1,934 matches
-
fi cîntată, azi, omului de afaceri: "Ieri, în palat aurit/ Azi, în pat de fier coclit". Păcat că hîrtia de ziar nu cîntă, încă. Să vezi atunci jale mare pe la toate chioșcurile cu ziare, cu versurile acestea, cu muzica lor inconfundabilă.
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
nesolicitate două săptămâni de concediu, Holmes-ul întruchipat de Downey Jr. apare că un măscărici, căutând cu insistență poanta care să te facă să râzi. Când nu-i iese, într-un moment delicat al reîntâlnirii cu Irene Adler, se aude zgomotul inconfundabil al unui part. Spectatorii se privesc o clipă jenați întrebându-se derutați că și cei doi protagoniști care dintre ei e autorul zgomotului nepotrivit. Salvatoare cameră ne trimite către câinele care privește prostit. Prin urmare, onoarea doamnei a fost „reperata
Elementary, my dear Ritchie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6552_a_7877]
-
chiar și cel mai umil crochiu de Watteau iese imediat în evidență. Indiferent dacă privești schițată o mână, faldul unei rochii sau ești în fața unuia dintre acele desene realizate în așa-numita tehnică „aux trois crayons”, semnele geniului său sunt inconfundabile. Desenele lui Watteau reprezintă, poate chiar mai mult decât picturile sale, un fabulos și foarte original amestec de spirit de observație și artificiu. Creatorul a produs rar studii detaliate pentru compozițiile sale. De cele mai multe ori și-a folosit notațiile rapide
Watteau, poetul by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6564_a_7889]
-
ar putea continua, sînt reperele acestei noi generații care va marca decisiv configurația și sensul sculpturii noastre contemporane. În cadrul acestei generații, evident mult mai largă decît poate sugera enumerarea de mai sus, Doina Lie este una dintre prezențele majore și inconfundabile. Fără a fi o prezență ostentativă, așezîndu-se voluntar într-o permanentă rezervă față de gesticulația care trece drept carieră, pentru a se substitui, de multe ori, operei înseși, ea a preferat tenacitatea construcției în surdină și lupta continuă cu inerțiile ideologice
Doina Lie, o schiță de portret (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6471_a_7796]
-
învățătorului se împletesc cu o răutăcioasă satiră politică la adresa guvernării laburiste a lui Anthony Blair. Toate planurile acestei cărți complexe, organizată sub forma unui colaj narativ postmodern, se combină și se întrețes firesc, grație măiestriei unui autor cu un stil inconfundabil și un sarcasm de cea mai pură sorginte britanică. Alasdair Gray (n.1934 la Glasgow) este un artist pe cît de complex, pe atît de prolific: poet, prozator, grafician, pictor, actor și dramaturg, este considerat cel mai mare scriitor scoțian
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]
-
era urmă de exagerare, de demonstrație în jocul actorilor, în regie. Cheia mi s-a părut chiar simplitatea expunerii. De aici și tușa puternic emoțională. Felul lui Hanoch Levin de a spune povești cu și despre oameni este, pentru mine, inconfundabil. Există și ceva absurd, și ceva cu tîlc, și un soi de ficțiune, și o realitate acută. Amestecul este, deseori, halucinant. Hanoch Levin știe să alcătuiască proporția exactă între sîmbure și înveliș. Între pilda poveștii și drumul către ea. Ordinarul
În fața și în spatele ușilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6409_a_7734]
-
în care numai Răzvan Mazilu reprezenta partea românească, de astă dată doar coregraful și scenograful erau veniți din afară, întreaga echipă fiind una a locului, modelată însă de Massimo Gerardi, a cărui amprentă este definitorie pentru spectacolul Depeche Dance. Amprenta inconfundabilă a lui Răzvan Mazilu este indentificabilă, însă, într-un alt spectacol, integral conceput de el, Remember, prezentat inițial pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu" din Timișoara și acum venit la București, pe scena Odeonului. Pornind de la textul lui Mateiu I.
Multiplele fațete ale unei personalități by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6439_a_7764]
-
obârșiilor în palimpsestul unei realități ce-și trădează mai mereu condiția, glisând înspre relieful fragil, inconstant, halucinant al imaginarului. Prin versurile sale din această carte, pliate pe elementaritate și pe tonalitățile amintirii elegiace, Eugeniu Nistor își asumă o identitate lirică inconfundabilă și legitimă, definindu-se ca un poet de autentică trăire și rostire.
