8,976 matches
-
calificate pe niște posturi disponibile de mai multă vreme. Cu sesiunea de examene pierdută, cu examenul de stat pierdut, studentul Petrescu a rămas într-o așteptare încordată până la oportunitățile din iarnă. Până atunci, s-a logodit cu speranța și cu incertitudinea. Destul că în iarnă și-a susținut examenele pentru absolvirea cursurilor universitare și a obținut un fel de repartiție ca profesor pe catedra de limba germană la o școală din zona de munte a raionului Rădăuți. La examenul de stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dintr-un plan al naturii, din viata ei. Atunci noi am fost creați, special pentru abstract, cunoștința de sine, fericire? De ce natura nu se teme de noi? Nu a dat greș cu noi? Iar dacă nu, suntem noi expresia suferinței, incertitudinii sale? Nu exista decât nevoia de împlinire, unde absolutul într-un punct, în expansiune, nu poate fi conceput nu îți ești autosuficient. Și murim. Toți murim. Timpul. De ce nu ține evoluția o veșnicie? Animalele se lasă în voia sentimentelor fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pași foarte ușori, înăuntru, din ce în ce mai indispusă nervos. Până și ea, o femeie cu sufletul rece și dur, ca un sloi de gheață, presimți temătoare că ceva nelalocul lui are să se petreacă curând - deși nu știa ce -, iar starea tensionată de incertitudine crescândă o făcea să i se îngrămădească-n suflet un vălmășag întreg de simțăminte neplăcute și incerte, lăsându-i cu adevărat impresia că înaintează-n casă ca într-o peșteră în negură, unde nu poți niciodată ști dacă ai să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
al nostru model, perfectul clasei, destinat, tocmai datorită acestor calități, să devin episcop cu viziuni destul de înguste într-o importantă dieceză germană. Pe plan intelectual totul îmi apărea de o claritate cristalină, dar pe plan existențial rămânea în mine o incertitudine reprimată care se manifestase insistent pe durata primului semestru de studiu teologic, determinându-mă să mă îndoiesc de faptul că în cele din urmă totul putea fi evident, evaluat și demonstrabil: este într-adevăr atât de clar, atât de evident
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mea de fond atunci nu era despre religie, ci despre comportamentul meu față de viață. Cum pot ajunge oare să îmi asum un comportament constructiv în raport cu viața, care să cuprindă totalitatea experiențelor, atitudinilor și acțiunilor ființei umane, dacă realitatea, plină de incertitudini, nu se impune, în conformitate cu sensul și valorile proprii? Cum pot ajunge la o perspectivă certă și ce pot face ca viața mea să devină o reușită? Este evident că o astfel de întrebare fundamentală se referă la atitudinea mea liberă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cinism. De asemenea, există posibilitatea alegerii unei substanțiale încrederi în viață: pot să spun în mod conștient da existenței unui sens în viața mea în ciuda oricărei lipse de sens ce o caracterizează, pot să spun da realității în general, în ciuda incertitudinilor, contradicției și nulității sale. Desigur, în fața pericolului evident al unei dezamăgiri, al permanentei posibilității de a eșua, acest da este un risc. Este normal să vreau ca viața mea să se bucure de succes, să privesc clar în mine însumi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
un punct stabil, o perspectivă sigură? Cum pot să mă accept pe mine însumi cu laturile mele ascunse? Cum pot să-mi accept chiar și libertatea de a face rău? Cum pot spune "da" unui sens al vieții, în ciuda tuturor incertitudinilor sale? Cum pot spune da realității lumii și a omului așa cum este, enigmatic și contradictoriu? Ce anume îmi devenise limpede pe neașteptate? Că prin această întrebare existențială mi se cerea să îmi asuma un risc elementar: riscul de a avea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cinismului, mi se cerea să risc o încredere de fond în această viață, în această realitate. Decât o profundă neîncredere în viață, riscă încrederea: o încredere de fond în raport cu tine însuți, cu ceilalți, cu lumea, cu realitatea în general și incertitudinile ei. Mulți ani după aceea regăsisem acest gând în jurnalul lui Dag Hammarskjöld, pe atunci Secretarul General al Națiunilor Unite. În ziua de Rusalii din 1961, cu patru luni înainte de moartea sa în timpul unei misiuni de pace la granițele cu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în viață: încrederea originară înrădăcinată în profunzimea ultimă, în fundamentul fundamentelor și îndreptată către scopul scopurilor. Dumnezeu ca nume pentru sensul-fundament al tuturor lucrurilor, cum spune Ludwig Wittgenstein în fragmentul jurnalului său, citat la începutul acestui capitol. Astfel, în ciuda tuturor incertitudinilor vieții, mi-au fost dăruite certitudinea și conștiința radicală. Așadar ar trebui să fie clar că încrederea de fond și încrederea în Dumnezeu evidențiază o structură asemănătoare. Nu privesc doar rațiunea, ci omul în totalitatea sa; privesc corpul și spiritul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Datoria împlinită, Mihai Pricop Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru g. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cu copilul și de a afla informații despre el, le poate influența să aleagă adopția pentru copiii lor155. Totodată, acele mame care renunță la copiii lor în speranța că vor menține contactul cu el pot să-și prelungească sentimentul de incertitudine și durere 156. Alți autori consideră că, părinții biologici în adopția deschisă își asumă cu mai multă responsabilitate decizia de a renunța la drepturile parentale fiind direct implicați în procesul de încredințare; în același timp cunoscând familia adoptivă, mama biologică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
poate fi deteriorată 171. Pe de altă parte susținătorii adopțiilor deschise consideră că, părinții biologici stabilesc o legătură cu copilul adoptat înainte de nașterea copilului, legătură care nu poate fi schimbată sau negată prin documente legale 172; sentimentele de durere, frustrare, incertitudine, vinovăție rezultate ale abandonului și pierderii sunt diminuate prin contactul direct cu părinții biologici 173; înțelegerea realistă, corectă a factorilor contextuali care au condus la plasamentul în vederea adopției 174; background-ul informațional important incluzând istoricul genetic și medical, necesar copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptive 265 Stadii ale ciclului vieții familiale Solicitări specifice pentru părinții adoptatori Solicitări specifice pentru copiii adoptați Stadiul pre-adopție (pentru familia adoptivă) confruntarea cu infertilitatea și sentimentele legate de această deficiență decizia de a adopta efortul de a face față incertitudinii și anxietății relaționate cu procesul de plasament efortul de a face față stigmei sociale asociate cu adopția dezvoltarea unui sistem familial și social de suport pentru decizia de a adopta Stadiu familiei cu copii nou-născuți asumarea rolului de părinte adoptiv
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
realiste în ceea ce privește adopția integrarea copilului în familie și dezvoltarea unui atașament securizant explorarea gândurilor și a sentimentelor legate de familia biologică a copilului Stadiul cu copii preșcolari începerea procesului de dezvăluire a adopției efortul de a face față anxietății și incertitudinii vis-a-vis de dezvăluirea adopției crearea unei atmosfere favorabile pentru deschiderea comunicării pe tema adopției aflarea și pătrunderea unor elemente despre propria adopție chestionarea părinților cu privire la adopție Familii cu copii școlari sprijinirea copiilor de a înțelege semnificația adopției sprijinirea copiilor de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
solicită mult precauție ca urmare a numărului foarte mic de subiecți care au participat la ancheta pe bază de chestionar. Fiind un chestionar autoadministrat, trimis prin poștă, o altă limită este dată de lipsa de control asupra persoanei respondente și incertitudinea asupra individualizării rezultatelor. Totodată, pentru anumite categorii de întrebări, de exemplu cele referitoare la suportul social formal primit în procesul de adopție și după, s-a înregistrat o pondere mare de nonrăspunsuri. Capitolul 6 Stres, strategii de coping și adaptare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza factorilor de stres în procesul de adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and Howard, 1999; Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției încuviințarea adopției sau primele 3 luni după plasament) gestionarea presiunii create de parentalitate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu care părinții adoptatori se confruntă, factori pe care-i putem grupa în două categorii: a. factori personali și b. factori sociali. a. Factorii personali se traduc într-o serie de întrebări la care nu găsesc răspuns și care evidențiază incertitudini cu privire la abilitatea lor de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului; abilitatea de a crea o legătură cu copil, dar și abilitatea copilului de a-i accepta și de a relaționa cu ei. b. Dintre factorii sociali, ambivalența atitudinilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copil biologic, un factor de stres pozitiv, descris în termeni de emoție pozitivă