813 matches
-
numele de sarcomul Rous) se pot izola celule transformate care nu sunt totuși „imortale”. Tot astfel, nu toate celulele imortalizate sunt și neoplazice, concluzie care are la bază izolarea liniilor celulare din populații de fibroblaste normale de rozătoare, care proliferează indefinit (sunt imortale) în cultură, păstrând caracteristicile normale și nefiind tumorigene, după inocularea experimentală la animale. De aici rezultă că IMORTALIZAREA CELULARĂ și TUMORIGENEZA CELULARĂ sunt proprietăți distincte. Totalitatea caracteristicilor manifestate de celulele maligne ale unei tumori este un exemplu clar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rapidă, chiar dacă pentru organismul gazdă consecințele sunt fatale. În procesele proliferative anarhice, oncoproteinele joacă un rol major ca factori de transcriere genetică și de replicare a ADN. Integrat permanent în genomul unei celule gazdă, genomul viral induce starea de diviziune indefinită a acesteia (imortalizare), asigurându-și astfel propria sa replicare. Deși oncogenele virusurilor tumorale ADN au fost intens studiate, nu este încă înțeles mecanismul lor de acțiune. Se admite că ele codifică pentru proteine complexe, multifuncționale, a căror evoluție a fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
reduc progresiv lungimea, pe măsură ce au loc mai multe transferuri pe mediul de cultură și, atunci când ating o lungime minimă critică, celula încetează a se mai divide și moare. Dimpotrivă, celulele canceroase sau potențial transformate malign sunt „imortalizate” și pot crește indefinit, dacă sunt transferate periodic pe mediu nou de cultură. O trăsătură comună, deși nu universală, a celulelor imortalizate este aceea că ele au activitate telomerazică, dacă nu foarte evidentă, cel puțin detectabilă. Foarte semnificativ apare faptul că cel puțin unele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
comună, deși nu universală, a celulelor imortalizate este aceea că ele au activitate telomerazică, dacă nu foarte evidentă, cel puțin detectabilă. Foarte semnificativ apare faptul că cel puțin unele linii celulare umane neimortalizate, aflate în cultură, pot fi extinse probabil indefinit, prin transfecție cu vectori ADN care codifică pentru componenta proteinică a telomerazei (Bodnar și colab., 1998) deși alte studii raportează că doar suplimentarea numai cu telomerază nu este suficientă pentru imortalizarea tuturor tipurilor celulare. O concentrație ridicată de telomerază nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
A. tumefaciens ca agent inductor al cancerului de colet la planta ornamentală Argyranthemum frutescens. În anul 1947, Braun efectuează studii complexe asupra factorilor responsabili de inițierea tumorilor în cancerul de colet și dovedește că țesuturile vegetale tumorale sterile pot prolifera indefinit în medii de cultură lipsite de hormoni vegetali. El consideră că celulele tumorale vegetale au fost „transformate” sub acțiunea unui principiu inductor de tumori (TIP) derivat din Agrobacterium. În anul 1956, Lioret identifică în exclusivitate în țesutul tumoral vegetal compuși
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o monocatenă a cromozomului bacterian este transferată dintr-o celulă bacteriană Hfr într-o celulă bacteriană F-. Singura excepție constă în aceea că transferul ADN-T este limitat de granița repetiției din stânga, pe când în cazul conjugării bacteriene transferul ADN este indefinit. Nu se știe care este rostul transferului ADN -T în genomul celulei gazdă. La un moment dat monocatena transferată trebuie să fie convertită în ADN dublu-catenar. Structuri circulare de ADN-T identificate în celulele infectate apar a fi generate prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
firme 2.2.5. Nume proprii recategorizate ca substantive comune 2.3. Substantivele abreviate 2.4. Substantivele la plural, fără determinanți 2.5. Termenii din metalimbaj 2.6. Substantivele care desemnează locutorul 2.7. Termenii inclusivi 2.7.1. Pronumele indefinite, negative, interogative și relative 2.7.2. Grupurile substantivale cu utilizare inclusivă 2.8. Pronumele și locuțiunile pronominale de politețe 3. Subiectul non-nominal 3.1. Formele verbale nepersonale 3.2. Grupurile prepoziționale 3.3. Propozițiile reduse 4. Acordul unor tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2. Sintagmele statistice 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1. Introducere 3.2. Structura sintactică a sintagmelor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în relația de coordonare copulativă 2.5.1.2. Conjuncția Ø în relația de coordonare copulativă 2.5.2. Relația de coordonare disjunctivă 2.6. Coordonarea de prefixoide 3. Acordul intern sintagmelor coordonate 3.1. Articolul definit 3.2. Articolul indefinit 3.3. Numeralul 