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
Acest epilog nu marchează întoarcerea la normalitate, ci consfințește schimbarea iremediabilă pe care au suferit-o oamenii, locurile și vremurile. La 33 de ani după succesul romanului Cronică în piatră, Kadare imaginează continuarea acestuia în microromanul Vremea nebuniei, prin vocea inconfundabilă a adolescentului din primul, care înregistrează răul adus de comunism. Singurul lui refugiu rămân istorisirile bătrânilor, ce par să conțină rețeta supraviețuirii oamenilor atunci când lumea și-a ieșit din țâțâni. „Îmbinând stilul poetic cu narațiunea ingenioasă, Cronică în piatră e
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
Henri Verneuil, Michael Cacoyannis, Constantin Costa-Gavras, Dușan Makavejev au conferit prin capodoperele lor cinematografice un profil indelebil Balcaniei. Filmul a modelat nu un spațiu real, ci unul imaginar, în care vocile unor alte timpuri se fac auzite cu un timbru inconfundabil. Cinematograful nu rămâne în afara confruntărilor ideologice, a dezbaterilor politice, al utopiei sau a consumării unor înfrângeri, mai mult chiar, își insinuează, prin capacitatea imaginii de a fixa memoria, tipuri și situații paradigmatice. Literatura se află la confiniile cu imaginarul pe
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
Angelo Mitchievici Cristian Tudor Popescu este unul dintre criticii de film cu un timbru inconfundabil, cu o sensibilitate marcată indelebil, cu un instinct critic adaptat unei arte care în cea mai mare măsură știe să creeze iluzii și să construiască mituri. În noua sa carte, cu titlul incitant Filmul surd în România mută. Politică și
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
că din motive de sensibilitate, în afară de cele de castă. Unui ferrolan 1 totdeauna îi vor plăcea vapoarele (cu excepția celor care le urăsc, care e tot un fel de a le iubi). Dar preferința mea pentru acele siluete de un cenușiu inconfundabil, așa de elegante că stăteau pe mare ca și cum ar fi căzut acolo pline de aplomb, s-a compensat de la început cu cea pentru vasele cu pînze: mai întîi pentru cele care fuseseră ale Armadei, ca acea corvetă Nautilius pe care
Gonzalo Torrente Ballester by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4975_a_6300]
-
ca o instalație sonoră și reprezintă o selecție a celor mai frumoase piese muzicale crossover, spuse cu tandrețe, cu pasiune și cu emoție. AG Weinberger, cunoscut promotor al blues-ului american în România, reinventează și recreează muzica, în maniera sa inconfundabilă. "Bucharest Songbird Society" se va desfășura în fiecare duminică, de la orele 19:00, și va fi prezentat de către AG Weinberger.
AG Weinberger prezintă recitalul "Bucharest Songbird Society" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46137_a_47462]
-
o pecete de taină asupra lor și asupra propriei biografii, împlinind un deziderat de non-existență publică unic, după știința mea, nu numai în literele române, ci în literatura lumii. Mai ales că această non-existență este contrapunctată de o scriitură personală inconfundabilă. Mai nimic nu este, astăzi, sigur în legătură cu acest scriitor, pornind de la motivele sinuciderii, continuând cu viața sa intimă și terminând cu întinderea activității sale literare. Mărturisirile unor apropiați - G. Ciprian, Arghezi, Sașa Pană - dezvă- luie și ascund, în același timp
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
ar fi recomandat drept greu traductibil, și totuși versiunile engleze ale poeziilor sale nu pierd deloc din substanță. O dovadă (indirectă) și a adevărului afirmației conform căreia „miezul” discursului său poetic nu e de aflat atât la nivelul formulei (totuși, inconfundabile), cât dedesubt, în tensiunea lirică a textului. Nu poate decât să ne bucure interesul pentru edițiile complete, de bun nivel filologic, ale operelor autorilor contemporani. Am moș- tenit, din păcate, de la defunctul regim comunist o înțelegere greșită a noțiunii de
Ioan Es. Pop în ediție completă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5757_a_7082]
-
Sibiu. Dar de visare are nevoie și omul contemporan, chiar și în manieră romantică și, de altfel este propriu postmodernismului, între altele, simultaneitatea tuturor atitudinilor estetice și a tuturor stilurilor, în măsura, desigur, în care ele sunt autentice, precum acest inconfundabil și inegalabil act doi din Giselle. Dar noua montare de la Sibiu ne mai invită să ne gândim și la un alt aspect propriu materialului coregrafic constituit de corpul omenesc în mișcare, deoarece cei doi primi balerini, invitați ai companiei sibiene
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
1850), pitorescul vorbirii muntenești trebuie să fi fost și mai perceptibil: la Pungescu apar nu doar pronunții caracteristice (pă, dă), ci și o preferință netă pentru interjecții: hait!, dar mai ales aoleo! Câteva replici au o valoare emblematică, de un inconfundabil muntenism al uimirii și al văietăturii emfatice: „sânt și eu p-acilea!” (I, 3), „o tăiași groasă, nene” (ibid.), „aoleo! ce dă mai fluturi!” (II, 6), „Aoleo! mi-a scăpatără pă dinainte!” (II, 7), „aoleo! ne-a pocnitără-n pălărie” (ibid.
