592 matches
-
auzim despre Cezar că este un număr prim. Sau, mai grav chiar, când auzim că nimicul se plimbă nestingherit și senin prin fața casei noastre. Să ne amintim însă de acela care, aproape întreaga sa viață, a tot urmărit cum nimicul, impetuosul nihil, cutreieră istoria europeană în lung și în lat. Îl va recunoaște în destule conduite și ideologii, în forme istorice de viață și gândire. Fenomenul numit nihilism ajunge constitutiv unei întregi istorii și definește logica ei modernă. Iar Nietzsche, martorul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
chenarul, pe care se putea citi adresa expeditorului: Penélope Aldaya Avenida del Tibidabo, 32, Barcelona Am deschis plicul și am scos scrisoarea, o foaie de culoare ocru, Îndoită ferm la jumătate. Un scris cu cerneală albastră aluneca Într-o nervozitate impetuoasă, pălind treptat și recăpătîndu-și intensitatea la fiecare cîteva cuvinte. Totul pe acea filă vorbea despre vremuri apuse: firul scrisului dependent de călimară, cuvintele zgîriate pe hîrtia groasă de vîrful peniței, atingerea rugoasă a hîrtiei. Am netezit epistola pe tejghea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
la broasca țestoasă și la Ahile, ci a inclus nenumărate elemente ale unei realități ostile și cât se poate de prozaice, care se interpuneau pe calea identificării oricărui zăcământ de sulf sau de alte bogății ale subsolului, atât de trebuitoare impetuoasei noastre economii socialiste. Până la ipoteticul triumf, mai multe momente dramatice zguduiră iureșul întregului șantier al viitoarei exploatări. Dintre aceste momente, mă opresc asupra celui mai recent și mai răscolitor eveniment: claustrarea în subteran a unui grup de mineri, prinși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
neunsă. Nici nu merită osteneala să o mai gresezi. Soarta îi e pecetluită, de parcă o și văd sub șenilele nemiloase ale buldozerelor, care zdrobesc, delaolaltă, orașul, stabili Mircea, în gând, înainte de a o face la stânga-mprejur, printre ruine și molozuri. Impetuoasă, construcția noului, în străvechiul oraș, începuse, ca și Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, într-o zi de 7 noiembrie, umed și rece, cu doi ani în urmă, prin fierberea apocaliptică a demolărilor din somptuoasele cartiere, prin forfota zgomotoasă a liniștitelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
unele de altele, alunecând precum feliile dintr-un tort multicolor. Picioarele furnicilor-soldați, în foșnete ritmate, se mișcau la distanțe egale, ca tijele dintr-un lan unduitor de grâu. Escadroanele de furnici-lăncieri, încălecate pe pureci-săritori, se revărsară în valuri, după îndemnul impetuosului marș Cu pieptul la hotare. Alte escadroane de furnici, ținând prelungi trestii în cumpănire (Or fi fiind țevile aruncătoarelor de otrăvuri! gândi greierele în mintea lui de artist), se deplasară pe susținute acorduri de cimpoaie. Izbucniră răpăiturile aplauzelor venind în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Îți vibrează Într-un murmur nedefinit. Nu era doar acea senzație de ceva moale și umed care-ți Înconjoară organele sexuale, frecându-se de ele, ci senzația aceea că undeva În adâncul trupului tău se ascunde un tremur nestăvilit, dorința impetuoasă de a-ți smulge pielea de pe tine, de a-ți expune măruntaiele până când acel tremur interior s-ar fi potolit. Încă de când eram la liceu am avut ocazia să locuiesc o perioadă de timp pe Coasta de Vest În America
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
stea În cele mai umilitoare poziții, trecând apoi la o gelozie pe care nu o mai Încercasem și la sentimentul de decepție că existența mea de până atunci fusese complet lipsită de plăceri și delicii. Am simțit dintr-odată dorința impetuoasă de a mă prosterna la picioarele acestei femei. Era o dorință pe care o resimțeam atât de viu, oricât aș fi vrut eu să Îi neg realitatea, și asta mă deprima atât de tare Încât Îmi venea să plâng ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
și el de evenimentele de sub măr, îi explic situația și încep să insist: du-te repede și ajut-o să coboare din pom, iar el fugise numaidecât s-o salveze pe micuța de la înălțime. Mărul nostru stă în continuare liniștit, impetuos, imperial... în așteptarea altor musafiri curioși și curajoși an de an. Peter Pan în dumbrava Sibiului -Mamă când sosește Beti? -Trebuie să vină din clipă în clipă, așa a zis taică tău. -Uite-l pe tata!... dar e singur! -Vai de
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
