534 matches
-
de foc și cuptoare. Mai rare și mai puțin cercetate sunt mormintele descoperite în afara perimetrului Colinelor Tutovei, în apropiere, pe Valea Bârladului și în județul Galați. Se folosea atât incinerația (resturile de la ardere erau așezate în urne funerare), cât și incinerația specific ritualului creștin. Ritul incinerației este ilustrat pe Valea Berheciului, la Bărboasa, în comuna Oncești, la punctul numit „Gălănești”, în partea de apus a bazinului Dunavățului. Au fost identificate 93 morminte, câteva cu inventarul complet, celelalte fiind distruse în urma lucrărilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rare și mai puțin cercetate sunt mormintele descoperite în afara perimetrului Colinelor Tutovei, în apropiere, pe Valea Bârladului și în județul Galați. Se folosea atât incinerația (resturile de la ardere erau așezate în urne funerare), cât și incinerația specific ritualului creștin. Ritul incinerației este ilustrat pe Valea Berheciului, la Bărboasa, în comuna Oncești, la punctul numit „Gălănești”, în partea de apus a bazinului Dunavățului. Au fost identificate 93 morminte, câteva cu inventarul complet, celelalte fiind distruse în urma lucrărilor agricole. Urnele funerare cu capac
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind distruse în urma lucrărilor agricole. Urnele funerare cu capac au fost lucrate la mână, în tehnica La Tèneului geto-dacic, sau la roata olrului. Urnele funerare de la Băișoara are analogii cu cele descoperite la Poenești, la Bărboasa unde ritul funerar este incinerația, la Poenești este atât incinerația, cât și inhumația. Semnificativ este faptul că în niciunul dintre morminte nu au fost găsite obiecte aparținând altor populații, numai cele specifice carpodacice care reprezenta elementul autohton. Pe baza descoperirilor arheologice din zona Colinelor Tutovei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Urnele funerare cu capac au fost lucrate la mână, în tehnica La Tèneului geto-dacic, sau la roata olrului. Urnele funerare de la Băișoara are analogii cu cele descoperite la Poenești, la Bărboasa unde ritul funerar este incinerația, la Poenești este atât incinerația, cât și inhumația. Semnificativ este faptul că în niciunul dintre morminte nu au fost găsite obiecte aparținând altor populații, numai cele specifice carpodacice care reprezenta elementul autohton. Pe baza descoperirilor arheologice din zona Colinelor Tutovei și din zona bazinului Berheciului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Quartine-sec IV; donariul de bronz de la Biertan cu Hristograma și inscripția “Ego Zenovius votum posvi” Eu Zenovius am pus acest dar, secolul IV d. Hr.; 2. Dovezi arheologice blocarea porților amfiteatrului și ziduri ridicate la Sarmizegetusa secolul IV; morminte de incinerație, cuptoare de olărie Napoca secolul V; așezări daco-romane din secolele V-VI la Verbița (Dolj), Cipău (Mureș), Biertan (Sibiu), etc; opaiț de bronz cu toartă În formă de cruce Luciu, Ialomița, secolele V-V; 3. Dovezi numismatice majoritatea monedelor descoperite
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
nemuritori. Pentru ei moartea nu era decât o cale de a merge la zeul lor suprem Zamolxes, zeul subpământean al vegetației și al fertilității. De aceea, moartea unui dac însemna pentru ei un prilej de bucurie, o sărbătoare. Dacii practicau incinerația pentru morții lor. Peste mormintele nobililor tarabostes și ale căpeteniilor se ridicau uneori tumuli. Moartea era pentru daci și un mod de comunicare cu zeul lor. Ei sacrificau la fiecare cinci ani un tânăr geto-dac, după cum spune Herodot. Acesta avea
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
un tumul tracic ce datează din perioada primei vârste a fierului (Hallstatt), tumul ce a mai fost cercetat parțial în campaniile anterioare și a cărui explorare se va încheia anul viitor. Dacă în 2003 au fost descoperite trei morminte de incinerație în urne situate în zona centrală a tumulului, în această vară au fost scoase la lumină încă patru morminte situate periferic, dar în gropi simple. Avem, deci, în acest caz un singur rit de înmormântare - incinerația și două ritualuri - în
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
descoperite trei morminte de incinerație în urne situate în zona centrală a tumulului, în această vară au fost scoase la lumină încă patru morminte situate periferic, dar în gropi simple. Avem, deci, în acest caz un singur rit de înmormântare - incinerația și două ritualuri - în urnă și în groapă simplă, situație rar întâlnită în același complex. Ca obiecte de inventar la mormintele în groapă simplă, alături de oasele calcinate, au fost găsite mici fragmente din bronz, iar în mantaua tumulului, alături de fragmente
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
