1,095 matches
-
diferența dintre stilurile cognitive. Acest concept desemnează tendința de a răspunde varietății sarcinilor și problemelor intelectuale într-un mod particular. Cercetările care vizează stilul cognitiv fac deosebirea între stilul impulsiv față de stilul reflexiv și stilul analitic față de cel tematic. Copiii impulsivi au un ritm de conceptualizare rapid, cu tendința de a ”ieși la rampă” cu primul răspuns care le vine în minte și sunt preocupați să găsească repede răspunsuri. Copiii reflexivi au nevoie de timp înainte de a răspunde; ei par a
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
nu de rapiditatea cu care este oferit acesta. În ceea ce privește copiii cu stil cognitiv analitic, ei pleacă în conceptualizare de la detalii, față de cei cu stil tematic, care iau în considerare întregul. Din punctul de vedere al randamentului acestor stiluri cognitive, copiii impulsivi dau rezultate mai bune în sarcini care solicită interpretări globale. Cei reflexivi au performanțe mai mari în sarcini de tip analitic. Problema stilului nu se pune în termeni de superioritate sau inferioritate. Cercetările lui J. Kogan au fost 66 validate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
din germană a Manifestului Partidului Comunist, iar unul dintre studiile lui sociologice - reprodus în revista marxistă „L’Ère nouvelle”, scoasă la Paris de socialiștii români - se bucură de o apreciere elogioasă din partea lui Engels. I.-R. se dovedește un temperament impulsiv, un spirit acut și bătăios, foarte la largul său în polemica de idei, rigidă totuși uneori, marcată de confuzii și cu spectaculoase excese. Încercând să aplice ideile materialismului istoric (pe care îl numește materialism economic), combate darwinismul social, organicismul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
atrage același grad de autodezvăluire și din partea ascultătorului (vezi și supra, 2.1, „Fereastra Joharry”). Trăsăturile de personalitate pot fi sintetizate pe câteva axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții au o activitate cognitivă mai intensă și sunt mai puțin impulsivi și spontani, în timp ce extravertiții sunt impulsivi și spontani, dar au o activitate cognitivă superficială. În plan comunicativ, extravertiții se manifestă ca persoane vorbărețe (vorbesc repede, mult, cu pauze scurte), au intensitate vocală ridicată, expresivitate comunicativă, abordează tematici diverse, dar generale
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din partea ascultătorului (vezi și supra, 2.1, „Fereastra Joharry”). Trăsăturile de personalitate pot fi sintetizate pe câteva axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții au o activitate cognitivă mai intensă și sunt mai puțin impulsivi și spontani, în timp ce extravertiții sunt impulsivi și spontani, dar au o activitate cognitivă superficială. În plan comunicativ, extravertiții se manifestă ca persoane vorbărețe (vorbesc repede, mult, cu pauze scurte), au intensitate vocală ridicată, expresivitate comunicativă, abordează tematici diverse, dar generale și puțin focalizate, au precizie în
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sex, culoarea părului, timbrul vocii, coeficient de inteligență, capacitate de gestionare a emoției etc.) sau cu imaginea pe care și-a format-o despre sine prin interacțiune socială (un foarte bun sportiv, cel mai rapid alergător, om cu simțul umorului, impulsiv etc.) și în urma internalizării unor caracterizări făcute de cei cu care a interacționat (un foarte bun orator, o persoană cu un scris foarte frumos, o persoană de încredere, o persoană de obicei puțin luată în seamă de colegi etc.). Respectul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evidență lipsa de cenzură și autocenzură în relațiile sociale, manifestările instinctuale: spirit grosolan, necioplit, viteji, dar fără disciplină militară, puși pe harță, războinici, puțin primitori, răi, se poartă autoritar, nervoși (secolul al XVI-lea); buni ostași, veseli în sărăcie, nerușinați, impulsivi, iubitori de noutate (secolul al XVII-lea); recunoscători pentru faptele bune, dar răzbunători când sunt jigniți, curtenitori, amabili, iubitori de străini (secolul al XVIII-lea); nu păstrează amintirea răului mai mult decât pe cea a binelui, se ândrăgostesc repede și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cotidian, "pentru a scăpa de suferința din lumea reală" (McGonigal, 2010). Aceste comunități îi deconectează emoțional de lumea reală și, în același timp, le oferă satisfacția unei expertize obținute gradat și a unor provocări pe măsura acesteia. În plus, acțiunile impulsive sau cele care provoacă limitele etice ale persoanei nu au consecințe la fel de puternice sau permanente ca acelea din viața reală. Toate aceste caracteristici ale comunităților virtuale de tip MUD facilitează fenomenul adicției, mai puternic și diferit de fenomene similare cu
