534 matches
-
Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
ale prezenței umane din neolitic. Acolo a fost scos la iveală un sit arheologic, inclus pe lista monumentelor istorice din județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din 2 obiective: a) o necropolă cu două morminte de incinerație - datând din sec. IV-III înainte de Hristos, cultura La Tene, și având codul SV-I-m-B-05399.01; ... b) o așezare, datând din neolitic și având codul SV-I-m-B-05399.02. ... Satul Bosanci este una dintre cele mai vechi așezări din județul Suceava, prima atestare documentară
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
etapă a fierului (La Tene), 450/300 î Hr - 106 d. Hr. Epoca Romană 106 - 300 În partea de nord-vest a cartierului Slobozia, se găsește o așezare din prima perioadă a epocii fierului. Aici s-au descoperit o necropolă de incinerație, material ceramic, obiecte de metal (cuțite din fier, cu lama ușor curbată, sau cu lama mult curbată). În imediata vecinătate a confluenței Oituzului cu Trotușului, s-au descoperit așezări arheologice din a doua perioadă a epocii fierului - perioada . La punctul
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
locație, un complex de locuințe și ceramică. De asemenea, au fost descoperite obiecte aparținând acestei perioade (anul 4000 î.Chr) în cartierele Cetate, Mehala și la Pădurea Verde. Referitor la perioada bronzului, cea mai relevantă descoperire este o necropolă de incinerație în cartierul Fratelia, unde arheologii au scos la lumină 300 de morminte și 600 de vase. Această necropolă susține ipoteza că aici exista o așezare stabilă. Au mai fost descoperite urme din epoca bronzului și în siturile din cartierele Fabric
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
se află situl arheologic de interes național de la Coslogeni, aflat în zona punctelor „Grădiștea Coslogeni”-„La Clinci”, sit ce cuprinde o așezare neolitică, o așezare fortificată datând din secolele al XII-lea-al XI-lea î.e.n. și o necropolă de incinerație din secolele al V-lea-al IV-lea î.e.n. În rest, în comună se mai află șase alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, aflat tot
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.; aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian (faza Bolintineanu) și o necropolă de incinerație din Halstattul timpuriu, cultura aspectul Mediaș; (secolul al XVIII-lea) aflate pe insula Dealul Beci în dreptul satului Siliștea; de la sud-vest de satul Vlădiceasca cuprinzând așezări de tip tell din neolitic (cultura Boian), eneolitic (cultura Gumelnița) și din perioada Latène; și
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
națională restaurate, de-a lungul anilor, în laboratorul nostru sau lucrări pentru alte instituții din țară: "1.Ceramică și metal" 1.1. Lucrări complexe de ridicare din teren și reconstituire în muzeu a Sanctuarului de la Parța și a mormântului de incinerație din epoca bronzului de la Voiteni; 1.2. Cămașa de zale dacică descoperită la Cugir, jud. Alba; 1.3. Piese romane de la Tibiscum; 1.4. Trusa de podoabe nobiliare romane; 1.5. “Pomul de fier” după care, la comanda Primăriei Timișoara
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
de interes național. În rest, un singur alt obiectiv din comună este inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local situl arheologic de la fostul CAP din satul Românești, unde s-a descoperit o necropolă de incinerație din Halstattul târziu (cultura Ferigile-Bârsești).
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat. Cinci obiective din comuna Poiana Lacului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, necropola tumulară de incinerație din perioada Halstatt aparținând culturii Ferigile-Bârsești de lângă satul Cepari. Celelalte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfântul Teodor Tiron” (1789) din Cepari; casa Minel Cristescu (mijlocul secolului al XIX-lea) din
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
cea mai sudică așezare a acestei culturi arheologice; altele mai noi, respectiv o așezare din perioada Halstatt timpurie (secolele al XII-lea-al IX-lea î.e.n.), una geto-dacică din perioada Latène (secolele al II-lea-I î.e.n.), o necropolă de incinerație din epoca migrațiilor (secolele al VI-lea-al VII-lea e.n.) și o așezare medievală timpurie din secolele al X-lea-al XII-lea. În rest, în comuna Merei se află alte nouăsprezece obiective incluse pe lista monumentelor istorice din
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
de la Negrilești, Ciceu-Poieni, Dobricel, Spermezeu, Mocod, Orheiul Bistriței, precum și existența până astăzi a castrului roman de la Ilișua , numit Cersie, a numelor de : Pugna, Liveria, Vidican, Boca, Ciui etc. Feudalismul timpuriu este reprezentat între sec.V-XII de numeroasele morminte de incinerație românească, existente în vechile vetre neolitice, ale bronzului și fierului, dar și în alte locuri cum ar fi Carpeni, Crucea Ulitelor, Poduri etc. Pe parcursul dezvoltării feudalismului se conturează mai multe familii nobiliare românești care au contribuit la luptele împotriva tătarilor
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
în albia majoră a râului Jijia s-a descoperit o necropolă din secolul IV e.n. În urma săpăturilor arheologice efectuate de I. Ioniță în anii 1967 și 1968 s-au scos la iveală cinci morminte (4 de inhumație și 1 de incinerație) și s-au găsit obiecte de ceramică, pahare de sticlă și un pieptene de os. În anii 1955-1957 la Lutăria de la școală se semnalează prezența unui mormânt distrus unde era depus un schelet uman flancat de resturile a două schelete
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte de incinerație geto-dace. Acestea au fost găsite la adâncimea de 1,40 m în șanțul săpat pentru îngroparea unor conducte de irigat. Șanțul era orientat pe direcția E—V, iar clădirile se află spre nord. În luna februarie 1979 a fost descoperit
