692 matches
-
aștepta măcar schimbarea guvernului Tătărescu și crearea unui guvern de destindere format din personalități (printre care, firește, se prenumăra) peste partide prin modificarea radicală a Constituției. Majoritatea însemnărilor sale pe anul 1935 sînt obsesii ale acestei speranțe, pe care suveranul, indecis, o amîna mereu deși o anunța. Argetoianu care detesta guvernul Tătărescu l-a numit, la 15 decembrie 1935, "cel mai rușinos guvern din cîte a avut România de la 1866 încoace". Iar, la încheierea anului, nota "Sărăcie, lipsuri, dezorientare și, mai
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
uși, în funcție de solicitările clientului. Piesele de mobilă fabricate la tâmplăria „Mohican” sunt de foarte bună calitate și executate în funcție de comandă, din lemn masiv sau furniruit. Se pot lucra toate tipurile de mobilă, modelul putând fi conceput chiar de client. Celor indeciși li se pun la dispoziție cataloage specializate, de unde pot alege dintre sute de tipuri și forme de mobilă. În funcție de dorințele clientului, mobila poate fi personalizată cu sculpturi în lemn, executate manual. Atelierul mai execută la comandă ferestre și uși din
Agenda2006-03-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284652_a_285981]
-
semnează rândurile liminare, există ceva în plus și în minus. Mai întâi, faptul că Gina Stoiciu și scriitorul cineast Constantin Stoiciu nu prea aduc cu portretul viitorului exilat. Despărțirea de țară, așa cum o narează Gina Stoiciu, are ceva de lentoare indecisă. Ieșim, carevasăzică, din țară, ei și? Ne întoarcem. De aici la exilul definitiv e, totuși, cale lungă. Aflați la marginea ficțiunii - așa cum reiese din fragmentul citat - nu aveau cum să rateze indiciile unei aventuri existențiale. Chiar dacă, propriuzis, nu se putea
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
câteva explicații: să fie de vină tematica uneori vetustă, imaginarul său agrar sau acele trimiteri locale la forme de religiozitate populară, greu de echivalat, nu doar lingvistic, ci și cultural, în spațiul altei literaturi? Să fie de vină bascularea, încă indecisă, între tradiție și modernitate? Sau, pur și simplu, limbajul lui Arghezi, adevărată răscruce lingvistică indo-europeană, este un spectacol lexical care deseori ocultează și complică sensul, punînd deja la acest nivel dificultăți insurmontabile de traducere? Probabil toate acestea împreună, dar și
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
pe fronturi diferite: pe de o parte și-a conservat și a adîncit experiențele inițiale din țară, iar, pe de altă parte, a încercat o adaptare, cu cît mai puține pierderi, la spațiul dinamic, determinat economic și necruțător cu cei indeciși, al pieței de artă occidentale. într-un anumit fel, Marianov a trăit simultan în două realități: într-una Răsăriteană, puternic motivată istoric și conjunctural, a păstrării coerenței interioare și a specificității umane prin proiecția simbolică și prin aspirația spirituală și
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
în care se vede „un schelet uman chircit în poziție uterină” - nimeni altul decât produsul Blocului-Goebbels, ce extirpase, cu tot cu apartament, elementul dușmănos de odinioară. Ideea e că arta, manipulată profesionist, modifică prin spectacol ideologii și aruncă în nostalgii toxice pe indeciși. După cum noua Ella este un produs evident al unui sindrom Stockholm. Mihuleac sugerează că întreaga lume postcomunistă suferă de același sindrom, iar instrumentările, începând cu arta și prestigiul social, colaborează la refacerea unei distopii. Două secvențe mi se par emblematice
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
puțin trecut de ora unu, unu și șapte sau și treisprezece, spațiul acela al cadranului încă liniștitor, neutru. Grobei se afla și el printre cei ce flanau prin centru, trecând de pe un trotuar pe altul. Purta o scurtă dintrun material indecis, 50 la sută, sau 40 la sută lână («Schurwollwe») și restul, un amestec sintetic, pantaloni uzați, bine întreținuți, călcați de el însuși în aceeași dimineață, pantofi cu talpă de crep gălbui, pantofi care fuseseră eleganți odată și mai erau încă
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]
-
medalii:/ și chipul tău oval și fin/ și brațele-ți de albe dalii/ Sunt încrustate pe vecie,/ Pe-aceiași sfântă efegie/ Cu împăratul Constantin.// Eu te cunosc de mult... În parcul/ Cu-alei de clematite pale,/ Ce mor în tonuri indecise - / În parcul de'ntâlniri fatale - / ți-ai distilat în flori privirea,/ În clipa când plângeŕ iubirea/ Pe-aripa searbădelor vise.// Eu te cunosc de mult... Parfumul/ Evaporat în nopți cu stele,/ Când îți desfac potirul, crinii - / L-ai presărat printre