această ocazie i se ceruse părintelui Paneloux să ia cuvântul și de vreo cincisprezece zile el se smulsese de la scrierile sale despre Sfântul Augustin și Biserica africană, cu care își cucerise un loc aparte în ordinul lui. Având o natură impetuoasă și pasionată, el primise cu îndârjire misiunea care i se încredința. Cu mult înaintea acestei predici, se vorbea despre ea, și ea marca, în felul ei, o dată importantă în istoria acestei perioade. Rugăciunile săptămânii au fost urmărite de un public
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
mare de bani ! Sume la care nici n-ai visat vreodată. Fii calmă. Fii umilă. — O groază de bani, repetă ca să mă impresioneze. Moare de nerăbdare să-mi spună. Văd cum pe fața ei se dă o luptă între dorința impetuoasă de a se da mare la mine și dorința de a păstra discreția. O sumă cu șase zerouri, zice în cele din urmă. — Măiculiță. Fac tot posibilul să par ca lovită cu leuca. — Ne-am purtat foarte frumos cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
complice jocul, negrul mutè rege în h2 și e de neoprit, de neoprit e privirea mea care pètrunde cu infinitè îndrèznealè pânè în adâncurile Marianelor din sufletul ei, de nestèvilit sunt îmbrèțișèrile mele în care, înflècèrat și puternic o cuprind, impetuoase și de neoprit sunt, în aceastè clipè, elanurile erotice și imperative ale dorinței mele, Cal în d7 și deschidere pentru nebun, ea sesizând pericolul, L-am vopsit, referindu-se la pèr, agèțându-se de detalii concrete, Îmi place! Rostesc privind detașat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Agenție. L-ați ajutat în cazul cu Andreea... Ea vrea să divorțăm...E vreo speranță? Gina aprinse o noua țigara și îl privi din nou cu interes.Dan opri reportofonul. Se gândi preț de un minut,apoi îl liniști pe impetuosul musafir: -Domnule Liteanu,tariful nostru e ridicat... Deci preluați cazul!Domnule Durău,nu știu cum să vă mulțumesc...Voi achita toate cheltuielile.Sunt patronul unei societăți de turism internațional... -Domnule Liteanu,mâine vom merge în Ardeal. Aveți o imagine cu soția dumneavoastră
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
nădejde propagării bolii prin împiedicarea intrării în contact a celor sănătoși cu cei contaminați, cu excrețiile acestora și cu obiectele atinse de ei, precum și cu toate materiile purtătoare de agenți infecțioși (mai ales apa și alimentele). Cu toate că asistaseră la propagarea impetuoasă de pe alte meleaguri a epidemiei și constataseră în repetate rânduri extinderea bolii în sânul aceleiași familii, mulți medici de la noi se arătau puțin dispuși să admită excepționala contagiozitate a holerei. În ediția din 1872 a broșurii sale Despre holera asiască
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Am vrut să fiu "antic" doar în măsura în care aceasta nu mă obligă să renunț la ceea ce "sunt" și pot face din antichitate un timp arbitrar, din care să iau ce-mi lipsește. De fapt, nu cred că mă contrazic. Dacă Alcibiade, impetuosul comandant militar, aventurier și seducător pe care Atena l-a adorat, i-a trădat pe atenieni în favoarea spartanilor, apoi pe spartani în favoarea perșilor, apoi pe perși în favoarea atenienilor (și, dacă perșii nu l-ar fi asasinat, șirul trădărilor ar fi
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ne place. Irina nu seamănă cu cinstita Andromaca, pentru care nu există slăbiciuni și care rezistă fără greutate imprecațiilor lui Pirus; cu Esther, ce-și riscă viața ca să-și salveze neamul; cu Monime, supusă hotărârilor soartei, decisă să accepte dorința impetuoasă a lui Mitridate, renunțând la propriile ei sentimente; cu Bérénice, ce are curajul, oricât de tragic ar fi, să plece, lăsîndu-l pe Titus obligațiilor sale imperiale; cu Junie, care, cu toată gravitatea evenimentelor, nu va ceda fără inelul de nuntă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și prefăcîndu-mă că nu observ răceala ei; m-a lăsat să mă ostenesc jumătate de oră și, când i-am servit paharul cu ceai, a făcut un gest vag: Nu beau, nu mi-e foame, mulțumesc". Am pornit o rugăminte impetuoasă, în care puneam ultima mea speranță de a-i destinde indiferența și, în fața tânguirilor mele, a adăugat: "Dacă vrei tu", pe un ton lipsit de orice căldură, și acceptarea nu putea să-mi producă nici o mulțumire. A muiat în apă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Fețele astea n-au habar de nimic... M-ai înțeles, moșule. O să ne distrăm grozav. Și așa a fost. Mulțumită sticlei de Red Snappers pe care o pregătise Fielding, n-am suferit deloc când prima candidată și-a făcut apariția impetuoasă. Era o scumpă mare și neagră, cu cel mai bun... nu, stai așa Poate că am început cu blonda fierbinte care și-a scos... Na Nu, era gagicuța neagră a cărei... Oricum, după o vreme în timpul acelei veghi, când mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
