5,207 matches
-
cantității, stabilirea unei formule de determinare sau prin orice altă modalitate care să permită identificarea bunului ipotecat. Textul va cuprinde maximum 1.000 de caractere. 13 În cazul în care consideră necesar, solicitantul va menționa în această rubrică detalii complementare pentru individualizarea suplimentară a bunului ipotecat înscris. Nu se vor include în textul descrierii suplimentare bunuri noi. Nu se vor completa informații pentru care au fost prevăzute rubrici distincte. 14 Acesta are calitatea de terț față de contractul de ipotecă, având însă
ANEXE din 21 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262356]
-
la data înscrierii avizului nu există informații referitoare la seria motorului, anul de fabricație și numărul de înmatriculare, aceste rubrici nu se vor completa. 8 În cazul în care consideră necesar, solicitantul va menționa în această rubrică detalii complementare pentru individualizarea suplimentară a bunului ipotecat înscris. Nu se vor include în textul descrierii suplimentare bunuri noi. Nu se vor completa informații pentru care au fost prevăzute rubrici distincte. Nu se va depăși numărul maxim de 4.000 de caractere. 9 Numărul de
ANEXE din 21 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262356]
-
cantității, stabilirea unei formule de determinare sau prin orice altă modalitate care să permită identificarea bunului ipotecat. Textul va cuprinde maximum 1.000 de caractere. 11 În cazul în care consideră necesar, solicitantul va menționa în această rubrică detalii complementare pentru individualizarea suplimentară a bunului ipotecat înscris. Nu se vor include în textul descrierii suplimentare bunuri noi. Nu se vor completa informații pentru care au fost prevăzute rubrici distincte. 12 Acesta are calitatea de terț față de contractul de ipotecă, având însă
ANEXE din 21 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262356]
-
penal, și termenul de reabilitare, prevăzut de art. 165 din același act normativ - nu au o finalitate identică și, prin urmare, nu se poate reține o „dublă incriminare“ impusă de legiuitor. Termenul de supraveghere este stabilit în urma procesului de individualizare judiciară a executării pedepsei, modalitate de executare pe care instanța o alege prin raportare la conduita inculpatului anterioară pronunțării hotărârii judecătorești, cu luarea în considerare a tuturor criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 din Codul penal. Termenul de reabilitare
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
legiuitor. Termenul de supraveghere este stabilit în urma procesului de individualizare judiciară a executării pedepsei, modalitate de executare pe care instanța o alege prin raportare la conduita inculpatului anterioară pronunțării hotărârii judecătorești, cu luarea în considerare a tuturor criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 din Codul penal. Termenul de reabilitare, prevăzut de art. 165 din Codul penal, este stabilit de lege prin raportare la cuantumul pedepsei aplicate și la modalitatea de executare a acesteia, fiind același pentru toate persoanele condamnate
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
probațiune, iar îndreptarea condamnatului trebuie să fie observată o perioadă mai lungă și fără monitorizarea agentului de probațiune pentru a putea fi considerat reintegrat în societate și pentru a opera reabilitarea de drept, cât și faptul că această modalitate de individualizare judiciară a pedepsei închisorii constituie o modalitate de stingere a executării pedepsei. De altfel, conduita condamnatului în termenul de 3 ani - perioadă în care nu trebuie să mai săvârșească o altă infracțiune, dovedind astfel că s-a îndreptat, iar consecințele
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
excepția de neconstituționalitate invocată, întrucât norma ce face obiectul analizei este clară și previzibilă, stabilind concret că nu se aplică anumite beneficii bănești și identificându-le clar la nivel de categorie, dat fiind că nu ar fi fost posibilă o individualizare a acestora la nivel primar. Din modalitatea de formulare a textului nu se deduce sub niciun aspect că s-ar referi la acte normative abrogate, fiind evident că este vorba despre drepturi reglementate în diferite acte normative a căror aplicare
DECIZIA nr. 610 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265390]
-
de predare-primire a bunului; f) chiria, modul de calcul și termenul de plată, conform ofertei câștigătoare; g) penalități de întârziere pentru neplata la termen a chiriei; h) clauze referitoare la încetarea contractului, conform documentației de atribuire; i) accesul la utilități, individualizarea consumului de energie, apă, căldură etc. și sistemul de plată, conform documentației de atribuire; j) dreptul proprietarului/administratorului de a controla periodic respectarea condițiilor închirierii, pentru a constata starea integrității bunului și dacă acesta este folosit potrivit destinației stabilite; k) clauze
ORDIN nr. 953 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265182]
-