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
și firavă,/ Ce sub capriciul vremei, se leagănă și plânge..." (Toamnă). Abătute, palide corespondențe, într-o poezie care, neavînd multe de spus, își ascute, în tremolo-uri, cele cîteva note. Cântări pentru sufletul vegetal, ultimă parte, distinctă, a acestor închinări indecise, descîntă "moartea furișată în petale", o tristețe cu atît mai acută cu cît e mai discretă, mai învelită, neputincios-complice, de viu: "Mă poartă'n ploaia deasă nebunia,/ și rostul meu, mi-l schimb halucinată,/ Căci vreau să simt în mine
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
desfată de parcă o mînă vreodată să-i scuture n-ar cuteza, tremurînd. Cu greu se mai rabdă în sine; mulți se umplură pe rînd, că-s gata să-ncline, din spațiul lăuntric curgînd în zilele-ntruna mai pline care sfîrșesc indecis, pînă ce vara întreagă devine o încăpere-ntr-un vis. Sonetele către Orfeu I, 8 Doar în spațiul laudei răsună tînga, nimfa plînsului izvor, trează, ca tot ce din noi se-adună să rămînă clar-strălucitor pe aceleași stînci cu porți
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
în cabinetul unui parapsiholog: cu o seară înaite de leșin, Otilia întîlnise un bărbat ce pare a fi țiganul din padure, absolut sigur că o știe de la Pucioasa, din vara anului 1968. Textul alternează amintirile Otiliei cu prezentarea drumului ei indecis dintre spital și cabinetul parapsihologului. Rezumatul sugerează poate o nuvelă naturalistă, dar lucrurile nu stau tocmai așa. Dacă povestirea s-ar reduce numai la psihologic și alternanță de planuri, probabil nu ne-am amuza prea tare. Dar analiza psihologică e
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
Ion Stoica Numai fragmente Numai fragmente, Indecise părți de realitate Mi-e dat să trăiesc; Din amintire doar un amurg, Numai un ceas de iubire, O fărâmă, o biată fărâmă de adevăr, Câteva picături de frumusețe, Ulițe lungi de înfrigurată așteptare, Doi-trei saci de iluzii; Numai fragmente
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
Cristina Oprea sfârșit de sezon - doar luna mai ascultă șoaptele mării ecouri de clopot - între cer și pământ crizantemele nuc fără frunze - pe fereastră intr-acum toată lumina pictor indecis - vântul printre frunze amestecând culori fior de toamnă - atât de diferite aceleași alei.. zi grea de muncă - parcă și lăcustele cheamă-nserarea la despărțire - în urma cocorilor fluierat de tren frunze în vânt - rațele sălbatice tot mai departe noapte de toamnă
Viorile toamnei by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83681_a_85006]
-
Iubire indecisă O clipă lungă cât un secol am fost cuprins de îndoială și-un grad înalt de osteneală mi-a dat visarea peste cap, am vrut s-adorm dar n-am putut. Iubește-mă laconic în cuvinte, îți voi pătrunde-n
Iubire indecis? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83897_a_85222]
-
autoarea volumului împărțit la doi o preocupare sistematică sau - Doamne ferește! - un program estetic. Din sugestii livrești preluate capricios, ca și din neașteptate declarații directe, făcute în registrul stilistic al oralității bucureștenești, Simona Tache își compune și își recompune un autoportret indecis, fluid, un "autoportret din mers", cum ea însăși îl definește. Acest autoportret ni se înfățișează ca o siluetă de fată furișată prin tramvaie pline de bărbați prost-crescuți sau refugiată în bucătărie, unde scrie scrisori de dragoste "pe mușamaua roz,înflorată
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
artiștilor de mai sus a fost, poate doar pentru moment, suspendată, contemporaneitatea lor artistică este una puternică și din ce în ce mai convingătoare. Reiau acum, la un alt Sf. Ion, acest Mic dicționar?așa cum s-a reconfigurat el între timp: ca o formă indecisă între memento și elogiu. (P.Ș.) ION Bitzan: uluitoare capacitate de adaptare; la spiritul vremurilor, la spiritul substanței, la spiritul obiectului, la spirit pur și simplu. Inteligența vie, intuiția mereu proaspătă și o neobișnuită abilitate manuală sînt elementele fundamentale în
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
ca abordare și situare în spațiu, o nostalgie oarecum apăsătoare străbate aerul schițelor în care misterul, senzația de ascuns, de necunoscut și inexplicabil certifică deopotrivă persistența unor obsesii, posibile dedublări sau incapacitatea de luare în posesie. Finalurile sunt ocultate, rămân indecise, închise în metaforă ca într-un cufăr. În După ce lovitura s-a dus, naratorul e martorul îndepărtat surprins de o iminentă întâlnire, pe care o așteptase și o pregătise îndelung, Pădurea tânără a lui aprilie e o fantă în copilărie
