1,953 matches
-
cărții), prelegerea „Eminescu, critic teatral” (Zeno Fodor), precum și lansarea cărții „ACEȘTI NETRBNICI CARE NE CONDUC - Interviu cu Mihai Eminescu”, piesă de teatru scrisă de Miron Manega și apărută la Editura NICO din Târgu- Mureș. Nicolae Băciuț și Miron Manega au improvizat o punere în scenă, sub formă de teatru-lectură, a unui fragment din această carte. • ÎN ZIUA A DOUA (28 decembrie): demonstrație sportivă a fraților Andrei și Tudor Coco, de la Clubul „Tornado” Târgu-Mureș (campioni taekwondo), lansarea revistei „KINECO” a Facultății de
UN PUTERNIC AVANPOST AL UZPR LA TÂRGU-MUREŞ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363818_a_365147]
-
ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte alimente, pentru a se pregăti pomana caloianului. Bunica le-a gătit o omletă mare cu mărar, plăcintă cu brânză și gogoși, iar din zeamă de lămâie, zahăr și bicarbonat de sodiu, au improvizat limonada. Copii erau veseli și gălăgioși nevoie mare, care mai de care gata să-și povestească impresiile și ce au observat la cei vârstnici, când le-au trecut prin fața porții. Drăcoaica de Maria, care tot pendulase din candela improvizată de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
au improvizat limonada. Copii erau veseli și gălăgioși nevoie mare, care mai de care gata să-și povestească impresiile și ce au observat la cei vârstnici, când le-au trecut prin fața porții. Drăcoaica de Maria, care tot pendulase din candela improvizată de bunicul ei, dintr-o cutie de conservă, legată cu sfoară, se tot învârtea, cântând în jurul mesei, unde era așezat grupul de copii la umbra unui copac rămuros, caloiene, iene deschide portițele... și udă fetițele și cu o cană de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
această ocazie. Nu fusesem avertizat, nu mă pregătisem câtuși de puțin și mă vedeam silit să țin un spici în fața elitei Facultății de Filologie a Universității din Timișoara și a rectorului acesteia însuși. Nu mai țin minte nimic din ceea ce improvizasem atunci, cu excepția unui lucru. Cum evenimentul avusese loc nu multă vreme după revoluție, m-am gândit să zic că noi, studenții de odinioară, am reținut din atitudinea profesorilor noștri o permanentă reținere în a aduce elogii, sau măcar de a
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
publicate deja, poezie, în diferite stiluri. Atmosfera a fost lucrativă, toți invitații au spus păreri și la textele prezentate dar am discutat și alte subiecte ale literaturii contemporane. Mă străduiesc să depășim clișee de cenaclu, să fim constructivi, deschiși, să improvizam nu să regizăm, să nu tipizăm niște întâlniri care se vor relaxante pe de o parte dar și utile scriitorilor pe de altă parte. Mulțumim scriitorilor, invitaților, Mioara Băluță,Carmen Ștefania Luca,Eugen Sfichi, Antonela Madalina Braescu Iftimie, prof Laura
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
întregi a rămas nemișcat. - Bea! a tunat vocea. Îngrozit, a sorbit din lichidul roșu crezând că e vin. Avea un gust sălciu, metalic. Brusc n-a mai știut nimic dar au început să i se succeadă, ca pe un ecran improvizat în fața ochilor, scene din viața sa. Cu o rapiditate uimitoare, flash-uri, secvențe amestecate, oameni, locuri. Nu-și amintea, nu înțelegea nimic. O durere cumplită de cap, totul se învârtea în mintea și în jurul său ca într-un carusel nebun
PACTUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363441_a_364770]
-
povești și basme, eu ascultându-l fermecat. Erau povești și basme pe care nu le-am mai auzit sau citit, până azi, nu le-am întâlnit în nicio culegere. Tata mă fascina cu puterea lui de a descrie, de a improviza, de a colora povestirea și a-i întinde firul printre întâmplări. Privea frumos natura, se interioriza în ea. Cânta într-un chip melodios, întrucâtva înnădușit, ca pentru sine, ca un murmur. Nu producea o melodie gâtuită, ci un susur melodios
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
