745 matches
-
din copilărie și de mai târziu, din perioada gândirii magice și a celei mitice, dar și mirarea științifică, exprimată în condiții de libertate (relativă), dar și în condiții de represiune (fie că este vorba de frica de necunoscut, fie de inchiziție, de comunism, de fascism, de autoritatea epistemică dominantă, de aroganța epistemică, de poliția secretă etc.), capacitatea de mirare în fața știutului și neștiutului, în fața obișnuitului și neobișnuitului este o trăsătură a celor care provoacă, dezvoltă și duc la transformări paradigmatice. În
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
pentru doctorul Freud, cel care cu degete lungi de cuvinte căuta prin măruntaiele sufletului să extragă tumora melancoliei. Ce faci tu acolo singur în camera ta? " iată ce vrea să știe, zi și noapte, ochiul orwellian. Și de asemenea, ochiul inchiziției, ochiul științei, ochiul pedagogic al societății. Nu trebuie să fii singur, nu trebuie să fii trist, nu trebuie să te dai cu capul de pereți. Fii interactiv, fii dinamic, fii sociabil, fii pozitiv... Suferința și singurătatea sînt stări parazitare care
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
Odată ce corpul democrației se va afla în sufletul ei, individul va simți că există, nu pur și simplu, ci există intru ceva transcendent. Acel "ceva" nu va mai fi transcendență obiectivizata, exterioară omului, acea transcendență normativa care a dat naștere Inchiziției medievale și totalitarismului comunist și nazist, ci transcendență energetică, născută din sămînță imanentei însăși. Democrația transcendență va transfera în plan politic idealul ontologic al "transcendentei în și prin imanenta". Acest ideal a însuflețit revoluția suprarealista și arta avangardista dar a
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
exclusiv perioada de după 1944 a creației, vădit intrate în impas, a interbelicilor importanți. Niciodată ei n-au constituit, după '89, sub condeiele demne de a fi luate în considerare, ținta vreunei "demolări", de altminteri, în fond, imposibile chiar sub regimul inchiziției totalitare care opera cu convenții perisabile. În schimb observațiile lui Nicolae Florescu asupra noțiunii de compromis sunt de-o deplină justețe amară. Aceasta n-ar trebui cantonată exclusiv în zona antedecembristă, dramatic accidentată, întrucît nu "și-a modificat prin ceva
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
care nu înțelege decât legea forței și nu acceptă decât măruntele dogme de care s-a înconjurat arată în ce măsură BOR reprezintă o forță a disoluției, și nu a solidarității, în societatea românească. Nu poți trata cu mijloace medievale, de tip Inchiziție, o lucrare citită până acum de milioane de oameni fără a risca să te acoperi de ridicol. Cartea lui Rushdie nu e nici mai primejdioasă, nici mai "blasfematorie" decât experiențele cotidiene ale românului care petrece câteva ore în fața televizorului sau
Versetele patriarhale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8927_a_10252]
-
Sfânta Marguerite i-au ordonat să elibereze Franța de sub ocupație englezească, a fost capturată de familia de Burgundia în mai 1430 și a fost vândută englezilor, care au judecat-o și condamnat-o ca eretică. A fost una din victimele Inchiziției. În 1450, Charles VII a declanșat o anchetă privind moartea ei, care s-a soldat cu un proces de reabilitare (1456). Biserica Catolică a beatificat-o în 1909 și a canonizat-o în 1920. MIERCURI, 31 MAI BĂTĂLIA DE LA SKAGGERAK
Agenda2006-21-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284992_a_286321]
-
mai presus de orice, elaborarea și publicarea operei. Cum să nu-și fi dat seama că avea a face cu niște troglodiți, cu niște infami cu care era imposibilă realizarea vreunei tangențe? Cum să fi crezut că ar putea reorienta inchiziția într-una din variantele ei cele mai sordide? De asemenea, n-am putea subscrie o altă considerație a lui Sorin Lavric: Paradoxul este că, în timp ce articolele din Glasul Patriei le scria la cerere (și, neîndoielnic, a fost conștient că, scriindu
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
Ursache. D-sa incriminează - și bine face - carențele de informație ale unor tineri în legătură cu perioada comunistă, pe care, uneori, încearcă a o reconstitui, nu fără omisiuni și aprecieri anapoda, deculpabilizatoare ale celor ce au reprezentat pe plan literar opresiunea totalitară, "inchiziția proletcultistă". Exemplu: o sumă de texte, găsite în 1981, în timpul unor lucrări de renovare, într-o dependință a fostului sediu al Uniunii Scriitorilor din șoseaua Kiseleff nr.10, tipărite sub îngrijirea și cu adnotările Mihaelei Cristea, cu titlul Reconstituiri necesare
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
