125,816 matches
-
a fost cea mai mare provocare de până acum, ca poet? Cum vă promovați poemele? Ce surse de inspirație aveți în prezent? - Cea mai mare provocare că poet și nu doar, este aceea de a-mi depăși propriile limitări fizice impuse de starea sănătății mele. Nu să scriu îmi este greu, ci să-mi promovez și să-mi vând cărțile. De aceea, am deschis un blog pe Internet, la adresa http://ionatan.wordpress.com, unde îmi postez unele dintre lucrări. Este cel
CÂND EXPERIENŢA VIEŢII IA FORMĂ DE POEZIE. INTERVIU CU POETUL CREŞTIN IONATAN PIROŞCA by http://confluente.ro/Cand_experienta_vietii_ia_forma_de_poezie_interviu_cu_poetul_crestin_ionatan_pirosca_iunie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/354307_a_355636]
-
neauzit doar trăit. poete când... Anne Marie Bejliu, 23 noiembrie 2015 ---------------------------------------------------------- căutări călătorii între visele inimii și realitate se plimbă verbul ”a fi”, ca un pitic dintr- o istorie uneori prea grea să răzbată pragurile pe care mintea i le impune, contra unei singurătăți materiale. de câte ori mă trezesc, simt durere în fiecare celulă a corpului fizic. neputințele reîncep să-și arate colții. poate de aceea sunt tentată să aleg trăirea în somn, cu flashuri concentrate pe privirea clară. încerc să supraviețuiesc
CĂUTĂRI CĂLĂTORII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1448440742.html [Corola-blog/BlogPost/382920_a_384249]
-
biserici, în cămine, Au apucături de diavoli de crezi că-s haite canine. Cunoscând că omenirea-i controlată de pigmei, Diavolii se spionează zi și noapte între ei. Prin șantaje și teroare, învrăjbind umanitatea, Castele descreierate ne încalcă demnitatea. Ne impun globalizarea, jefuiesc bogății sfinte Și-au transformat omenirea într-o gloata fără minte, Comit crime, spionează, comit acte de teroare, Sunt sperietoarea lumii ajunse la disperare. * România n-are arme, dar are aur cu carul, Ajuns-a la mila lumii
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
când cel sus pus! RETROSPECTIVĂ 2013 În dispute fără noimă când cei mulți rabdă tăcut Omenirea se îndreaptă spre-un final necunoscut Se revoltă izolați, înfruntând veacul nebun Numai cei născuți din piatră, scut pământului străbun. Bizar, o minoritate ne impune crezul ei Prin unelte selectate din tâlhari si derbedei Ne impun perversiunea cei cu arme și cu bani Gloatele înspăimântate au ajuns copii orfani. Sunt aleși să ne conducă susținuți de parveniți Cei cu mințile sucite de drogați pe post
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
cei mulți rabdă tăcut Omenirea se îndreaptă spre-un final necunoscut Se revoltă izolați, înfruntând veacul nebun Numai cei născuți din piatră, scut pământului străbun. Bizar, o minoritate ne impune crezul ei Prin unelte selectate din tâlhari si derbedei Ne impun perversiunea cei cu arme și cu bani Gloatele înspăimântate au ajuns copii orfani. Sunt aleși să ne conducă susținuți de parveniți Cei cu mințile sucite de drogați pe post de sfinți Ateii-s nenorociții, cei bogați au toată stima, Mințile
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
dator și că poate scrie despre minunatul ținut al Bucovinei și despre minunații oameni ai acelor meleaguri unde a simțit fiorul veșniciei... Prin eforturi susținute, doamna Rodean a reușit să obțină aprobările prin care o parte din cheltuielile ce se impun sunt asigurate prin sponsorizări. N-a fost deloc ușor. Plecăciuni, rugăminți, uși deschise cu greu ori rămase închise, promisiuni neonorate și multe alte momente stresante au rămas în urmă. Doamna Rodica a învins și acum este în febra organizării și
VĂ INVIT, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Va_invit_dragi_prieteni_marian_malciu_1349644906.html [Corola-blog/BlogPost/346308_a_347637]
-
neschimbată, dată o dată pentru totdeauna; el o privește ca pe un proces de transformare a realității de către om. Spiritul acuzator al vieții îl îndreaptă firesc pe Kio, katov, Hemmerlich, May spre revoluție. El nu acceptă posesiunea omului de către viață, ei impun posesiunea vieții de către om. În acest punc vital al concepției despre lume și societate se desparte malaraux de Nietzsche care avea doar conștiința tragismului destinului uman.La Malraux intervine speranța( L`Espoir va fi titlul symbolic al romanului dedicate tragediei
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_conditia_umana_geografie_spirituala_a_umanitatii.html [Corola-blog/BlogPost/357860_a_359189]
-
