2,126 matches
-
studiu dedicat gustului literar Șt. V. Nanu discută cu pătrundere starea literaturii române la 1890. Alte studii despre literatura națională scriu N. I. Apostolescu, mai puțin receptiv la valorile autohtone, exagerând efectele influențelor literare, Mihail Dragomirescu (Cultura populară și revistele populare, Individualismul ș.a.), V. D. Păun, Șt. Orășanu. Poezie populară trimit Sofronie Liuba și D. Stăncescu, dar folclor nu se tipărește în paginile revistei decât întâmplător. Printre cei ce au colaborat după 1920 se numără Al. Bistrițianu, Radu Boureanu, Al. Dima, D.
REVISTA SOCIETAŢII „TINERIMEA ROMANA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289264_a_290593]
-
noii ideologii, în anii săi de început Ș. păruse un ins rezonabil. Mulțumind celor care i-au arătat calea, el se leapădă hotărât de sonetele din tinerețe, „care se voiau filosofice” și care puteau fi învinuite, cum singur spune, de „individualism”. Va scrie de acum înainte, „cu stânga”, o poezie angajată, în versuri energice și clare. Pe alocuri, nesocotind pentru o clipă angajamentul, ecouri din folclor, din V. Alecsandri și Tudor Arghezi creează senzația unui lirism mai curat, fără poncife. Tot
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
responsabilitatea colectivă, dar sunt prea puține elemente care să indice că America Își modifică visul, Încorporând În el o mai mare responsabilitate pentru bunăstarea colectivă a societății. Din contră, visul american merge În direcția opusă, devenind aproape o caricatură a individualismului robust atât de glorificat În mitologia frontierei americane. Rezultatul este acela că unii americani se Îmbogățesc, În timp ce mulți alții sărăcesc. În ambele cazuri, visul american suferă. Copii americanilor bogați cresc În lux, se simt Îndreptățiți să fie fericiți și sunt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
individului Mulți americani cred că arhetipul individului puternic, autonom și autosuficient este o creație americană. Ne mândrim că nu suntem Îndatorați altora și suntem dispuși să ne asumăm riscuri considerabile pentru a obține ceea ce vrem În lume. Totul se datorează „individualismului nostru robust”. În mare parte, această autopercepție pare a fi justificată. Într-un uimitor studiu asupra valorilor antreprenoriale, realizat În 2003 de către Comisia Europeană, a rezultat că În timp ce două treimi dintre americani preferă să lucreze pentru ei Înșiși, jumătate dintre
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
afacere chiar dacă există riscul că nu va reuși, aproape jumătate dintre europeni spun că nu ar risca, dacă afacerea ar putea să nu reușească 1. Când americanii (și, În acestă privință, restul lumii) se gândesc ce Înseamnă să fii american, individualismul este probabil primul lucru care le vine În minte. Cu toate că individul este la mai mare cinste În societatea americană decât În oricare altă parte a lumii, el nu a apărut aici pentru prima oară. Individul modern este un transplant european
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
astfel de comportament ar putea părea egoist, bunăstarea generală poate fi asigurată numai prin maximalizarea interesului personal. O propunere cel puțin dubioasă. Adevăratul geniu al noii clase burgheze a fost modul În care s-a realizat echilibrarea anarhiei potențiale a individualismului cu o nouă și sofisticată Înțelegere a obligațiilor sociale ale fiecăruia. Marele sociolog al secolului XX, Max Weber, a realizat semnificația noilor acrobații mintale În examinarea rolului pe care Reforma protestantă l-a jucat În crearea de controale interne, care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modificată Înainte ca noua taxă să poată fi adoptată. Însăși ideea că guvernul ar putea să ia o parte a bogăției unei persoane, pentru a fi folosită În alte scopuri, a fost un blestem pentru mulți americani formați În tradiția individualismului robust și autosuficienței frontierei. La sfârșitul primei decade a secolului XX, cu frontiera de acum Închisă și fără teren public ieftin la Îndemână, au Început să planeze Întrebări asupra justiției economice și redistribuției bogăției În special printre imigranți și lucrătorii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
interconectat, oportunitățile sunt din ce În ce mai mult modelate În jurul vulnerabilităților și riscurilor Împărțite În mod egal În locul interesului personal exclusiv și al riscurilor antreprenoriale individuale. Într-o economie cu risc global, Încrederea, reciprocitatea și cooperarea devin valori mai importante pentru supraviețuire decât individualismul robust și comportamentul concurențial. Aceleași condiții globale care forțează apariția unui nou model economic cooperativ, bazat pe arhitectura rețelei, influențează și arena politică. Statele-națiune nu mai pot funcționa singure Într-o lume densă și interdependentă. Asemenea companiilor transnaționale, ele se
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