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
fapt, condeiul lui Mihai Zamfir nu se încurcă în formalisme, nu eșuează în sicitate. Ca romancier, autorul înțelege prea bine că fiecare dintre creatorii pe care-i conspectează „au fost oameni vii, de obicei personalități puternice și în orice caz inconfundabile”. Și nu greșește afirmînd că suita lor de portrete „s-a transformat într-un fel de roman (postmodern, firește!), avînd 36 de personaje principale”. Paradigma călinesciană nu e străină de o asemenea modalitate. Un suflu existențial pătrunde frecvent în text
Alonja romanescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5081_a_6406]
-
jazzului de către prodigiosul pianist francez Raphaël Lemonnier; prioritate: entertainment!, cu o susținere de mare clasă, de asemenea, din partea bateristului Jean-Pierre Derouard și a contrabasistului Fabien Marcoz. 3.) Portugheza născută în Mozambic Maria Joăo este o voce și, totodată, o felină inconfundabilă a jazzului actual. S-a afirmat, în anii 1980, printr-o fructuoasă colaborare cu pianista japoneză Aki Takase. Dar adevăratul mentor muzical al Mariei e briantul pianist/ compozitor/ aranjor Mário Laginha, cu care a înregistrat primul album în 1983. De
Măsurând timp și viață prin jazz by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5474_a_6799]
-
fără credință - căci mereu mi s-a părut pedant să nu poți iubi fără să crezi”. Această pasiune deopotrivă năvalnică și sceptică, dar și stimulatoare, însoțită de descoperirea gândirii lui Schopenhauer și a lui Nietzsche, avea să deschidă o linie inconfundabilă în proza lui Thomas Mann. Raportându-se la Wagner în diferite etape, este evident că scriitorul încerca să își deslușească propriile temeri și căutări artistice. „În orice caz Wagner rămâne artistul pe care îl înțeleg cel mai bine și în
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
din mentalul colectiv renascentist a primului autor al străvechii filosofii: Zamolxis, tânărul discipol al lui Pythagoras, cum îl prezintă Iamblichos și Porphyrios, blond, cum îi descrie Herodot pe geți, îmbrăcat că un sacerdot în toga albă cu tiv auriu, având inconfundabilele trăsături efeminate ale portretelor de tineri din perioada română a lui Rafael. i Pimander, liber de de [sic] sapientia et potestate dei, Parisiis, în officina Henrici Stephani, 1505 (pe pagina de titlu). îi cf. M. Ficino, Epitomă în Minoem, vel
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
literar Perpessicius, cu glosările și microexegezele sale. Încă de la debutul în volum, Am plecat din sat (1939), și până spre sfârșitul deceniului al șaptelea al secolului trecut, Perpessicius 1 a scris și emis aprecieri critice extrem de prețioase despre epica acestui inconfundabil narator al Transilvaniei. Epistolele lui Perpessicius, necunoscute până acum, relevă excelentele relații existente între cei doi importanți scriitori și cărturari care s-au respectat și prețuit. Istoricul și criticul literar Perpessicius, în proverbiala lui bonomie și înțelegere, a intuit, fără
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
suntem mânați în scotocirile prin arhivele CNSAS de polițe de plătit, de ambiții demolatoare sau de intenții, altele decât acelea prin care redăm cititorilor interesați de trecutul nostru cultural, frânturi de istorie și de viață literară (multe scene au un inconfundabil parfum de epocă, dar și umor involuntar). Nici grila de judecăți axiologice și etice ale Securității nu este de cele mai multe ori similară cu a noastră, a autorilor investigației. Lectura lucrătorilor Securității era una destul de primitivă, restrânsă la obiectivele pe care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3154_a_4479]
-
orice scriitor adevărat e o temă cu variațiuni. Cu infinite variațiuni și digresiuni ce conturează, în mod paradoxal, din ce în ce mai net tema. Diversitatea expresiei confirmă în fond unitatea de viziune și de accent. Îndeosebi în poemele maturității depline îi auzim glasul inconfundabil, și totodată fiecare își aude propriul său glas, la fel de inconfundabil și în același timp parcă impersonal. O clasicitate majoră guvernează aceste poeme în care ne recunoaștem cu mirare și încântare, și pe care, citindu-le, avem senzația că le-am
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]
-
variațiuni și digresiuni ce conturează, în mod paradoxal, din ce în ce mai net tema. Diversitatea expresiei confirmă în fond unitatea de viziune și de accent. Îndeosebi în poemele maturității depline îi auzim glasul inconfundabil, și totodată fiecare își aude propriul său glas, la fel de inconfundabil și în același timp parcă impersonal. O clasicitate majoră guvernează aceste poeme în care ne recunoaștem cu mirare și încântare, și pe care, citindu-le, avem senzația că le-am scris chiar noi, fiecare dintre noi și toți împreună. Bucuria
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]