmi aduceam aminte că Suzy citea, mă răsuceam mirat, da, chiar citea, cu cotul înfipt în perne, cu o expresie bizară pe chip, impenetrabilă, străină de clipa de față, puțin decolorată, de fetiță care se joacă, puțin îmbătrînită, în timp ce mâna liberă arunca firul de păr rupt între dinți și întorcea cu o mișcare vie fila manuscrisului. Telefonul sună: "Aveți legătura cu Bucureștiul''. Suna ocupat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Îi cereai cu două numere mai mari, să încapă piciorul când crește. Cu pantofii era și mai simplu; păreau blocați în spațiu-timp. Nu evoluau, străini de ideea de progres: găseai aceleași forme și modele ca-n anii șaizeci, groși, umflați, impenetrabili, cu tocul mare și pătrat, ca un cub de lemn. Ți-i împrumuta taică-tău, când făceai optișpe ani și-ți zicea să ai grijă de ei. Toamna, când începeau ploile, îi dădeai cu cremă de ghete „Guban“, neagră (maro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
plăcere care însoțește armonia facultăților de cunoaștere (imaginația și intelectul) în jocul lor liber. Iar elementul ordonator al jocului acestor facultăți este tocmai regulă plăsmuita sub semnul inescrutabil al naturii, aceea pe care poetul o extrage din sine, din obscuritatea impenetrabila a transfondului sau suprasensibil, într-un proces de unicitate indescifrabila în spontaneitatea devenirii lui; regulă care, în indeterminarea ei caracteristică, regentează schematismul liber al imaginației. Felipe Martínez încearcă o prezentare a acestui proces: Există figură, deci există construcție (schemă), dar
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Exist], în principiu, un inconvenient, acela al lipsei unei unit]ți de m]sur] pentru utilitate, care s] permit] stabilirea valorilor acesteia; un contor, de exemplu, permite determinarea fluxului electric în orice moment, spre deosebire de mintea uman] atât de imprevizibil] și impenetrabil]. Din moment ce utilitatea se refer] în esenț] la o anumit] stare de spirit (lucru cu atat mai evident în cazul utilitarismului hedonist sau al celui bazat pe preferințe: chiar și „satisfacerea dorințelor unui prieten decedat” presupune o considerare a „posibilelor opinii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]