similar cu filosofia procesului a lui Whitehead. Datorită accentului pe relațile armonioase și bunăstarea Întregului, asiaticii sunt mai interesați În succesul grupului decât În interesul lor personal. Într-adevăr, În limba chineză, ne reamintește Nisbett, „nu există un cuvânt pentru individualism. Cel mai apropiat este cuvântul pentru egoism”17. Imaginați-vă mintea asiatică Încercând să Înțeleagă esența visului american, care pune accent pe individualitate, progres personal, autonomie și exclusivitate. Nisbett rezumă diferența dintre modul de a gândi asiatic și cel vestic
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Împreuneze aceste două forțe, aparent contradictorii, Într-o nouă relație sintetică este cheia pentru a face din era ce va să vină o perioadă de transformare În istoria umană. În opinia mea personală, Europa este poziționată cel mai bine, Între individualismul extrem al Americii și colectivismul extrem al Asiei, pentru a ne conduce În noua era. În sensibilitatea europeană Își găsesc locul atât spiritul individual, cât și responsabilitatea colectivă. În măsura În care viziunea europeană poate Încorpora cele mai bune calități ale modului american
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
doua șansă În viață. Ne luptăm pentru cei oprimați și Îi glorificăm pe cei care au depășit obstacolele vieții pentru a se realiza. Credem că fiecare este În final responsabil pentru viața sa. Suntem responsabili. Aceasta este cealaltă față a individualismului nostru, care este Încă salvarea noastră. Dacă sentimentul nostru de responsabilitate personală poate fi separat de instinctul morții și pus În serviciul instinctului vieții, America ar putea din nou să conducă lumea. Sarcina care Îi rămâne familiei umane este adoptarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
of Bourgeois Perception, University of Chicago Press, Chicago, 1982. Lowe, P., Ward, S. (coord.), British Environmental Policy and Europe, Routledge, Londra, 1998. Lukacs, John, Historical Consciousness: The Remembered Past, Transaction Publishers, New Brunswick, 1994. Macfarlane, Alan, The Origins of English Individualism, Cambridge University Press, New York, 1978. MacPherson, Crawford, Democratic Theory: Essays in Retrieval, Oxford University Press, Cambridge, 1973. Manuel, Frank E., Manuel, Fritzie P., Utopian Thought in the Western World, Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, 1979. Marcuse, Herbert, Eros
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
practicate” la „foarte mult”, țara noastră s-ar plasa undeva pe la mijloc, așa cum sugerează, de altfel, și datele obținute din anchete internaționale (Inglehart, 1997). Situată între Occident și Orient ca mentalitate, având deci atuul unui echilibru între colectivismul apăsător și individualismul exacerbat (vezi Iluț, 2001) și începând să se stabilizeze într-o economie de siguranță, sunt semne că societatea românească se îndreaptă înspre practicarea în mai mare măsură a valorilor postmaterialiste, tot mai mulți membri ai ei profesând nevoile expresive și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intensitate în diferite culturi: studenții japonezi au manifestat, în cadrul unor probe experimentale (Hein și Lehman, 1997), în mult mai redus grad tendința de a reduce disonanța rezultată din alegerea între diferite variante, în comparație cu cei canadieni. Explicația plauzibilă ar fi iradierile individualismului caracteristic culturii occidentale în planul conștiinței de sine. Individul vestic are multă responsabilitate asupra corectitudinii deciziilor individuale, în vreme ce subiectul oriental are sinele relaționat. Legat mai mult de statusul social și spațiul familial, el nu resimte cu aceeași acuratețe și responsabilitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1998; Chelcea și Iluț, 2003; vezi și prima secțiune din capitolul 1 al lucrării de față). Putem da crezare, în acest sens - ilustrând totodată gradul avansat de eroare al judecăților ce acuză în bloc psihologia socială americană de focalizarea pe individualism și egoism -, unuia dintre cei mai renumiți psihosociologi americani, D.C. Batson, când spune: „Cercetările asupra comportamentului prosocial sugerează că noi, ființele umane, în ciuda slăbiciunilor și nereușitelor de care dăm dovadă, suntem capabili și de profundă grijă neegoistă pentru semenii noștri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de remarcat că - vezi problema de ordin secund a free-rider-ului - însăși instituirea de recompense și pedepse presupune existența unei surse cu putere a unor comitete, agenții, conduceri); c) promovarea unor valori și norme care să îndemne la cooperare, solidaritate, „strunirea” individualismului pe termen scurt, cultivarea conștiinței bunului colectiv; în acest sens, acțiunile educative, de convingere a indivizilor în sensul raționalității, al obținerii optimului social, al practicării jocurilor de sumă pozitivă în locul celor nule sau negative. Dar să reamintim că munca de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
of cognitive dissonance, Row Peterson, Evanston. Festinger, L.; Carlsmith, J. (1959), „Cognitive consequences of forced compliance”, Journal of Abnormal and Social Psychology, 58. Fiedler, F. (1981), „Leadership effectiveness”, American Behavioral Scientist, 24. Fiske, A.P. (1991), „The cultural relativity of selfish individualism: Anthropological evidence that humans are inherently sociable”, în M.S. Clark (ed.), Prosocial behavior, Sage Newbury Park, California. Flament, C. (1997), „Structura, dinamica și transformarea reprezentărilor sociale”, în A. Neculau (coord.), Reprezentările sociale, Editura Polirom, Iași. Fredrickson, B. (1995), „Socio-emotional behavior