tinde la completarea și modificarea textului de lege criticat, solicitând eliminarea unei condiții ce trebuie îndeplinită pentru a se putea dispune amânarea aplicării pedepsei. Condiția prevăzută de textul de lege criticat este justificată având în vedere că în procesul de individualizare a pedepsei limitele de pedeapsă reflectă gradul de pericol social concret al faptei. Susține că sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, criticile de neconstituționalitate referindu-se la chestiuni ce pot fi remediate exclusiv de către
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
art. 49 alin. (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, dispoziții obligatorii și prioritare față de dreptul intern. Astfel, pedepsele nu trebuie să fie disproporționate față de infracțiune, ceea ce semnifică efectuarea unui test de proporționalitate atât în privința individualizării legale a pedepselor, cât și în privința individualizării judiciare a acestora. Interdicția instituită de dispozițiile art. 83 alin. (2) din Codul penal privind amânarea aplicării pedepsei în cazul infracțiunii de abuz în serviciu se conturează ca o limită susceptibilă de
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
a Uniunii Europene, dispoziții obligatorii și prioritare față de dreptul intern. Astfel, pedepsele nu trebuie să fie disproporționate față de infracțiune, ceea ce semnifică efectuarea unui test de proporționalitate atât în privința individualizării legale a pedepselor, cât și în privința individualizării judiciare a acestora. Interdicția instituită de dispozițiile art. 83 alin. (2) din Codul penal privind amânarea aplicării pedepsei în cazul infracțiunii de abuz în serviciu se conturează ca o limită susceptibilă de a înfrânge dispoziția imperativă a art. 49 alin.
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
aplicării pedepsei contravine exigenței de proporționalitate stabilite de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, neconstituționalitatea textului de lege criticat derivă din maniera stabilirii unor limite de pedeapsă rigide (7 ani sau mai mare) care nu lasă nicio posibilitate de individualizare de către judecător în raport cu criteriile prevăzute de art. 74 din Codul penal. ... 6. Judecătoria Timișoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Stabilirea de către legiuitor a unor condiții, pozitive sau negative, care trebuie să fie
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
vederea dispunerii unor soluții de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei sau de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei și este nemulțumită de faptul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea dedusă judecății limitează posibilitățile concrete de individualizare. O asemenea critică de neconstituționalitate nu poate fi primită întrucât presupune un raționament ciclic, care poate fi aplicat oricărei instituții juridice de drept penal (și nu numai). Astfel, poate fi criticată soluția legislativă potrivit căreia instanța poate dispune condamnarea la
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
raționament ciclic, care poate fi aplicat oricărei instituții juridice de drept penal (și nu numai). Astfel, poate fi criticată soluția legislativă potrivit căreia instanța poate dispune condamnarea la amendă penală numai când pedeapsa prevăzută de lege prevede această posibilitate de individualizare sau că, pentru a răspunde penal, o persoană fizică trebuie să aibă împlinită minimum vârsta de 14 ani. Apreciază că, în realitate, ceea ce se critică este modul în care legiuitorul, în urma analizei oportunității reglementării, a ales să legifereze
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
din Codul penal reglementează instituția amânării aplicării pedepsei, art. 83 stabilind condițiile ce trebuie respectate pentru ca aceasta să poată fi dispusă de către instanța judecătorească. În acest sens, Curtea a reținut că amânarea aplicării pedepsei este o formă de individualizare a pedepsei și, totodată, o prerogativă acordată instanței de judecată de a stabili o pedeapsă penală pentru o persoană vinovată de comiterea unei infracțiuni și de a amâna aplicarea acesteia, dând astfel posibilitatea ca pedeapsa în cauză să nu fie
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. ... 18. În continuare, în ceea ce privește criticile referitoare la lipsa proporționalității individualizării legale și judiciare a pedepselor, ca urmare a reglementării, prin dispozițiile de lege criticate, a condiției referitoare la cuantumul pedepsei prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, Curtea reține că acestea sunt neîntemeiate. Curtea a constatat că individualizarea sancțiunilor de drept
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
la lipsa proporționalității individualizării legale și judiciare a pedepselor, ca urmare a reglementării, prin dispozițiile de lege criticate, a condiției referitoare la cuantumul pedepsei prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, Curtea reține că acestea sunt neîntemeiate. Curtea a constatat că individualizarea sancțiunilor de drept penal este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabilește normativ pedepsele și celelalte sancțiuni de drept penal, prin fixarea unor limite minime și maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă în abstract importanței valorii sociale
