647 matches
-
într-o anumită perspectivă ideologică, economică și politică, pictorul încearcă să argumenteze necesitatea înțelegerii actului creator ca act de construcție, ca formă de intervenție rațională și decisă dincolo de orice conjunctură. Calificarea curentelor mari din istoria artei - naturalism, clasicism, idealism, romantism, impresionism, cubism, futurism, constructivism, suprarealism, realism " drept forme repetitive, recurente, în dinamica existenței societății umane, afirmația că ,,tema este socială, forma e real constructivă" sau că ,,omul social este condus prin artă spre o viață superioară, spirituală și sufletească"" sînt doar
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
spre modernitate, de a crea și de a susține o critică de direcție. În perioada Pașilor pe nisip, a ironizat continuu, a detestat critica de direcție, pe care o vedea întruchipată în Nicolae Iorga și în doctrina sămănătoristă. A adoptat impresionismul în felul elementar în care îl înțelegem noi astăzi, un înțeles limitat al lui. Sigur că impresionismul este mult mai mult, o artă, o filosofie și un stil, așa cum și E. Lovinescu a progresat în înțelegerea lui ca fenomen mult
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
nisip, a ironizat continuu, a detestat critica de direcție, pe care o vedea întruchipată în Nicolae Iorga și în doctrina sămănătoristă. A adoptat impresionismul în felul elementar în care îl înțelegem noi astăzi, un înțeles limitat al lui. Sigur că impresionismul este mult mai mult, o artă, o filosofie și un stil, așa cum și E. Lovinescu a progresat în înțelegerea lui ca fenomen mult mai complex. În înțelesul elementar, onestitatea foarte tânărului E. Lovinescu însemna a comunica pur și simplu o
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
o filosofie și un stil, așa cum și E. Lovinescu a progresat în înțelegerea lui ca fenomen mult mai complex. În înțelesul elementar, onestitatea foarte tânărului E. Lovinescu însemna a comunica pur și simplu o impresie, inevitabil subiectivă, despre o carte. Impresionismul însemna asumarea acestei subiectivități. Extrem de interesant este felul în care a evoluat impresionismul critic. Profesionalizarea criticii înseamnă și adoptarea unei critici de direcție, și conectarea literaturii române la Europa - Lovinescu o făcuse cel mai ferm - și ceea ce va numi puțin
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
lui ca fenomen mult mai complex. În înțelesul elementar, onestitatea foarte tânărului E. Lovinescu însemna a comunica pur și simplu o impresie, inevitabil subiectivă, despre o carte. Impresionismul însemna asumarea acestei subiectivități. Extrem de interesant este felul în care a evoluat impresionismul critic. Profesionalizarea criticii înseamnă și adoptarea unei critici de direcție, și conectarea literaturii române la Europa - Lovinescu o făcuse cel mai ferm - și ceea ce va numi puțin mai târziu de 1920, ideologizarea criticii: adică trecerea de la un impresionism fără idei
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
a evoluat impresionismul critic. Profesionalizarea criticii înseamnă și adoptarea unei critici de direcție, și conectarea literaturii române la Europa - Lovinescu o făcuse cel mai ferm - și ceea ce va numi puțin mai târziu de 1920, ideologizarea criticii: adică trecerea de la un impresionism fără idei la un impresionism cu idei. Nu poate lua naștere o critică implicată în actualitate, o critică de durată, o critică deschizătoare de orizont, fără a avea idei. Acesta este fenomenul extrem de interesant: ideologizarea criticii impresioniste lui Lovinescu, ce
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
criticii înseamnă și adoptarea unei critici de direcție, și conectarea literaturii române la Europa - Lovinescu o făcuse cel mai ferm - și ceea ce va numi puțin mai târziu de 1920, ideologizarea criticii: adică trecerea de la un impresionism fără idei la un impresionism cu idei. Nu poate lua naștere o critică implicată în actualitate, o critică de durată, o critică deschizătoare de orizont, fără a avea idei. Acesta este fenomenul extrem de interesant: ideologizarea criticii impresioniste lui Lovinescu, ce se complăcuse în senzorialitatea și
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
deceniile trei și patru ale secolului XX. În stilul criticii, după perimarea modelului cel mai important pentru tinerețea lui Lovinescu, Faguet, nu cred că a găsit un alt exemplu de substituire sau un exemplu mai prestigios, pentru trecerea de la un impresionism european foarte interesant și foarte la modă, cum era cel al lui Faguet, spre un impresionism cu idei. Nu știu dacă l-a găsit. Nu l-a numit în orice caz, sau nu l-am găsit nici eu numit, întruchipat
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