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de tip borderline Tulburarea de personalitate de tip borderline se referă la un pattern de durată care debutează de regulă în prima parte a vieții adulte și care cuprinde o imagine de sine, dispoziții afective și relații instabile, precum și comportamente impulsive. Persoanele afectate de această tulburare nu pot suporta singurătatea, viața lor caracterizându-se printr-un șir lung de relații instabile și intense. În plus, acești indivizi apelează frecvent la comportamente de risc ca alimentarea compulsivă, sexul neprotejat, consumul de alcool
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
forțele retrograde antidemocratice. Democrația era, în formularea de acum a lui Călinescu, „regimul în care supunerea obișnuită la interesele obiective ale colectivității și implicit la judecățile acesteia, ieșite din deliberare, se împacă foarte bine cu individualitatea, fără prezența căreia forțele impulsive ar putea să izbucnească”. Critica cea mai vehementă este adresată opoziției și publicațiilor acesteia, îndeosebi Partidului Național Țărănesc și lui Iuliu Maniu, transformat din victimă într-un personaj odios (Acuzatul Iuliu Maniu). Bruscă este și trecerea de la „apărarea instituției monarhice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
aceste trei sectoare reflectă un grad mai mare de autodisciplină. Rezultatele au demonstrat că fetele a căror fereastră de la cameră dădea spre un spațiu verde aveau o mai mare capacitate de a se concentra, de a se abține de la acțiuni impulsive și de a-și amâna satisfacția decât fetele care nu aveau aceeași vedere de la fereastra lor. În privința băieților, concluziile diferă. Într-adevăr, nu există deosebiri între cei a căror cameră le permitea să vadă natura și ceilalți. Probabil pentru că băieții
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
putea lipsi, dar pe care îl vom cumpăra totuși pentru că nu ne putem abține... Dacă acest act este ocazional, liniștiți-vă, nu este vorba de ceva patologic. În schimb, este mai grav atunci când acțiunea de a cumpăra nu mai este impulsivă, ci „compulsivă”, adică irupe în minte, foarte frecvent, în mod irațional și cu urmări dramatice, ca datorii mari, faliment personal, minciuni și divorț, deturnare de fonduri, depresie sau chiar încercarea de a se sinucide... În primul rând, dacă vă duceți
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
consumatorul dorește să obțină cât mai multe informații care să-i prezinte performanțele produselor<footnote Costinel Dobre, Comportamentul consumatorului, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2000, p. 135. footnote>, și care, desigur, să-i faciliteze realizarea unei comparații între acestea; d) Comportamentul impulsiv de cumpărare, care apare în situația în care consumatorul, sub influența unui stimul puternic, ia hotărârea de a cumpăra ceva imediat. Pentru unii indivizi este dominanta comportamentului de cumpărare, deși el provoacă adesea conflicte emoționale. Este evident faptul că în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
deși el provoacă adesea conflicte emoționale. Este evident faptul că în condițiile unui venit redus, consumatorul devine mai reflexiv, planificându-și mult mai atent consumurile, spre deosebire de situația în care, ca urmare a creșterii veniturilor, sporesc și actele de cumpărare realizate impulsiv, spontan. Totodată, în cadrul comportamentului global al cumpărătorului se pot identifica trei tipuri de comportament: • comportamentul modal - privește formele de vânzare preferate de cumpărători, calitatea ambalajului, modul de servire etc.; • comportamentul spațial - se referă la atitudinea cumpărătorilor față de distanțele pe care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
au arătat că personalitatea se constituie într-o variabilă explicativă a comportamentului consumatorului și că se pot identifica o serie de legături între tipul de personalitate și preferințele pentru consumul anumitor produse, servicii sau mărci, și stilul de cumpărare (planificat, impulsiv etc.). Capitolul 8 Factorii personali 8.1. Vârsta 8.2. Sexul 8.3. Ocupația 8.4. Stilul de viață Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • înțelege rolul vârstei, diferenței de gen, ocupației și stilului de viață în luarea deciziei
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Carol cel Mare, în ianuarie 814, dispozițiile luate de împărat cu un an înainte intră în vigoare: fiul său unic, Ludovic ce va fi supranumit cel Pios devine împărat al Apusului. Ludovic este un personaj foarte diferit de tatăl său. Impulsiv și pasional, foarte credincios, el suferă în mod pregnant influența mediului său și mai cu seamă pe aceea a clericilor din Aquitania (el fusese rege al Aquitaniei sub domnia lui Carol), care 1-au urmat și la Aix-la-Chapelle. Prima sa
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