informeze despre sentimentele poporului, numeroșii săi spioni, din cauza cărora era foarte temut, veniră la reședința sa de pe mons Palatinus, pe care el o construise - așa cum pui o lespede desupra unui mormânt - deasupra casei devastate a lui Marcus Antonius, bărbatul Cleopatrei, impetuosul rebel învins și sinucigaș, speranța pierdută pentru populares. În singurătatea din Domus Tiberiana - atât de impunătoare și de masivă, încât structurile ei au supraviețuit până azi - erau acceptați puțini privilegiați. Acolo, inaccesibil datorită puterii sale, Tiberius îi ascultă în tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
hotărât tatăl, așa cum săruți un soldat care pleacă departe la război. Pe buze îi rămase o urmă de sudoare sărată. La urmă Germanicus o chemă pe Agrippina; un martor a spus mai apoi că a sfătuit-o să-și tempereze impetuoasa și orgolioasa sete de dreptate. — Sustine, îndură. O să ai timp. I-a șoptit, după câte se povestește, că mai mult decât otrava îl durea gândul că o lăsa, cu copiii atât de tineri, în mijlocul dușmanilor. — Eram singură, cu fiul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
impulsiv și dispus să riște, în taină îi aduna în jurul său pe capii opoziției senatoriale; bătrânii militari care luptaseră sub comanda lui Germanicus descriau cu nerăbdare prăbușirea lui Tiberius. Totuși, nici unul nu avea destulă autoritate pentru a-l sfătui pe impetuosul Nero să fie prevăzător. Sejanus îi spuse brutal lui Tiberius: — Dacă Agrippina și fiii ei rămân la Roma, are să izbucnească un război civil. Într-o zi - „un eveniment neașteptat, care ne-a neliniștit pe toți“, notă Drusus -, Tiberius îl invită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
coasta Africii, de la Cyrene la Carthago; și apoi Mauritania, până la coasta Atlanticului. Pe acele străzi mergeau proconsuli, legati și praefecti, se transportau mărfuri, mărșăluiau legiuni, treceau, îndreptându-se spre marile câmpii din Răsărit și de la Miazănoapte, rapida cavalerie ușoară și impetuoasa cavalerie grea, cataphracti; înaintau puternicele mașini de asediu, mașinile de război care demolau orașe. Acesta era imperiul; Augustus avusese dreptate: ca să-l conduci merita să mori. Într-o zi însă, Gajus - fiindcă era tânăr și nu avea vise liniștite, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
scriitorul celebrat, primit solemn în țara care îl gonise; e filozoful ultimelor doctrine, deși niciodată nu s-a gîndit să profeseze o credință. E frate spiritual - cu toată deosebirea dintre ei - cu Kipling, căci amîndoi simpatizează cu personajele brutale și impetuoase cari nu pot îngădui obstacolele sociale ce stăvilesc pornirea lor nervoasă de a vagabonda în libertate (...); e frate cu D’Annunzio în ceea ce privește disprețul societății și trebuința de a trăi în plăcere și frumusețe. Tustrei sînt însuflețiți de o adiere romantică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu care și-a „onorat” victimele: „...n’am putut ajunge la nici un alt rezultat pozitiv decît acela al remarcării virtuozității formale și inteligenței artistice a d-lor Voronca, Fundoianu, Tzara și, cu deosebire, Vinea, în cîteva producțiuni izolate. Încolo, toată impetuoasa revoluție a liricei extremiste constă în utilizarea unei singure maniere: brutala asociere de termeni vehemenți și abrupta juxtapunere de imagini siluite. Disolvarea lexicului și a sintaxei, anularea logicei și a simțirei departe de a reliefa substratul inconștient al sufletului omenesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai sus menționat) este evitarea „concluziilor” mortificante, lăsată la latitudinea poeților, nu a criticilor; în lumina „luptei tinerești”, avangardele și modernismul de varii nuanțe - inclusiv cel „tradiționalist” - se întîlnesc într-o diversitate stimulativă: „ultima generație de poeți se ridică acum impetuoasă și zgomotul luptei tinerești e vibrant și metalic. Nu noi, ci ei vor trage concluziile la etapa poemei românești înfățișată în acest volum”. În Istoria..., G. Călinescu va combate această poziție (pe care, hazardat, o atribuie evreilor în genere): „A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Maria croșetând lângă ușă, Încordată, gata să dispară iarăși la cel mai mic zgomot venind dinspre camera copiilor. Remus se plângea de dureri de gât. Mișcarea nervoasă a mâinilor și tremurul abia perceptibil al bărbiei Însoțeau În chip vădit discursul impetuos, exaltat al bărbatului pe care era gata să-l urmeze până la limita suportabilului, a ridicolului, a frivolității. Pentru ea, Își spunea Flavius-Tiberius, Grațian era, de bună seamă, la fel de mare ca Forman sau Scorsese, despre care știa puține lucruri cum tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]