și bucurie. În cazul familiilor adoptatoare se identifică însă o serie de provocări specifice. Din analiza răspunsurilor oferite de respondente, în concordanță cu literatura de specialitate identificăm: incertitudinea privind momentul plasamentului, presiunea de a adopta instantaneu status-rolul parental și de a se manifesta în consecință; reacțiile de răspuns ale copilului la manifestările afectiv-comportamentale ale părinților, lipsa informațiilor necesare, teama pierderii și consecințele financiare. O temă care s-a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aprofundare și de verificare a informațiilor. Toate respondentele solicitat investigații medicale aprofundate pentru copil, apreciind fișa medicală din dosarul copilului ca fiind neconcludentă, cu multe erori sau lacunară. Lipsa informațiilor despre evoluția psihologică, comportamentală a copilului creează un sentiment de incertitudine în interpretarea și înțelegerea manifestărilor afective și comportamentale ale copilului. O mamă adoptivă spunea: eu nu știu cum îl va afecta perioada în care nu a stat cu noi, nu știm ce moștenește, nu știu ce e normal și ce nu în comportamentul lui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
poate fi atribuit unui comportament rațional în toate sferele experienței. Cum se face atunci că, în locul acestui comportament adaptat și sigur de sine, observăm pretutindeni, în fiecare dintre ordinile vieții sensibile, afective sau spirituale, precum și propriu-zis intelectuale sau cognitive, aceeași incertitudine și aceeași confuzie nu doar zdruncinarea valorilor artei, eticii sau religiei, ci nimicirea lor pur și simplu, brutală sau treptată? Căci nu de o criză a culturii este vorba în realitate, ci de distrugerea sa. Astfel, hiperdezvoltarea unei hipercunoașteri, ale
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
decât rezultatele dobândite și posibilitatea de a dobândi altele prin utilizarea de metode împrumutate și puse pur și simplu, din acel moment, la încercare. Vidului tematic care constituie adevărul acestei dezvoltări proliferante i se adaugă astfel, pe planul metodei, aceeași incertitudine și aceeași anarhie. Pentru același motiv ca și o știință și pentru că se confundă la urma urmei cu aceasta, orice metodă se definește și ea de fapt pornind de la obiectul a cărui elucidare o are în vedere. Felul în care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
toate elementele sale exterioare și nefondate ca și el, legate de el potrivit unor corelații care trebuie cel mult constatate cum deschis în și de către întrebarea de ce, chiar dacă, condamnându-se în realitate pe el însuși, el pretinde a o înlocui. Incertitudinea tuturor cercetărilor care poartă în ele meteahna indelebilă a exteriorității ține de faptul că, aruncându-se în aceasta, ele s-au lipsit a priori de certitudinea în sine a vieții care singură putea să le confere un sens, o direcție
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
au născut și de statul „acolo”, cum spunea Mădălina casei de copii, fără mângâieri, fără sărutări, fără mama și tata care să le alinte și să le dea certitudini și liniște, și că nu le poate arunca din nou în incertitudine. Că încrederea fetelor în familie, în părinți, a fost clădită cu greu și că nu vrea să le debusoleze. Că Mădălina are și acum coșmaruri că mama o duce „acolo”. Crăița, care o iubea cu adevărat pe Mădălina, o cicălise
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de această din urmă categorie. Deci trebuie ținut cont de ea pentru a înțelege funcționarea birocratică. Același Max Weber a definit birocrația ca instrumentul autorității Statului. Eficacitatea sa este asigurată prin ierarhizarea strictă a funcțiilor după reguli impersonale, eliminînd orice incertitudine. În această perspectivă, birocrația ar apărea ca o valoare în sine, semnul concret al autorității. Chiar cu mijloacele lui Weber putem sesiza limitele analizei sale. Pentru aceasta e destul, și economia birocrației ne invită la aceasta, să ne întrebăm dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se procedează astfel, nu este din lene sau lipsă de imaginație, ci pentru că ne aflăm într-un context în care aplicarea procedurilor particulare contează cel puțin la fel de mult ca rezultatul obținut, el însuși dificil de măsurat. Această situație de parțială incertitudine a fost calificată de H. Simon ca "raționalitate limitată". El consideră ca puțin realistă ipoteza raționalității lui homo oeconomicus, perfect informat în privința parametrilor și variabilelor contextului în care evoluează. Informația este, din contra, un bun rar, inegal repartizat și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]