pentru tinerețea lui Lovinescu, Faguet, nu cred că a găsit un alt exemplu de substituire sau un exemplu mai prestigios, pentru trecerea de la un impresionism european foarte interesant și foarte la modă, cum era cel al lui Faguet, spre un impresionism cu idei. Nu știu dacă l-a găsit. Nu l-a numit în orice caz, sau nu l-am găsit nici eu numit, întruchipat într-un reper. Reevaluarea impresionismului inițial era însă o necesitate. E. Lovinescu face bilanțuri pe care
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
foarte la modă, cum era cel al lui Faguet, spre un impresionism cu idei. Nu știu dacă l-a găsit. Nu l-a numit în orice caz, sau nu l-am găsit nici eu numit, întruchipat într-un reper. Reevaluarea impresionismului inițial era însă o necesitate. E. Lovinescu face bilanțuri pe care le enunță foarte interesant și sintetic la zece ani de critică, la douăzeci de ani de critică, la treizeci și la aproape patruzeci. Ultimul e un articol foarte sintetic
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
riscul să spună, așa cum a spus E. Lovinescu la vremea lui, ce ar trebui să facă literatura română pentru a se conecta la Europa? Soluția e intelectualizarea literaturii - decidea el atunci, și intelectualizarea criticii, intelectualizarea în sensul ieșirii dintr-un impresionism fără idei. Deși în tinerețe a detestat critica de direcție, nefericit întruchipată de N. Iorga datorită opțiunii sămănătoriste, după 1919, când iau naștere cenaclul și revista "Sburătorul", E. Lovinescu se simte obligat să-și asume o direcție "de centru" între
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
privește textualismul, dezvoltat pe model italian de Marin Mincu și de alții, el presupune o analiză, pe cât de sofisticată, pe atât de aleatorie, dar nu una propriu vorbind filologică. O dată decesul Noii Critici înregistrat oficial, critica românească a revenit la impresionismul glorios inspirat de Lovinescu și de Călinescu.
Filologicale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4944_a_6269]
-
de vedere formal, al construcției propriu-zise, ea intră mai curînd în categoria creației de tip rațional, a construcțiilor deliberate în care ansamblul se constituie prin adiționare, prin serialism, prin discurs modular, după cum,din punct de vedere stilistic, ea oscilează între impresionismul mediteranean, expresionismul nordic și un anume simbolism fără geografie. În ansamblu, oricît de mult l-ar irita acest fapt chiar pe autorul însuși, pictura lui Șerban Foarță este o componentă a spațiului central-european, a acelui spațiu cultural în care contradicția
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
Călinescu pentru Eminescu: uriașă defrișare documentară, sinteză factologică, biografie și textologie.” Semn că trecerea timpului a estompat asperitățile unei dispute critice care, în anii ’40, a fost mai mult decât una de personalități: a fost o confruntare de metodă, între „impresionismul” călinescian și raționalismul criticilor lovinescieni, cu Șerban Cioculescu în frunte. Istoriei... lui G. Călinescu din 1941 i se va opune, trei ani mai târziu, o proiectată Istorie a literaturii române, gândită în comun de Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu și Tudor
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
atitudine cumpănită, prin sobrietate, prin expresia armonioasă de bună seamă ca o reverberație temperamentală. Autorul e un spirit metodic fără aderențe la vreo metodă anume din cele ce au fost/sunt acum în vogă, printr-un gen, am zice, de impresionism obiectivat adică adus la treapta unui discurs în care miza sensibilității personale se dizolvă precum un cub de zahăr într-un pahar cu ceai. Nimic crispat, contorsionat, patetic în propozițiile d-sale ca și cum valorile asupra cărora referă și principiile pe
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
aparțin Noului Val, sau Noului Cinematograf Românesc cum a mai fost numit acest fenomen unic în cinematografia noastră. Într-un fel, avem un portret al acestei cinematografii, dar nu despre pictură academică este vorba aici, ci mai degrabă despre un impresionism aș spune cerebral atât de bine este modelată ideea de o état d’âme, cu o indelebilă stilistică, pentru că autorul are și acest talent particular și rarisim al fixării printr-o frază memorabilă. În definitiv, dacă privim cu atenție aceste
Amarcordul Filmarului (lui) Cristian Tudor Popescu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2440_a_3765]
-
în amănunt dintr-o perspectivă neobișnuită, punând accentul pe creații concepute nu pentru a fi expuse public ci pentru a fi examinate de colecționari în intimitatea propriului cămin. Lumea pe care au reconstituit-o este o lume sumbră, departe de impresionism, de pictura în aer liber, de scene cu reuniuni gălăgioase. O lume apropiată de scrierile lui Poe și Baudelaire, definită de teme precum nebunie și violență, senzualitate și droguri, obsesii și reverii, moarte și creaturi fantastice. Lucrările alese au reprezentat
Mici expoziții la Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6485_a_7810]
-