3.4. Demonstrativul antepus 3.5. Adjectivul 3.5.1. Acordul adjectivului cu sintagma coordonată 3.5.2. Adjectivele coordonate 3.6. Demonstrativul postpus 3.7. Posesivul 3.8. Formele pronominale de întărire 3.9. Coordonarea copulativă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Dezacordul lui cel 1.9. Dezacordul pronumelui relativ care 1.10. Acordul în interiorul sintagmei partitive (unul din...) 1.11. Marcarea cazului 2. Acordul predicatului cu subiectul 2.1. Acordul substantivelor colective 2.2. Acordul numelor proprii 2.3. Acordul cuantificatorilor indefiniți 2.4. Dezacordul anumitor tipuri de verbe-predicat 2.5. Dezacordul unor adjective în poziție predicativă 2.6. Dezacordul verbului cu pronumele relativ care 2.7. Dezacordul predicatului cu un subiect postpus 2.8. Acordul prin atracție 2.9. Acordul semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în care sunt procesate componentele grupului sintactic. În sintagmele cu acord semantic al adjectivului (un slugă sărăntoc), ca urmare a ordinii în care sunt procesate componentele GD în cursul enunțării, se formează mai întâi GD un slugă, prin atașarea determinantului indefinit la substantiv, iar acest GD are trăsătura de gen masculin și trăsătura de număr singular. Ulterior, adjectivul se atașează GD, acordându-se cu acesta în gen și număr (masculin, singular): [[un slugă] sărăntoc]. Când adjectivul se acordă formal (un slugă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referent: (54) a. Tu, intervievat / intervievată de reporter, ai spus că nu ești de acord cu moțiunea. b. Dumneavoastră, intervievat / intervievată de reporter, ați spus că... 3.6. Centrul este un numeral Unele numerale cardinale pot primi articol definit sau indefinit și au forme de plural, la fel ca substantivele. Este vorba de numeralele de tipul sută, mie, milion, miliard: (55) a. o sută, o mie, un milion, un miliard b. suta, mia, milionul, miliardul c. niște/câteva sute, niște/câteva
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu numeralul singular, în general (*cel un băiat vs. cei doi băieți). De asemenea, combinațiile cele milioane, cele mii sunt respinse pentru că determinantul cel nu se poate combina cu substantive, antepus (*cei oameni, *cei lei, *cel om). Determinanții demonstrativi sau indefiniți se pot acorda fie cu numeralul, fie cu substantivul. Posibilitatea de a face acordul cu numeralul se datorează faptului că acesta are și caracteristici de substantiv, având trăsături phi: (61) a. faptul că aceste sute de ziariști au rămas pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un nominal construit cu prepoziția de, care precizează membrii grupului (o mulțime de copii, o haită de câini dingo). În ipostaza de cuantificator nedefinit, aflat pe prima poziție într-o sintagmă pseudopartitivă, substantivul colectiv trebuie să fie însoțit de articolul indefinit. Substantivul colectiv are un grad de referențialitate mai ridicat când contextul impune se obține o lectură de grup a sintagmei colective (este mai pertinent în context ansamblul, nu membrii componenți), iar acordul se face la singular. Când colectivul are un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din punct de vedere teoretic, deoarece nominalul subiect nu are o trăsătură de persoană pe care să o transmită prin acord verbului, astfel încât ar trebui să acceptăm că verbul are trăsături interpretabile. Termenii inclusivi sunt de două tipuri majore: pronume indefinite, negative, interogative sau relative și substantive (grupuri substantivale). 2.7.1. Pronumele indefinite, negative, interogative și relative Unele pronume indefinite, negative, interogative și relative (lipsite de trăsătura persoanei), aflate în poziția de subiect, acceptă ca verbul-predicat să fie la persoana
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
persoană pe care să o transmită prin acord verbului, astfel încât ar trebui să acceptăm că verbul are trăsături interpretabile. Termenii inclusivi sunt de două tipuri majore: pronume indefinite, negative, interogative sau relative și substantive (grupuri substantivale). 2.7.1. Pronumele indefinite, negative, interogative și relative Unele pronume indefinite, negative, interogative și relative (lipsite de trăsătura persoanei), aflate în poziția de subiect, acceptă ca verbul-predicat să fie la persoana I sau a II-a: (82) a. Câțiva am / ați ajuns mai devreme
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acord verbului, astfel încât ar trebui să acceptăm că verbul are trăsături interpretabile. Termenii inclusivi sunt de două tipuri majore: pronume indefinite, negative, interogative sau relative și substantive (grupuri substantivale). 2.7.1. Pronumele indefinite, negative, interogative și relative Unele pronume indefinite, negative, interogative și relative (lipsite de trăsătura persoanei), aflate în poziția de subiect, acceptă ca verbul-predicat să fie la persoana I sau a II-a: (82) a. Câțiva am / ați ajuns mai devreme. b. Unii am / ați ajuns mai devreme