rugului funerar și depuse în urnă într-o ordine bine stabilită. În necropolele de la Timișoara-Fratelia, Voiteni, Peciu Nou, au fost descoperite morminte duble sau chiar triple, în care, alături de adultul-femeie, era îngropat un copil sau mai mulți. Vechile morminte de incinerație descoperite de către regretatul prof. Marius Moga, director al Muzeului Banatului mai multe decenii, la Cruceni și Bobda, au fost restaurate și prezentate în această expoziție, alături de alte câteva morminte inedite. Acestea ilustrează nu numai o perioadă de timp de mult
Agenda2003-45-03-45-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281683_a_283012]
-
prof. Florin Medeleț, proiectul a fost finalizat de către muzeo- graful Alexandru Szentmiklosi, sub îndrumarea ilustrului arheolog și dascăl. Pentru ilustrarea obiceiurilor de înmormântare ale tracilor timpurii de la sfârșitul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, mai vechile morminte de incinerație descoperite de către regretatul prof. Marius Moga, director al Muzeului Banatului mai multe decenii, la Cruceni și Bobda, au fost restaurate și prezentate în această expoziție, alături de alte câteva morminte inedite. Ritualuri de înmormântare În urmă cu 3300 de ani, oamenii
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
și fuseseră arse în același cuptor. În Fratelia am descoperit chiar un mormânt dublu, soț-soție: aveau strachină și cană fiecare, dar o singură solniță, semn că zicala privind câtă sare mâncăm împreună e milenară...“ La marginea mai multor necropole de incinerație s-au descoperit platforme de lut pe care se ridica rugul funerar. Combustibilul necesar incinerării defunctului a fost, probabil, lemnul de esență moale sau chiar stuful, după cum par să indice puținele fragmente de lemn carbonizat găsite în urnele câtorva morminte
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
niște soldați. Se afla pe locul poligonului de tancuri sovietice, care mi-au zdrobit o mulțime de vase. A fost o săpătură contracronometru: ce scoteam ziua, seara duceam direct în muzeu, iar astăzi există sute de urne și vase de incinerație restaurate în muzeu“. O primă trăsătură constantă a acestor necropole a fost amplasarea lor într-un spațiu bine delimitat natural (zone mai ridicate de teren) care a fost sacralizat. În majoritatea cazurilor, necropolele erau situate la aproximativ 300-500 m de
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
napoi se grăbiră și-n urmă, Bine-adunați, la un praznic de pomină se așternură Și ospătară cu toții la curtea-mpăratului Priam. Astfel a fost prăznuită de ei îngroparea lui Hector. (Homer, Iliada, Cântul XXIV, 766-793) Cultura Cruceni-Belegiš Primele morminte de incinerație de la sfârșitul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului din Banat sunt semnalate încă de la sfârșitul secolului XIX. Aceste descoperiri vor fi cunoscute inițial sub numele de “cultura câmpurilor de urne funerare” (1962), însă în literatura arheologică de specialitate
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
vremea culturii Coțofeni. Într-un punct de pe insulă, situat pe malul Dunării, au fost descoperite o așezare și o necropolă Gârla Mare. - c. Punctul Spitz-Acesta se află în partea de vest a insulei.Aici s-a descoperit o necropolă de incinerație cu urne de tip celor din cultura vatină.Aceștia au descoperit aici o așezare Verbicioara distrusă în mare parte de apele Dunării, dar și una Vucedol.Undeva pe o insulă s-a descoperit un depozit de bronzuri care este atribuit
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
mare onoare, totuși evidențiază o anumită stare de lucruri, ce vrea să dăinuiască perpetuu în biserica noastră și marchează depresiunea unor inteligențe, bine cotate de altfel în forurile bisericești și teologice. Am mai spus-o și o repetăm încă odată: incinerația nu atinge nici un fel de dogmă și cu atât mai puțin canoanele și tradiția, după cum s-a văzut în oarecare măsură și din articolele precedente și după cum se va vedea mai târziu amănunțit. Discuțiile teologice nu trebuie să alunece pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Death, Palgrave Macmillian, New York, 2006. Ilona Klímová-Alexander, "The development and institutionalization of romani representation and administration. part 2: Beginnings of the Modern Institualization (Nineteeenth CenturyWorld War II)", în Nationalities, 33, 2, 2005, pp. 150-210 Lazăr, Cătălin, Sanda Crișan-Băcueț, "Morminte de incinerație din perioada neolitică și eneolitică pe teritoriul României. O analiză etnoarheologică", în Apulum, XLVI, 1, 2012, pp. 1-68. Laloutte, Jacqueline, "Le Libre Pensse, L'Eglise et la Cremation", în Mouvement Social, 179, 1997, pp. 81-91. Marushiaova, Elena, Vasselin Popov, "Gypsy
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Sacră, II, 10, 1935, p. 3 147 Idem, "Cremațiunea și religia creștină. Diferite feluri de nimicire ale trupului omenesc, după moarte (VII)", în Flacăra Sacră, II, 11, 1935, p. 3. 148 Vezi mai recent Cătălin Lazăr, Sanda Crișan-Băcueț, "Morminte de incinerație din perioada neolitică și eneolitică pe teritoriul României. O analiză etnoarheologică", în Apulum, XLVI, 1, 2012, pp. 1-68. 149 Calinic I. Popp Șerboianu, "Cremațiunea și religia creștină. "Focul" după Sf. Scriptură (VIII)", în Flacăra Sacră, II, 12, 1935, pp. 3-4