asupra relației dintre naționalism și democrație. Teritoriul criticii e dominat de un articol polemic (și programatic), dedicat de Codrin Liviu Cutitaru teoriei critice între tradiție și inovație, "A Study of Great Expectations". Pledoaria este în sensul depășirii stadiului revolut al impresionismului literar, a cărui expresie paradigmatica ar fi oferită de cronică literară, în favoarea construcției teoretice de rigoare universitară. Și totuși, raportul dintre cronică și construcția teoretică nu e neapărat dihotomic - dovadă o oferă o tradiție ilustra, de la E. Lovinescu până astăzi
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
într-o anumită perspectivă ideologică, economică și politică, pictorul încearcă să argumenteze necesitatea înțelegerii actului creator ca act de construcție, ca formă de intervenție rațională și decisă dincolo de orice conjunctură. Calificarea curentelor mari din istoria artei - naturalism, clasicism, idealism, romantism, impresionism, cubism, futurism, constructivism, suprarealism, realism - drept forme repetitive, recurente, în dinamica existenței societății umane, afirmația că ,,tema este socială, forma e real constructivă" sau că ,,omul social este condus prin artă spre o viață superioară, spirituală și sufletească..." sînt doar
De la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7899_a_9224]
-
el a condus mai multe publicații, unele cu nume-simbol: „Trompeta Carpaților“, „Buciumul“. Miercuri, 26 martie Claude Debussy Cu 85 de ani în urmă a murit compozitorul, pianistul și criticul muzical Claude Debussy, inițiatorul și cel mai de seamă reprezentant al impresionismului muzical francez. Novator în domeniul formei, ritmicii, armoniei și orchestrației, el a impus stilul care a influențat creația muzicală a secolului al 20-lea. Dintre compozițiile sale, merită amintite „Preludiu la după-amiaza unui faun“, ciclurile de „Preludii“ pentru pian, suita
Agenda2003-12-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280823_a_282152]
-
Maiakovski (din prima perioadă de creație, firește). În concepția lui Boris Pasternak, futurismul înseamnă acțiune novatoare în domeniile obișnuitelor manifestări ale vieții sub semnul eternității. În articolul programatic "Pocalul negru", poetul își formula crezul (de etapă) astfel: Deci, permiteți-i impresionismului în miezul metaforei futurismului să fie un impresionism etern. Transformarea vremelnicului în veșnic prin intermediul clipei limitative - anume acesta e adevăratul sens al abreviației futuriste". În 1927 Pasternak părăsește LEF-ul (Frontul de Stânga al Artei), orientându-se în albia unui
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
concepția lui Boris Pasternak, futurismul înseamnă acțiune novatoare în domeniile obișnuitelor manifestări ale vieții sub semnul eternității. În articolul programatic "Pocalul negru", poetul își formula crezul (de etapă) astfel: Deci, permiteți-i impresionismului în miezul metaforei futurismului să fie un impresionism etern. Transformarea vremelnicului în veșnic prin intermediul clipei limitative - anume acesta e adevăratul sens al abreviației futuriste". În 1927 Pasternak părăsește LEF-ul (Frontul de Stânga al Artei), orientându-se în albia unui neoclasicism de o distinctă individualitate, în cazul său
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
în prezent cel mai mare înnoitor al picturii la sfârșitul secolului al XIX-lea. Reducerea perspectivei la valorile termice ale culorilor și directa sa referire la formele geometrice au făcut ca pictura lui Cézanne să reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioadă a acestei ultime orientări fiind numită de către unii teoreticieni ai artei, "faza cézanniană". Opera lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanță evoluția artei moderne, al cărei limbaj o revoluționează în direcția unor experiențe
Google aniversează 172 de ani de la naşterea pictorului francez Paul Cézanne () [Corola-journal/Journalistic/70759_a_72084]
-
subiectiv anticonfesiv (ceea ce nu e deloc un paradox, întrucât toată opera trebuie să fie o confesiune indirectă), în timp ce E. Lovinescu este un critic subiectiv confesiv prin excelență (ceea ce nu e deloc un pleonasm, întrucât confesiunea emană atât de opțiunea pentru impresionism, cât și din necesitatea de a-și fonda convingerile estetice pe o anumită disponibilitate psihologică, particulară, deci irepetabilă). E. Lovinescu s-a studiat pe sine cu extraordinară minuție, ilustrând ca nimeni altul (între criticii români) virtutea autocunoașterii. S-a supravegheat
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
S-a supravegheat moral, și-a problematizat alegerile de stil (trecerea de la un conservatorism lingvistic la o neologizare mai îndrăzneață a limbajului critic), a detașat etape, pe care și le-a asumat nu doar stilistic, ci și existențial. A extins impresionismul de la un mod de a trăi și de a percepe lumea, predestinat de un fond irațional, la un mod de a gândi și de a recepta valorile, în acord cu o rațiune superioară. A transformat scepticismul și relativismul dintr-o
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]