întrebări: „Oare mă va recunoaște?” Slăbise foarte mult, aproape douăzeci de kilograme și își schimbase culoarea părului. Arăta cu totul altfel. „Cum vom reacționa?” Se temea că va avea o reacție de respingere față de el, dat fiind faptul că își impusese acest gen de reacție față de această „specie”, față de tot ce însemna bărbat, tocmai dintr-un instinct de auto-apărare. Nu îi ura, Doamne ferește! Era, însă, tânără, frumoasă, atrăgătoare și rămăsese singură. Lucra într-un colectiv de bărbați și trebuia să-și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1430854804.html [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
ani, Algeria cunoaște o stabilitate relativă, sub socialismul unipartid al președintelui Houari Boumédiènne. Cum evoluția economică și socială a unui stat este în strânsă legătură cu nivelul de pregătire al populației, în Algeria este inițiată o reformă a învățământului, care impune comasarea unui număr însemnat de cadre didactice aduse din străinătate, în școlile algeriene. În vederea materializării acestei reforme, Algeria a încheiat protocoale de colaborare cu țările lagărului socialist, printre care Polonia, Bulgaria și, mai ales, România, de unde sute de cadre didactice
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
situate într-un context social politic privit cu luciditate și responsabilitate, “accidentul” biografic, căpătând astfel și accente dramatice. Cred că apariția unui volum de poezii semnate de Angela Nache (să speram că aceasta apariție nu va mai întârzia mult) va impune un nume prezent și așa prin publicațiile literare, inconfundabil prin sinceritatea cu care și-a asumat condiția (deloc roză și comodă) a celui care trăiește și gândește poezia ca o mare și autentică pasiune. Să sperăm deci ca întâlnirea cu
ANGELA NACHE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_sin_brasovul_literar_si_artistic_angela_nache_.html [Corola-blog/BlogPost/351500_a_352829]
-
disperare să-și apere această comoară. De fapt, fenomenul a acționat în toate locurile și toate timpurile când elementele identității oamenilor au fost agresate. Cu atât mai mult în zilele noastre, când factorii globalizării intensifică această agresivitate. De aceea se impune ca și noi, românii, să ne protejăm acest bun moștenit de la înaintașii noștri. În țară, acest lucru se face cu multă ușurință prin comunicarea firească dintre oameni, fără să se considere ca o necesitate sau vreun efort deosebit, pentru că aici
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate, se armonizează caracterului sfânt ce i se impune. Trebuie să nu se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472111542.html [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate, se armonizează caracterului sfânt ce i se impune. Trebuie să nu se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472111542.html [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
misiunea sa ultimă trebuie să dispună de calități religioase, morale și raționale eminente, dăruit prin asceză slujirii lui . Reprezentarea Domnului de către preot sau păstor în timpul exercițiului slujirii sale aduce ca rezultat asumarea din partea lui a responsabilităților celor mai mari, ce impun mobilizarea tuturor puterilor și a capacităților lui pentru realizarea deplinătății virtuților, prin urmarea lui Iisus Hristos „după măsura întrupării” . Astfel, preotul ar putea să devină „modelul credincioșilor” și „Evanghelie vie”, propovăduind prin personalitatea lui caracterul izbăvitor și mântuitor al vieții
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472111542.html [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
mai departe, de a găsi alte motive de inspirație, o noua sintactică plastică, permanent într-o desfășurare, dacă se poate evolutivă. În ceea ce privește relația ”artă-interes”, cred că e un non sens, ori faci ”artă pentru artă” ori ”artă cu tendință”! Se impune foarte acut problema relației dintre artă și moralitate. Ai atins o coardă foarte sensibilă și actuală. În primul rând trebuie să nu te minți pe tine însuți, apoi pe cei cărora le propui creațiile tale, acestea trebuie să te reprezinte
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson by http://uzp.org.ro/un-recurs-vizual-dramatic-al-imaginilor-marginirii-de-vorba-cu-pictorul-adrian-samson/ [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
obiecte pentru satisfacerera plăcerilor, sau ca simple păpuși, sau ca manechie îmbrăcate și împodobite drept reclamă pentru poziția ta socială înaltă, sau când devin idolul pentru care renunți la obligațiile tale morale sau când sunt transformate în roabe. Nu poți impune femeii de azi, care poate fi doctor, inginer, ofițer... reguli vechi de 2000 de ani, cum ar fi supunerea oarbă față de bărbat. Nu dorința lui Hristos, ci situația înapoiată a femeii din vremea aceea a dus la instituirea unor asemenea