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
personal nul, ar fi să considerăm că verbul are trăsături interpretabile. El nu trebuie să primească trăsăturile de număr și persoană prin acord cu un nominal, dar ele trebuie fie validate prin relația de acord cu un nominal. Semantica pronumelor indefinite, negative, indefinite și relative permite acordul semantic al verbului, spre deosebire de propozițiile cu subiect exprimat prin substantiv, unde acordul semantic este mult mai restricționat. Totuși, în limba vorbită, și substantivul poate admite acordul semantic al verbului-predicat (vezi infra, 2.7.2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ar fi să considerăm că verbul are trăsături interpretabile. El nu trebuie să primească trăsăturile de număr și persoană prin acord cu un nominal, dar ele trebuie fie validate prin relația de acord cu un nominal. Semantica pronumelor indefinite, negative, indefinite și relative permite acordul semantic al verbului, spre deosebire de propozițiile cu subiect exprimat prin substantiv, unde acordul semantic este mult mai restricționat. Totuși, în limba vorbită, și substantivul poate admite acordul semantic al verbului-predicat (vezi infra, 2.7.2). Din grupul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmă nominală construită cu prepoziția partitivă din sau dintre. Pe poziția lui N1 pot apărea substantivele care formează sintagme pseudopartitive (cantitative), de tipul kilogram, mulțime etc., sau alte nominale cantitative, cu sens cantitativ definit numeric (doi, patru, al treilea) sau indefinit numeric (unii, unul, niciunul, fiecare, vreunul, oricare, câțiva etc.): (i) N1 este un cuantificator partitiv (1) a. un sfert / o jumătate / 40% dintre copii b. majoritatea / restul copiilor (ii) N1 este o sintagmă pseudopartitivă eliptică; sintagmele partitive de la (2)a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pseudopartitive c. o mulțime dintre studenți = o mulțime de studenți dintre studenți; un kilogram din unt = un kilogram de unt din unt; o ceașcă de lapte = o ceașcă de lapte din lapte. N1 este un nominal cantitativ, definit numeric sau indefinit numeric: (3) a. trei dintre studenți b. fiecare / oricare / vreunul / unii / niciunul / câțiva dintre studenți Doar primul tip de sintagme, cele de la (i), sunt propriu-zis sintagme partitive, cu un singur referent. Cel de-al doilea tip de sintagme conține două
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pot explica dacă se adoptă analiza alternativă, aceea că N2 este centrul, iar N1 (ex. a number of) este un cuantificator complex, deoarece ar trebui ca prepoziția să se grupeze cu N1. (ii) N1 poate avea diverși subordonați antepuși. Determinantul indefinit a, din a number of protesters, poate fi înlocuit cu alți determinanți, substantivul number poate fi singular sau plural; de asemenea, poate avea modificatori adjectivali: (7) a. a great number of... b. o mare parte dintre... Dacă s-ar adopta
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în care relația parte - întreg se stabilește la nivel sintactic, cuprinde numerale și pronume (nehotărâte) pe prima poziție: (9) doi din copii, câțiva dintre copii, mulți dintre copii Nedelcu (2009) consideră că N2 este un complement, cerut de un determinant indefinit sau de o marcă de gradare (de pe poziția N1): N1 conține un nume vid, nelexicalizat, în construcțiile în care pe poziția N1 este lexicalizat doar un numeral sau un alt termen cuantificator (ca în (10)). Structura este cea din (10
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lui fiecare la Spec,Do se petrece în sintaxa vizibilă (engl. overt syntax), într-un moment al derivării în care verbul se deplasează la centrul Acordo și fiecare este în Spec,Do, cea mai înaltă poziție de specificator din GD indefinit (1997: 43-44). Dacă acordul se face la plural sau la persoana I ori a II-a, ca în (13)b-d, atunci N2 s-a deplasat la Spec,Do în sintaxa non-vizibilă (engl. covert syntax). Prin urmare, acordul cu N2 se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în prima parte (vezi Nedelcu, 2009, unde sunt prezentate argumentele pro și contra acestei ipoteze): (38) a. o mulțime dintre studenți = o mulțime de studenți dintre studenți b. un kilogram din banane = un kilogram de banane din banane (iii) pronume indefinite și numerale: fiecare, niciunul, vreunul, câțiva, unul, altul, oricare, oricine, care, cine; doi, trei, al treilea etc. 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi Dacă N1 este un substantiv, cu sau fără sens partitiv intrinsec, acordul are aceleași caracteristici pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]