place”, „cum simte”, „când simte”, „dacă simte”, etc., în raport cu Dumnezeu și cu propria sa viață. Rugăciunea, celebrarea sacramentelor, mărturisirea păcatelor, deciziile morale și toate celelalte vor fi abordate doar dacă „simte”. Religiozitatea sa este una pur emoțională, sentimentală sau chiar impulsivă. Unii autori numesc acest tip de religiozitate „numinoasă”, pentru că se manifestă printr-o emoționalitate exagerată, care îi domină întreg comportamentul religios și care dă naștere unei iluzii sentimentale, de genul „important este să îl simți în interior pe Dumnezeu”. Atitudinea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de neangajat bolile somatice cronice internările repetate crizele familial-existențiale Concluzii. Depresia este cauza principală a suicidelor. Deoarece comportamentul suicidar este foarte puternic, toate amenințările suicidare trebuie luate În serios. În caz de prezență la subiecți a schimbărilor dispoziționale, a tendințelor impulsive și agresive, a ideilor de moarte și de omucideri, ei nu trebuie lăsați singuri niciodată. Ei trebuie chestionați direct În legătură cu intențiile sale de suicid. Aceste persoane necesită internare În spital pentru acordarea unui tratament urgent de specialitate. Combinația dintre psihoterapie
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
nebuni, dar se confruntau cu un dezastru a cărui intensitate le părea de nesuportat. Contextul și vârsta au implicații majore în răspunsul la întrebarea noastră. Deoarece distorsiunea presupune faptul că subiectul se crede altcineva și consideră că atitudinea sa (chiar impulsivă fiind) nu poate avea decât consecințe fericite, acest mecanism de apărare este oricând potrivit. Anodină în viața de zi cu zi, izolarea afectului constituie o calitate într-o sală de operație, fiind însă cu totul nepotrivită pentru un loc precum
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mental pentru organizarea lor sau pentru amânarea exprimării lor. În această categorie se include, de pildă, exprimarea directă a afectelor. - Expulzarea verbală permite „ventilația” verbală a unui afect sau atacarea verbală a unui obiect. Aici intră, în mare măsură, acțiunile impulsive, foarte diferite de discuțiile sau argumentele logice. În aceeași cercetare, Lindeman încearcă să elucideze și efectul vârstei. Lucrând cu câte 40 de subiecți în fiecare categorie de vârstă (20 de bărbați și 20 de femei), el nu găsește nici o diferență
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
înțeles în sens larg, stipulându-se totodată că el trebuie deosebit de noțiunea de acting out specifică psihanalizei, precum și de conceptul traducere în act, utilizat în psihiatrie. Într-adevăr, acting out (agieren, Freud, 1940/1967) sau traducerea în act, ca act impulsiv, este o încălcare a interdicției de a acționa în cadrul curei clasice, psihoterapia individuală sau instituțională, adică în orice abordare terapeutică ce se sprijină pe relația transferențială vehiculată prin vorbire. În acest caz este vorba de o „împlinire a dorinței”, care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ființă înglobantă: aceea a rațiunii și a sensibilului. Altfel spus, pe cât căutarea unui dincolo, a unei esențe a lucrurilor a putut fi fundamentul unei viziuni morale asupra lumii, pe atât etica va pune accentul pe existență în ceea ce are ea impulsiv, instinctual, preconștient, pe scurt, ca juisare animală. Formă primară! Elan vital! Forța tragicului. Un astfel de acord între rațiune și simțuri este cel care permite înțelegerea formei noi pe care o ia o acordare la lume mai complexă. Un policulturalism
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
memoria: memorează rapid, durata păstrării cunoștințelor fiind medie; reproduce cunoștințele cu dificultate; - imaginația: manifestată în joc și în activitățile artistice; - gândirea: slab dezvoltată; capacitate redusă de utilizare a operațiilor gândirii; - limbajul: vocabular sărac; predomină limbajul dialogat; - trăsături de personalitate: - temperamental: impulsiv, instabil, agresiv; - emotivitate: nu este emotiv;dispoziții afective: vesel, uneori trist, trece repede de la o stare la alta; - însușiri aptitudinale: rezolvă cu erori și consumă mult timp, investind multă energie. c) Cauze pedagogice:supraîncărcarea numărului de elevi din clasă duce
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
pe chipul ei, chiar sub ochiul ei stâng. Să fie asta expresia unei emoții? — Unii oameni sunt gata mereu de noi experiențe. Alții nu sunt. Poate că pentru tine e greu de înțeles, Rebecca. Știu că tu ești o fire impulsivă și caldă. Este unul din lucrurile pe care le admir la tine. — Da, sigur, zic ironică. — Ce vrei să spui cu asta? Haide, Elinor, spun, dându-mi ochii peste cap. Hai să terminăm cu jocurile. Nu mă placi. Punct. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mai importante și utile decât cele pe care reușesc să le obțină specialiștii patologi, din examinarea ulterioară, efectuată peste câteva ore sau chiar zile. În medicina de urgență, imperativul reacției medicale imediate poate duce deseori la omisiuni sau la intervenții impulsive, fără o analiză riguroasă a tuturor datelor disponibile, prin prisma cunoștințelor medicale de specialitate. Doctrina 2 invocă numeroase scenarii în acest sens: problemele abdominale grave se dezvoltă în timp și pot fi diagnosticate atât ca apendicită, cât și ca orice
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]