amintesc că atunci când eram în vacanța de vară și nu aveau loc asemenea serbări, eu strângeam copiii ca un adevarat lider; mergeam la gârlă sau pe uliți și le vorbeam despre intențiile mele de a organiza serbări în aer liber. Improvizam o scenă ajutați de părinții noștri, pe locul viran de vis-a-vis de casa părintească. Cortina era făcută din cearceafuri, părțile laterale ale scenei le împodobeam cu diverse cuverturi țesute de mamele noastre în razboaie, în mai multe ițe, frumos colorate
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
în ultima zi, domnul Dan mi-a făcut o invitație la microfon: - Am aflat că am avut un epigramist cu noi. Păi eu nu cred, dacă nu ne spune și nouă o epigramă. Așa că n-am avut încotro și am improvizat la repezeală. Motorul lui Cristian Merge repede la vale Dar mai tare-i domnul Dan, Are două... la sandale. Publicul, generos, mi-a iertat aritmia din primul vers și m-a răsplătit cu aplauze. Recitind, constat că umorul e mult
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
ăla!” Știam că ne căutăm unul pe celălalt, orbecăind prin viață ca printr-un tunel, poate chiar atingîndu-ne cîteodată, simțind o cutremurare dar, neînțelegînd-o, ne continuăm căutarea pe pipăite, ca orbii. Mi-am pus la fereastra dinspre drum o perdea improvizată dintr-un cearceaf, ca să nu mă deranjeze lumina zilei cînd scriu la computer. Cînd vreau să văd ce mașină se hurducăie peste pod, ridic perdeaua ... Și ce perdea ar trebui “să ridic”, ca să văd realitatea în care este ancorată viața
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
ungurii au atacat dulapurile cu lenjerie. Toate cămășile lui Lămpi s-au dus pe apă sâmbetei. Dar nu acesta a fost răul cel mai mare. Ne-au scos din pivniță, unde ne ascunserăm, și ne-au dus într-un lagăr improvizat pe malul Arieșului. Lămpi era și el acasă, se întorsese imediat după schimbarea regimului de la București, obținuse cu greu o permisie pentru câteva zile ca să-și vadă familia. Ca inginer chimist rămăsese în țară, unitatea lui era cantonata undeva în
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
strofă mai aleasă, Eminescu te-ar surprinde, Pe tine cât ești de frumoasă. În tabloul curat, Al aducerilor aminte, Eu ce aș putea să fac? Nu pot să te pictez, Pe acest caiet curat, Nu pot nici o strofă, Să mai improvizez. Baia de Arieș 1963 Referință Bibliografică: 270 EU NU POT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2350, Anul VII, 07 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
270 EU NU POT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360915_a_362244]
-
gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
a dat o formă atât de frumoasă, cine le-a colorat așa de diferit și mă bucuram de lumina risipită în culorile florilor. Mirosul discret al ierbii și al florilor de câmp îmi umpleau plămânii mici de copil ... Tata îmi improvizase o plasă de prins fluturi, fiindcă îi spusesem cât erau de frumoși: imaculați, colorați în splendide culori diafane, valsând în aerul din jurul meu. Mă împiedicam de ierburile mari urmărind câte un fluture, cădeam și râdeam de câte ori eram păcălită. Fluturele zbura
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
spunea Nichita, chiar dacă vorbea despre o ceapă sau despre o groapă cu noroi din drum, ai fi observat că monologul ori dialogul său nu formulau altceva decât o neîntreruptă poezie. Ba uneori se exprima direct în versuri cu rime spontane, improvizate pe loc, după care râdea, încât te întrebai de unde le mai tot scoate... Din acest motiv, un fost coleg de clasă cu el, medicul A.M., îmi spunea anul trecut că majoritatea colegilor lui de liceu, până să-l cunoască mai
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
trecută nu ai dormit bine? Se îngrijoră Adeline . - Nuu! Nu-ți face tu griji pentru mine mamă! Eram singură și cum azi noapte am văzut pe SKIPE filme până târziu, se vede că azi m-a ajuns oboseala. Minți ea, improvizând la întâmplare. - Cred că te plictisești, tesoro mio! Ar fi bine să pleci pe undeva în vacanță copilă dragă, cu prietenii tăi câteva săptămâni, ca să-ți limpezești un pic ideile. Poate ar fi bine să pleci în străinătate o vreme