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
daco-romanii și-au păstrat formele de înmormântare. Complexele funerare datează de la sfârșitul secolului al III-lea până în prima jumătate a secolului al VI-lea: Soporu de Câmpie, Iernut, Baciu-Cluj, Bratei-Sibiu. Sub aspectul ritualului și al practicilor funerare, se practică atât incinerația cât și înhumarea morților; în mediul rural, până în secolul al V-lea, predomină incinerația (vechiul ritual zalmoxian), însă după aceea se generalizează inhumația, în urma răspândirii creștinismului. Riturile funerare daco-romane diferă de cele ale migratorilor (noilor veniți) sarmați, goți, gepizi. Persistența
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
III-lea până în prima jumătate a secolului al VI-lea: Soporu de Câmpie, Iernut, Baciu-Cluj, Bratei-Sibiu. Sub aspectul ritualului și al practicilor funerare, se practică atât incinerația cât și înhumarea morților; în mediul rural, până în secolul al V-lea, predomină incinerația (vechiul ritual zalmoxian), însă după aceea se generalizează inhumația, în urma răspândirii creștinismului. Riturile funerare daco-romane diferă de cele ale migratorilor (noilor veniți) sarmați, goți, gepizi. Persistența în Dacia, după 275, a principalelor tipuri de morminte din epoca romană, demonstrează continuitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din secolul al IV-lea, însă cea mai importantă descoperire, dovadă a prezenței unei comunități de populație carpică în Transilvania, este cea de la Șopteriu (jud. Bistrița-Năsăud), la frontiera nordică a Daciei romane. Aici s-au aflat 25 de morminte de incinerație, parte dintr-un cimitir aparținând carpilor veniți din Moldova în Transilvania. La Cipău-Valea Mureșului s-au aflat daci liberi veniți din vest, urnele și monedele datează de la începutul secolului al IV-lea. La sud de Carpați, la Chilia, în apropiere
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în Transilvania. La Cipău-Valea Mureșului s-au aflat daci liberi veniți din vest, urnele și monedele datează de la începutul secolului al IV-lea. La sud de Carpați, la Chilia, în apropiere de Olt, s-au descoperit așezarea și cimitirul de incinerație din a doua jumătate a secolului al III-lea. Urmele descoperite, cum ar fi ceramică, urne funerare, aparțin dacilor liberi din Muntenia. În partea de mijloc și în sud-estul Transilvaniei se constată o îmbinare a patru elemente de cultură: dacică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de proveniență romană. Necropolele din preajma așezărilor descoperite erau de dimensiuni mari (500 de morminte), la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, și altele de 300 de morminte, la Dăncești și Târgșor. În necropolele aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov (275-375) erau practicate atât incinerația cât și inhumația. La început, incinerația era răspândită, iar inhumația era modestă, dar spre sfârșitul acestei civilizații, inhumația era tot mai răspândită, dovadă a progresului noii religii creștine. Cele două rituri funerare se explică prin prezența în cadrul acestei culturi a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
descoperite erau de dimensiuni mari (500 de morminte), la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, și altele de 300 de morminte, la Dăncești și Târgșor. În necropolele aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov (275-375) erau practicate atât incinerația cât și inhumația. La început, incinerația era răspândită, iar inhumația era modestă, dar spre sfârșitul acestei civilizații, inhumația era tot mai răspândită, dovadă a progresului noii religii creștine. Cele două rituri funerare se explică prin prezența în cadrul acestei culturi a unor grupuri de populații diferite sub
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Moldova, în județul Neamț, Vaslui, Vrancea, în Basarabia, la Hotin și Chișinău. Aceste morminte aparțin unor locuitori creștini din secolele V-VI. Dar în regiunile extra-carpatice, în aceste secole, se folosea încă ritualul păgân al incinerării, necropole și morminte de incinerație s-au aflat în mai multe așezări: la Lozna-Străteni (județul Botoșani), necropole cu 24 de morminte în care s-au folosit ritualuri vechi religioase ca ale geților, precum cele de la Seliște (Chișinău), Hansca și Dăncești (Basarabia), Cândești (jud. Vrancea), Ostrovu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
credință e dovedită și de inscripția de pe o cărămidă de la Căunița de Jos-Gornea (jud. Caraș-Severin)amulete apotropaice puse în mormânt, vechi obicei păgân. În domeniul funerar, înhumația era predominantă, conform descoperirilor din necropola Sucidavei, din secolul al IV-lea, dar incinerația nu era abandonată, se introduceau monede în mormânt, cutumă religioasă păgână romană. În nordul provinciei Dacia, unde se perpetuează o "romanitate fără Imperiu" (M Bărbulescu), asistăm la supraviețuirea unor credințe tradiționale romane, unii adepți ai păgânismului s-au refugiat la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]