BĂRBAŢI, FEMEI, ŢINUTĂ, SEXUALITATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_barbati_fe_marina_glodici_1377253561.html [Corola-blog/BlogPost/362867_a_364196]
-
să privesc cu mai multă reținere apelurile la sinceritate, și bună colegialitate, ale tovarășei diriginte, și ale tuturor oamenilor, în general. Adică, în ciuda a ceea ce gândeam cu adevărat, gânduri sincere și idealiste, poate, primul nivel de cenzură mi l-am impus eu însumi. Pentru a mă proteja pe mine? Nu cred. Eram destul de tânăr ca să nu mă intereseze prea mult persoana mea. În fond, veneam la școală pentru a face perfomanță la învățătură. Dar tatăl meu și mama mea nu îmi
MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/jianu_liviu_1409047274.html [Corola-blog/BlogPost/368191_a_369520]
-
este de cele mai multe ori străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
laicatului de a rămâne timorat și defensiv (fie că este vorba despre icoanele din biserici sau de o legislație specifică pe dimensiunea socială). Al treilea element prin care discursul public este distorsionat este „iluzia neutralității“. Libera cugetare a reușit să impună ideea că a vorbi din afara religiei înseamnă neutralitate, iar toți care „sunt cu Biserica“ sau „cu popii“ sunt viciați iremediabil și inapți să-și depășească propriile prejudecăți. „Soluția“ liberei cugetări sună așa: dacă ești religios trebuie să-ți menții religia
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Elemente ale hedonismului în poezia lui Bacovia, eseu de Al.Florin ȚENE Filosofia începutului de secol douăzeci a schițat conceptul rațiunii universale ce se impune indivizilor izolați. În acest context, individul apare ca un Eu singularizat "împotriva celorlalți prin impulsurile gândurilor și intereselor sale"(Herbert Marcuse). Construirea unei lumi comune se realizează prin reducerea individualității concrete la esența gândirii pure. Aici fiind vorba de Eul
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
relația poet-societate implică nu rămânerea nemijlocită la fenomenul senzorial, care poate fi dorit și gustat ca frumos, ci în esența eului poetului, în modul lui adevărat de a fi. Deși hedonismul se găsește la antipodul filosofiei rațiunii, el vrea să impună înflorirea și satisfacerea individului ca scop în interiorul unei realități nu tocmai armonizate. În "Marș funebru", Bacovia, eliberat de sugestii literare și motive estetice, ascultă melodia funebră în cadrul naturii autumnale și hibernale, conciliind senzația fericirii interioare, particulară, cu nefericirea generală. Acest
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului TAINĂ - LEOAICA FLAMANDA CARE DĂ TÂRCOALE MELANIA CUC , VARA LEOAICEI, Editura Zip, București, 2011 Prozatoare prodigioasa, cu un palmares impresionat de scrieri la activ, poezii, proza, publicistica, române, scrieri spirituale, eseistica, Melania Cuc s-a impus în literatura actuala prin originalitatea stilului și prin abordarea tematicilor care vizează psihologia umană în toate ipostazele ei. Recentul român, „Vară leoaicei”, se înscrie pe linia epicului contemporan, cu personaje și acțiuni viabile, menite să țină treaza atenția cititorului și
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
lui Andrei Prut, alias Craiul de Ghinda, un om care era “de toate câte ceva”, destin cu care se poate identifica orice ins din zilele noastre, un om dintr-o bucată, “care vorbește pe șleau. Nu regretă că nu s-a impus, că nu și-a luat funcții, nu a făcut avere din credite bancare. El este ce este, spirit liber, fără vise, proiecte sau griji pentru ziua de mâine. Cand pune capul pe pernă, doarme foarte bine”. Prin ochii lui vedem
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
de scurtă respirație, nu prin publicistica să, ori muncă redacționala depusă la reviste de prestigiu, nu doar prin tablourile și icoanele pe sticlă, pe care, cu un hâr uimitor le realizează, dar prin întreaga să atitudine, Melania Cuc s-a impus și și-a creat un nume și un loc sigur în galeria oamenilor de cultură și arta români contemporani, cu deschidere amplă în lume. Dar prin recentul român, “Vară leoaicei”, Editura Zip București, și-a dat înaltă proba a măiestriei
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Nu, nu vreau. Gata, sunt în formă. Mă voi adapta muzicii și ritmului, ai să vezi. - Ok! Hai să te văd. Ștefan o eliberă din brațe și Dalia chiar începu să-și torsioneze corpul în ritmul muzicii și al ritmului impus de DJ-ul discotecii. Tot se mai citea o grimasă pe figura sa, care cu timpul dispăru. Trecuse ce a fost mai greu și anume acceptarea psihică a prezenței doar pentru ea, a celui de care se simțea atât de
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]