al statului slovac l Autoritățile de la Kabul au anunțat descoperirea a aproximativ 20 400 de piese dintr-un vechi tezaur afgan de o valoare inestimabilă, cunoscut sub numele „Aurul de la Bactria“ l Vaticanul a dat publicității un amplu dosar despre Inchiziție și torturile sale, pentru care Suveranul Pontif și-a cerut din nou iertare într-o mea culpa, în numele Bisericii. 16 l Președintele Ion Iliescu și Patriarhul Teoctist au participat, la Palatul Patriarhiei, la sesiunea solemnă a Sfântului Sinod și Adunării
Agenda2005-01-05-iunie () [Corola-journal/Journalistic/283231_a_284560]
-
și rectificînd abateri terminologice. Dar cum atunci cînd cauți să nuanțezi o dogmă, ajungi cu timpul să-i încalci litera, zelul lămuritor al lui Eckhart îi va aduce incriminarea papală din rațiuni de abatere doctrinară, ba chiar un proces în fața Inchiziției. Va muri în 1327, fără a suporta represalii pe linie clericală, lăsînd în urmă o operă scrisă în două limbi, latină și germana veche, teologul turingian fiind printre primii care au făcut „pasul vernacular”: a trecut de la lingua franca a
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
somn Prietenii mei au plecat, din ei a rămas o țigară arzând și multe, multe datorii. La televizor sunt mașinile și casele lui Făzănescu, care a făcut din țara asta o urmă de glonț. Mașina Miliției virează periculos spre Mașina Inchiziției Noi, ceilalți, suntem urme lucide în visul maimuțelor. S-a dus farmecul, a plecat și prim secretarul cu alaiul lui de dihori. Un Dumnezeu ramolit pune notele de la educație fizică - la estetică Demagogii, otrava, ară pământul cu crinii Altă lumină
Poeme prozaice by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/11971_a_13296]
-
încă întreaga Peninsulă Iberică, iar "Portugal" era la fel de "spaniol" precum Castilia sau Galicia. Hotărît lucru, numele proprii sunt nefericirea domnului Strâmbeanu, am putea spune, parafrazînd un citat ilustru. Anacronismul cel mai bătător la ochi este însă, prin repetiție, așa-zisa "Inchiziție" portugheză de care protagonistul trebuie să se ferească la tot pasul. La plecarea în călătorie eroul este căutat "pînă și în gaura curului" (sic) de Inchiziție; iar, la întoarcerea sa, în jur de 1520, găsește un pitoresc edict, citat integral
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
citat ilustru. Anacronismul cel mai bătător la ochi este însă, prin repetiție, așa-zisa "Inchiziție" portugheză de care protagonistul trebuie să se ferească la tot pasul. La plecarea în călătorie eroul este căutat "pînă și în gaura curului" (sic) de Inchiziție; iar, la întoarcerea sa, în jur de 1520, găsește un pitoresc edict, citat integral, al aceleiași Inchiziții pe poarta "catedralei" din Belém, care, în paranteză fie spus, nu este catedrală, ci mînăstire. Portugalia nu avea însă "inchiziție", ea fiind introdusă
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
care protagonistul trebuie să se ferească la tot pasul. La plecarea în călătorie eroul este căutat "pînă și în gaura curului" (sic) de Inchiziție; iar, la întoarcerea sa, în jur de 1520, găsește un pitoresc edict, citat integral, al aceleiași Inchiziții pe poarta "catedralei" din Belém, care, în paranteză fie spus, nu este catedrală, ci mînăstire. Portugalia nu avea însă "inchiziție", ea fiind introdusă abia în 1536, deci mult după timpul narațiunii. Dar, dacă "Spania" avea inchiziție la 1500, de ce să
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
curului" (sic) de Inchiziție; iar, la întoarcerea sa, în jur de 1520, găsește un pitoresc edict, citat integral, al aceleiași Inchiziții pe poarta "catedralei" din Belém, care, în paranteză fie spus, nu este catedrală, ci mînăstire. Portugalia nu avea însă "inchiziție", ea fiind introdusă abia în 1536, deci mult după timpul narațiunii. Dar, dacă "Spania" avea inchiziție la 1500, de ce să fie Portugalia mai prejos? Dintre multele personaje istorice pe care le pomenește naratorul, împroșcîndu-le cu insulte (ale căror motivații rămîn
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
citat integral, al aceleiași Inchiziții pe poarta "catedralei" din Belém, care, în paranteză fie spus, nu este catedrală, ci mînăstire. Portugalia nu avea însă "inchiziție", ea fiind introdusă abia în 1536, deci mult după timpul narațiunii. Dar, dacă "Spania" avea inchiziție la 1500, de ce să fie Portugalia mai prejos? Dintre multele personaje istorice pe care le pomenește naratorul, împroșcîndu-le cu insulte (ale căror motivații rămîn, din păcate, un mister), numai Bartolomeu Dias pare a-i merita simpatia, ceea ce, totuși, nu-l
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
care n-a mai reușit s-o aștearnă pe hârtie. Urma epoca războiului și a reîntregirii naționale, a capodoperelor (Baltagul, Hanu Ancuței, Zodia Cancerului), a marilor confruntări politice, a prigoanei legionare, când povestirile și romanele sale erau, ca pe vremea Inchiziției, arse pe rug, a celui de-al doilea război... Dar Sadoveanu, cel de după 1944, nu mai avea timp de așa ceva. Cel care scrisese Pagini basarabene îi aducea acum, prosternându-se, elogii lui Stalin, cotropitorul Basarabiei, cel care se hrănise cu