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
îndemînatic în asemenea operații). În cutie erau două hârtii îndoite în patru, una în forma unei coale obișnuite de scris, alta - o foaie mică cu en-tête. Nimic altceva. Ioanide le luă și se întinse pe pat, aruncând hârtiile lângă el, indecis dacă trebuie sau nu să le citească, cu teama îndeosebi de a nu fi ridicol făcând atâta poliție pentru cine știe ce nimic. În cele din urmă examină hârtia cea mare, bătută la mașină, care cuprindea de la prima vedere un fel de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
intelectuală, după care devine un prieten obstinat. Succesul unei teze sau frica sunt singurii factori ce scurtează gestația mintală a lui Dan Bogdan, care din cauza acestei frici, câtă vreme controversa e liberă, apare ca un element foarte periculos, accesibil spiritelor indecise, așa de numeroase printre tinerii de origine rurală ca și el. Logica formală devine la Dan Bogdan un instrument de șicană și de eroziune a dinamicii. Convingerea mea este că e foarte laș. Aviditatea de bani e considerabilă de asemeni
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mîinile în buzunare, mușcîndu-și buza de jos și bătînd cu un picior în podea. — Dacă nu te duci la ea, zise Ozenfant, voi trimite mai mult ca sigur catalizatorul. — Ce este catalizatorul? Un specialist foarte imporant care intervine în cazurile indecise, atunci cînd alte tratamente nu au reușit. Catalizatorul produce o distrugere rapidă. De ce te împotrivești? — Pentru că mi-e teamă! strigă Lanark cu înflăcărare. Vrei să mă amestec în disperarea altcuiva, și eu urăsc disperarea! Vreau să fiu liber, și libertatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
simplu: — Poate ar putea fi folosiți în sprijinul infanteriei. Sebastianus îi veni în ajutor. — Desigur. Ar putea să contribuie numeric. Sunt mai multe mii și, îngroșând rândurile infanteriei, ar putea constitui o forță decisivă de asalt, dacă soarta luptei rămâne indecisă. Observându-l gânditor, Etius încuviință: — Da. cred că așa o să-i folosesc. întorcându-se spre Metronius, adăugă: — O să primești ordine detaliate mâine dimineață. Apoi, aruncând din nou pumnalul pe masă, îi salută pe amândoi și îi lăsă liberi. — Acum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cuminte și răbdătoare să vină la mine un timp pe care să-l trăiesc așa cum am visat când eram doar un crâmpei de om, când eram o secundă mare cât un castel de nisip! Flux și reflux... Iată, dușmanii mei! INDECISĂ Am inventat o nouă zi Ziua în care nu m-am născut! Am inventat ca tu să știi Că ziua mea, ieri a trecut. De-atâta suferință mă simt bine Nu am uitat dar nu-mi mai amintesc Sunt eu
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
nu puține compromisuri și complicități, În chiar anii durei rigori partinice. Interesantă mi s-a părut, din acest punct de vedere, relatarea unui altfel de martor al epocii, reprezentând o categorie aflată, În perioada de Început a regimului comunist, la mijlocul „indecis” al categoriei „tovarășilor de drum”, ezitând În adeziunea „deplină” la un regim deloc Îngăduitor cu ezitările. Domnul Iosef Eugen Campus se definește În textul său „Banchet platonician la mod românesc” (Deschizând noi orizonturi, vol. 1, Editura Libra, București, 2002) drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
iar băiatul continuă să pedaleze în gol fără a înainta, repetând mișcarea de aruncare a ziarului. Întâmplarea făcea ca Samuel să se întoarcă de la băcănie și astfel să devină martor al evenimentului. Computerele de agrement rezolvă situațiile excepționale prin finaluri indecise. Acest lucru e cunoscut. Imediat, o ceață ivită din senin acoperi cu totul catedrala, băiatul, copacul și rezidenții. De fapt, acoperi întreaga stradă. Samuel se aștepta la așa ceva și tocmai de aceea era amuzat și curios să afle cum vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
un mister mereu promis, dar niciodată revelat. Altfel spus, „Adela este o carte a recitirii îndrăgostite. Iar Emil Codrescu, omul unei singure «cărți»“. Infirmând cu autoritate tezele de influență mai mult sau mai puțin psihanalitică după care Emil Codrescu, amantul indecis de la Bălțătești, ar fi un fetișist, un dezamăgit schopenhauerian sau, Doamne ferește, un complexat oedipian, Patraș avansează teza că doctorul e un senzual al imaginației care „ar fi bine primit între libertini“. În loc să gonească, donjuanesc, după ipostaze din ce în ce mai îndepărtate ale „Femeii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]