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
puteau să apere cea mai mare parte a Depresiunii Șimleului, situație în care așezările mai vechi de la Crasna, Ratin și Huseni puteau să se mențină ca localități agricole și comerciale, pe drumul spre Porolissum. Pe interfluvii erau construiți tumuli de incinerație. Au fost semnalați 15 tumuli pe marginea nordică a comunei, pe dealul Culmea și 9 tumuli pe dealul Corhan. Cucerirea Daciei de către romani se încheie la data de 11 august 106, când granița dintre Imperiu și Dacii liberi este stabilită
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
arheologice asupra necropolei a început încă de prin anul 1943, continuate mai apoi în 1949 de către cunoscutul cercetător C. Daicoviciu, iar cele mai recente săpături au fost efectuate în anul 2007. Mormintele descoperite pe dealul Ursoieș sunt în totalitate de incinerație. Materialele descoperite aici sunt toate de factură romană, majoritatea fiind vase ceramice, monede și inscripții funerare. La aproximativ 500 m distanță de colțul vestic al dealului Pomet, și a castrului Porolissum, se găsește o înălțime izolată, cu trei părți, care
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
neolitică (6500 - 3500 î. Hr) constând din: așchii, lame și nuclee de silex, urme de ceramică etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
la o distanță de cca. 800 m. nord-vest de sat, pe dealul "Csókás", au dus la identificarea unei așezări din prima epocă a fierului, suprapusă de o fortificație medievală timpurie. Cu această ocazie a fost descoperit și un mormânt de incinerație din epoca romană. Tot aici s-au descoperit cărămizi, țigle, obiecte din fier și mai multe fragmente ceramice romane. În "Valea Cetății" s-au descoperit fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului, precum și o urnă de aspect hallstattian, din prima
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
un cimitir mai vechi al satului. S-au dezvelit, în total, 189 de morminte, la care se adaugă cele distruse până la începerea cercetărilor, astfel că numărul total de morminte a fost estimat la 215. Dintre mormintele cercetate, 168 erau de incinerație, iar 21 de înhumație. La toate mormintele de incinerație arderea defuncților s-a făcut la ustrinum, iar după modul cum au fost depuse resturile incinerării s-au constatat următoarele tipuri de morminte: În cele mai multe cazuri s-au folosit drept urne
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
în total, 189 de morminte, la care se adaugă cele distruse până la începerea cercetărilor, astfel că numărul total de morminte a fost estimat la 215. Dintre mormintele cercetate, 168 erau de incinerație, iar 21 de înhumație. La toate mormintele de incinerație arderea defuncților s-a făcut la ustrinum, iar după modul cum au fost depuse resturile incinerării s-au constatat următoarele tipuri de morminte: În cele mai multe cazuri s-au folosit drept urne vase de uz comun, întregi sau fragmentare îndeosebi oale
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
și erau, în general, lipsite de inventar. În două astfel de morminte s-au găsit fragmente de vase romane, iar într-unul, fragmente dintr-o oală dacică. Aceste morminte apar pe toată suprafața cimitirului și sunt contemporane cu cele de incinerație. În ansamblul cimitirului, ceramica dacică s-a descoperit în 62 de morminte, în 45 este asociată cu cea romană, în restul mormintelor apare singură. Inventarul mormintelor, mai mult prezent în cele cu urnă, constă, pe lângă fragmentele ceramice depuse cu ofrande
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
de nisip" ( Kőházkert ) s-a constatat o locuire dacică, cu gropi circulare ce conțineau fragmente de vase, oase de animale, o plăcuță de cuirasă, fusoiale etc. Pe teritoriul satului se mai menționeată materiale de tip scitic dintr-un mormânt de incinerație din sec. VI - V î.de Hr. La marginea de nord a satului, între drumul județean și lunca Oltului s-a descoperit un bogat material arheologic din epoca bronzului, epoca dacică și evul mediu timpuriu. Satul Sânsimion, a făcut parte
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl arheologic din colțul nord-estic al aeroportului Henri Coandă, aflat lângă Dimieni cuprinde o așezare daco-romană și o așezare cu necropolă de incinerație datând din secolele al II-lea-I î.e.n.; situl aflat la nord de același aeroport cuprinde așezări din epoca geto-dacică, Epoca Bronzului, precum și o așezare și o necropolă din secolul al XVII-lea; alte trei situri arheologice ample se află
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
vechi așezări din neolitic (cultura Turdaș, mileniul al IV-lea î.e.n.), din epoca bronzului, din epoca fierului (Hallstatt și La Tène), din perioada stăpânirii romane și din timpul migrațiilor. Tot aici au mai fost scoase la iveală un mormânt de incinerație (sec. I î.e.n. - sec. I e.n.) și o "villa rustica", în care s-a găsit o fructieră dacică (sec. II î.e.n.). În perioada romană localitatea se afla pe drumul roman Potaissa - Napoca. Inițial, o porțiune a acestuia a fost lăsată
Comuna Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/299567_a_300896]
-
astfel: Structira populației, dispusă pe localitățile comunei la Recensământul din 2011 era astfel: Cercetările arheologice au relevat faptul că localitatea Baciu prezintă urma unor așezări încă din neolitic. Din perioada ocupației române au fost găsite în zona trei morminte de incinerație, precum și diverse construcții române, folosite de către muncitorii carierei de piatră existente aici. Totodată au fost descoperit și porțiuni ale drumului român pavat cu pietre "Napoca"-"Porolissum" și un cimitir român din imediata să apropiere. Localitatea apare atestata documentar sub numele
Comuna Baciu, Cluj () [Corola-website/Science/299569_a_300898]