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
prind formă și se derulează, în acest oraș. De primii ani de viață, pe artistă o leagă amintiri de neuitat. Îi plăceau patinajul, echitația, dansul, dar mai ales, își dorea încă de pe atunci, să devină vedeta. Nu o dată, aceasta își improviză din te miri ce, un microfon și îi încântă pe toți cu vocea ei. Cei care au sprijinit-o, au înțeles-o și au ajutat-o pe Lucky Marinescu să își vadă visul cu ochii, au fost bunicii și părinții
O VIAŢĂ DE ARTIST. DIALOG CU LUCKY MARINESCU, DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ FACI MUZICĂ ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367305_a_368634]
-
gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
interlocutor de valoarea și competența domnului Grigore Leșe, nu puteam să nu-l întreb ce crede despre "manelizarea"cântecului popular românesc. "Stați să lămurim lucrurile. Toată lumea se leagă de acest termen: "manea". Cuvântul "manea"vine de la "mani", care înseamnă "a improviza". Maneaua este un gen extraordinar, care n-are nici o legătură cu ceea ce fac "cântăreții"ăștia care apar pe bandă rulantă. Ei nu cântă manele. Ei lălăie niște cântece de metisaj: ritmul din Bulgaria, textul din România și totul pus într-
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
văzut. Dar au fost numai lăutari. Trebuie să ai grijă și măsură cu ei, dacă îi chemi de mai multe ori îi strici. - Maestre, dar manelele? - Subiectul ăsta presupune un studiu foarte serios. Eu atât știu că “mani” înseamnă a improviza. Manelele adevărate presupun talent, improvizație. Manelele mă duc cu gândul la cântecul arabo-persan și la horea lungă din Maramureș sau din Oltenia. - Dar astea cărora le spunem noi manele? - Asta este o muzică amestecată de metisaj. Le-au pus ritmuri
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze, știe să se facă plăcut, el când cântă nu-și privește cetera, se uită prin sală să vadă dacă place ce cântă. Țăranul cântă pentru el. Asta e cu totul altceva. - De ce v-ați făcut profesor de muzică? - Cred că
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
a așternut să scrie ceva, dar pe biroul acela era și un ceas deșteptător, cu bătaie puternică. Zgomotul ăla sacadat, l-a deranjat. Și-a pus căciula pe el, ca să nu-l mai audă și i-a spus duduiei Otilia, improvizând pe loc: „Hodoroaga asta, parcă e nebună!/ I-auzi cum mai bate, i-auzi cum mai sună:/ Am s-o-arunc odată în Eternitate,/ I-auzi cum mai sună, i-auzi cum mai bate!”... Scriitorii tineri sau ceva mai copți, conturau și
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
și foame aveam amândoi. Amica mea și-a abandonat pescuitul, a așezat fixa rezemând-o de mașină și a trecut să mă ajute la aranjarea prânzului pe platou, în locul sendvișurilor consumate la micul dejun. Acum umbrela era instalată lângă masa improvizată pe pătură și ne ocrotea împotriva soarelui. Friptura de crap, mai ales, era delicioasă. Bucățile de pește fript dispăreau văzând cu ochii. Mai aveam pește crud în lighean, de asemenea și jar în grătar, în cazul că nu ne-am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
la ecfonisul final prin răspunsul „Amin”. Termenul de anafora înseamnă ridicare, înălțare, ofrandă, jertfă. Anaforaua își are izvorul în rugăciunea de mulțumire și binecuvântare rostită de Mântuitorul în seara Cinei celei de Taină. În Biserica primară ierarhii aveau dreptul să improvizeze textul anaforalei dându-i o redactare personală, respectând însă o anumită schemă comună tuturor liturghisitorilor în ceea ce privește ideile exprimate. Cu timpul s-au impus anumite anaforale redactate de diferite personalități ale Bisericii. În Biserica Ortodoxă s-au păstrat în uz anaforalele
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]