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
necesară cu artistul; în fața unei astfel de opere, spectatorul sau cititorul va atribui insatisfacțiile sale mai degrabă istoriei, nu autorului. L. este dramaturgul care a asimilat integral experiența unui strălucit înaintaș, Camil Petrescu, în datele ei esențiale, încercând să substituie individualismul „dramei absolutului” prin căutarea de soluții dincolo de acesta, în social. Poate că - asemenea eroului din Febre (1961) - el găsește justficată „convingerea că, atunci când oamenii sunt de bună calitate, nu există drame irezolvabile. Totul e o chestiune de voință și demnitate
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
potrivit normelor elementare ale "literaturii angajate", cei ce urmau să dărîme vechea orînduire și să instaureze noua viață, noua primăvară, ca să mă exprim în termenii realismului socialist, erau muncitorii și nu moții lui Avram Iancu. A doua: teoria evoluționară exclude individualismul exacerbat, așezarea de către o persoană, fără aprobarea partidului, în postura de lider. Or, lirica din Cîntece de pierzanie, din Cîntece noui, din Poezii, din Orașul pierdut are în centru un erou care se vrea în ipostaza de conducător al mulțimii
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
împrejurarea nu deranja prea tare propaganda comunistă, întrucît "țărănimea muncitoare" făcea parte - nu-i așa? - din tagma exploataților, aliat natural al "clasei muncitoare", care juca rolul "conducător". Iar "teoria revoluționară", mobilă și polimorfă, schimbătoare precum norul lui Polonius, nu excludea "individualismul exacerbat", ci-l introducea, fără teamă de contradicție, pe ușa din dos a cultului cîrmaciului "genial", id est prin cultul, personalității supreme a partidului și statului, preludat de cultul eroilor "progresiști" ori "patrioți" (de la Petru cel Mare la Ștefan cel
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
elevilor. Din cauza unor schimbări ce se manifestă pe plan comportamental, unii psihologi consideră că avem de-a face cu o „criză juvenilă” ce se caracterizează prin reacții contrare celor de până la această vârstă, unele chiar paradoxale, cum ar fi negativismul, individualismul, tendința spre izolare, spre singurătate, spre interiorizare prin refugiu în lumea propriilor trăiri sau prin izbucniri violente, nesupunere, neascultare, etc. Toate modificările, transformările și restructurările ce se produc în această perioadă sunt mai intense și de mai lungă durată. Cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
spirală, București, 1928; Internațională pacifista, cu o scrisoare și un mesaj de Romain Rolland, București, 1928; Căile păcii, București, 1929; ed. (Leș Voies de la paix), pref. Romain Rolland, Paris, 1936; Der Humanitarismus und die „Allgemeine Nährpflicht”, Viena, 1931; Humanitarisme et individualisme, pref. E. Armând, Paris-Orléans, 1932; Peregrinari europene. Bulgaria necunoscută, București, 1932; ed. (Bulgaria desconocida), Buenos Aires, 1935; Prieteniile lui Miron, București, 1934; Umanitarism și eugenism, București, 1934; Cosmométopolis, tr. Rox Arp, București-Paris, 1935; Europa cea tânără, introd. Romain Rolland, București, 1935
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
într-un melanj mistic care explică succesul nebun al comerțului cu relicve sacre, „civilizația creștină” rămâne un fals care a făcut mare carieră. Contradicția fundamentală din această societate constă în faptul că ideologia creștinismului nu poate avea nimic comun cu individualismul și egoismul propus de o economie de piață, unde prezidează principiul „care pe care” - motor de dezvoltare totalmente anticreștinesc. De unde se poate conchide că religia se reflectă în modernitate mai mult prin reflexe moștenite în conștiința colectivă, decât printr-o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
de criză). El este conceput mai curând sub forma unei energii difuze și insidioase care se impregnează încă de pe acum, încet‑încet, în trama existenței noastre. Unii îl identifică cu progresul tehnologic și cu dezvoltarea „nesăbuită” a științei; alții, cu individualismul și pragmatismul modului de viață contemporan; alții, în fine, cu secularismul generalizat al epocii noastre. Astfel, aproape toate fațetele modernității devin manifestări ale unei anticristologii up to date. Înainte de a începe cercetarea noastră în perioada Antichității creștine, se cuvine să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
față de propriile sale acte și față de semenii săi. Aceasta o ajută să se pună de acord cu lumea și cu ceilalți, dar și să progreseze, desprinzându-se de orice sentimente egoiste și de izolare față de celelalte persoane. În felul acesta, individualismul va fi Înlocuit cu spiritul de comuniune. Orice persoană are o vocație comunitară. Ea nu poate trăi singură. Prezența sa În lume este o existență comună, Împreună cu celelalte persoane. „Ființa mea nu se poate Împlini fără ființa celorlalți”, afirmă G.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]