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
fixarea unor limite minime și maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă în abstract importanței valorii sociale ocrotite -, iar, pe de altă parte, judiciară - pe care o realizează judecătorul în cadrul limitelor stabilite de lege. Curtea a subliniat, totodată, importanța individualizării legale a sancțiunilor de drept penal prin aceea că legiuitorul nu poate să confere judecătorului o libertate absolută în stabilirea pedepsei concrete, întrucât ar exista riscul unei interpretări și aplicări arbitrare a pedepsei. Pe de altă parte, Curtea a apreciat
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
drept penal de către legiuitor, trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental - care face obiectul limitării impuse de sancțiune - și valoarea socială a cărei protecție a determinat limitarea. Legiuitorul nu trebuie să îi ia judecătorului dreptul de a proceda la individualizarea judiciară prin stabilirea unor pedepse absolut determinate sau prin prevederea unor pedepse care, datorită aplicării lor automate, scapă oricărui control judiciar. Prin individualizarea legală, legiuitorul oferă judecătorului puterea de stabilire a pedepsei în cadrul anumitor limite predeterminate - minimul și maximul
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
cărei protecție a determinat limitarea. Legiuitorul nu trebuie să îi ia judecătorului dreptul de a proceda la individualizarea judiciară prin stabilirea unor pedepse absolut determinate sau prin prevederea unor pedepse care, datorită aplicării lor automate, scapă oricărui control judiciar. Prin individualizarea legală, legiuitorul oferă judecătorului puterea de stabilire a pedepsei în cadrul anumitor limite predeterminate - minimul și maximul special al pedepsei -, dar, totodată, îi oferă aceluiași judecător instrumentele care îi permit alegerea și determinarea unei sancțiuni concrete, în raport cu particularitățile
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
în raport cu particularitățile faptei și cu persoana infractorului (Decizia nr. 307 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1018 din 19 octombrie 2022, paragraful 18). ... 19. În același sens, Curtea a reținut că individualizarea pedepselor penale constă într-o operațiune de personalizare a acestora, prin care pedepsele sunt adaptate la nevoile de apărare a valorilor sociale. Aceasta, întrucât chiar și infracțiunile din aceeași categorie pot fi săvârșite în maniere foarte diferite, care să denote
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
de personalizare a acestora, prin care pedepsele sunt adaptate la nevoile de apărare a valorilor sociale. Aceasta, întrucât chiar și infracțiunile din aceeași categorie pot fi săvârșite în maniere foarte diferite, care să denote un pericol social diferit. Altfel spus, individualizarea pedepsei este necesară pentru atingerea scopului său, pedeapsa trebuind să corespundă nevoilor de reeducare ale făptuitorului. Pentru realizarea acestei finalități, individualizarea pedepselor penale este făcută etapizat, mai întâi de legiuitor, prin dispozițiile legii penale, apoi de instanțele de judecată învestite
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
din aceeași categorie pot fi săvârșite în maniere foarte diferite, care să denote un pericol social diferit. Altfel spus, individualizarea pedepsei este necesară pentru atingerea scopului său, pedeapsa trebuind să corespundă nevoilor de reeducare ale făptuitorului. Pentru realizarea acestei finalități, individualizarea pedepselor penale este făcută etapizat, mai întâi de legiuitor, prin dispozițiile legii penale, apoi de instanțele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor penale, iar, în final, de către organele administrative ale locului de detenție, fiecare dintre ultimele două categorii de
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
de legiuitor, prin dispozițiile legii penale, apoi de instanțele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor penale, iar, în final, de către organele administrative ale locului de detenție, fiecare dintre ultimele două categorii de autorități anterior menționate fiind obligată să respecte individualizarea pedepsei făcută în etapa anterioară intervenției sale (Decizia nr. 70 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, paragraful 20). ... 20. În acest context, Curtea reține că instituția juridică a
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
70 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, paragraful 20). ... 20. În acest context, Curtea reține că instituția juridică a amânării aplicării pedepsei răspunde principiului proporționalității și al justei individualizări a consecințelor stabilirii răspunderii penale (Decizia nr. 501 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1194 din 16 decembrie 2021, paragraful 27). Așa fiind, faptul că în cazul anumitor infracțiuni, pentru care legiuitorul a
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]