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
Pe canapeaua ei modernă domnița postmodernă Văzând conceptul cât de falnic e suferă arhaic scuipând cuvinte postmoderne în limbajul frust - infolii, oh, deratizate, stampa, și apoziția prin care șobolanii scurmă gunoaiele luminii. Scandează strada în delire damfuri metafizice Infamia salvează inchiziția!" Despre preoți și arginți Despre preoți și arginți - zici tu aici Strigăte prea mari se fac auziri prea mici. Despre aroganța marilor peltici - sau despre furi Cu sandalele lor rupte-n coate. Cu opinci Trecute la recensământ ciubote sau conduri
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
artă, mă opresc... nostalgic în dreptul autoportretului. Formidabil: ceea ce nu observasem acum jumătate de secol, observ acum: garoafa din dreptul inimii ritosului hidalgo e, văd bine, o Românie cu petala Basarabiei mai aprină decît celelalte. Întîrziată stupoare! Cum trecuse pînza de inchiziție? Cum se sustrăsese Boușcă pușcăriei? Într-un an, cînd eu însumi mă retrăsesem, în necesară recluziune, la Socola, îl văd, o secundă, în curtea stabilimentului pe autorul autoportretului. În lejerul halat-uniformă... Tot acolo, altă dată, într-o toamnă mai umană
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
cel victimă e foarte îngust. „Întâlnire cu prietenii, în care se discută, firește, literatură. Bârfim, dar ce zic eu? Cuvântul bârfă e unul simpatic, omenesc-prea omenesc și-n cele din urmă benign. Noi nu bârfim, ci executăm sumar. Suntem o inchiziție și o curte marțială. E Judecata de Apoi a semenilor și colegilor noștri. Nu-i judecăm, totuși, căci și cuvântul «judecată» e unul rațional și uman. Îi torturăm, le smulgem ochii și unghiile, îi supunem la ordalii. Ca să treacă de
Profesiunea mea, literatura (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5396_a_6721]
-
își spuneau „clovnii lui Dumnezeu”). Talentat și inspirat, mistic, lecuitor, cu un „contract”, o făgăduială de îndeplinit (într-un fel, asemenea lui Faust), de neconstrâns, imprevizibil, știutor de trucuri precum Cagliostro, vânat, tot ca el, prin Europa și prins de „inchiziție”, genial ca nebunii și copiii, Kasper poate fi văzut și ca un fel de Parsifal al circului, pus în mod miraculos în contact cu esența lucrurilor. Dorința lui e să salveze „omul bolnav” de exterioritate, neliniște, nevoie, nesaț, lăcomie, râvnă
Peter Høeg () [Corola-journal/Journalistic/4250_a_5575]
-
calității, utilității și viitorului oamenilor. În acea amarnică etapă stalinistă de aproape un deceniu și jumătate, în care URSS își propusese să sovietizeze România accelerat și brutal (ca și pe celelalte țări satelit din Răsăritul Europei), politica a fost noua Inchiziție. Cetățenii - în special tinerii și adulții, dar, s-a văzut, și bătrânii cu un trecut cât de cât semnificativ - căpătau un ecuson invizibil de clasificare politică, în baza căruia drepturile lor în cetate se diferențiau net. La admiterea în școlile
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
intimă cu îndatorirea pentru care ești plătit? Cel mai stresant pentru conștiința oamenilor era modul în care se examina și se admonesta greșeala, ca și conținutul politic al sentinței. De când lumea, abordarea greșelii avusese un caracter mai mult tehnic (exceptând Inchiziția, desigur), fiind orientată spre depășirea operativă a deranjamentului provocat și recuperarea daunelor. Acum se punea accentul pe negativizarea greșelii ca fenomen uman, hipertrofiindu-se semnificațiile ei social-politice. În întunecatul deceniu și jumătate de care vorbim, procesul avea caracter de clasă
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
de Omul recent, scris însă din perspectiva spiritualității iudaice. Dacă la nivelul creștinismului între știință și dogmă există o ruptură aproape ireconciliabilă, iudaismul, dimpotrivă, include știința în cadrul normei. Acelui ,crede și nu cerceta" interpretat în fel și chip din vremea inchiziției până astăzi, iudaismul îi contrapune cerința omului de a-și cunoaște Dumnezeul: ,să-L caute cu mijloacele științei și să-L slujească cu mijloacele eticii. El asociază știința și etica deoarece ele nu sînt decît două manifestări ale uneia și
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
în zona abjectului, dejectului, infectului cu o înlesnire discursivă totuși, cu un gen de grație ce sugerează pe alocuri frăgezimea unor picturi suprarealiste. Ilogismul se echilibrează prin sine însuși: "Piramide de cranii în Eldorado latin / piramide în junglă / bătălii și inchiziții / galioane se întorc prin fibrele optice / cu inima smulsă din pieptul încă pulsînd - / broaște îmbrăcate în pielea broaștei învinse // aleargă girafe în flăcări prin visul din oul crăpat / coride cu tauri de ipsos sub lupa încinsă - desfrunzire de vise // Flamenco
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]