955 matches
-
sau evenimente. Toți oamenii de știință folosind observația, descrierea, calculul matematic și clasificarea ajung în final la primul pas în realizarea muncii lor și anume la generalizare. Generalizările sunt finalizate în forme de definiții și reguli. RAȚIONAMENTUL INDUCTIV Prin raționamentul inductiv, gândirea umană poate detecta similaritățile sau/și diferențele fenomenelor naturii sau a obiectelor din natură sub forma unor formulări generale. Acest raționament este un model de gândire umană care este folosit cu precădere în științele empirice, și care constă într-
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
empirice, și care constă într-o interferență (operație a gândirii prin care se trece de la un enunț la altul) de la enunțuri singulare (descrieri, observații, experimente, calcule făcute cu anumite mărimi), la enunțuri universale, la ipoteze sau teorii. Referitor la raționamentul inductiv, au apărut o serie de critici, printre care a lui Karl R. Popper, care susține: Este însă departe de a fi ceva de la sine înțeles că suntem îndreptățiți să inferăm enunțuri universale din enunțuri singulare, oricât de numeroase ar fi
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ceva de la sine înțeles că suntem îndreptățiți să inferăm enunțuri universale din enunțuri singulare, oricât de numeroase ar fi acestea.... Au apărut o serie de discuții între logicieni și filozofi referitor la: dacă și în ce condiții sunt îndreptățite raționamentele inductive?. În matematică inducția completă este în general acceptată fără alte observații. RAȚIONAMENTUL DEDUCTIV Prin raționamentul deductiv se pot obține noi concluzii sau relații din generalizări mai extinse. Adesea raționamentul deductiv a fost considerat ca opus raționamentului inductiv. Cel mai important
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
sunt îndreptățite raționamentele inductive?. În matematică inducția completă este în general acceptată fără alte observații. RAȚIONAMENTUL DEDUCTIV Prin raționamentul deductiv se pot obține noi concluzii sau relații din generalizări mai extinse. Adesea raționamentul deductiv a fost considerat ca opus raționamentului inductiv. Cel mai important lucru este că cele două raționamente împreună formează cele două faze ale cunoașterii umane. ANALOGIA Analogia reprezintă compararea unor obiecte naturale sau fenomene nefamiliare (mai puțin cunoscute și de obicei obiecte de studiu) cu alte obiecte naturale
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
așadar nu dedublări naturale ale referentului. Spre diferență de funcția imaginației onirice sau fantastice, atât de exploatată în imaginarul popular creștin (ne referim în continuare la evul mediu) și care poate crea în spiritul receptorului iluzia speculativă și iluzia semiologică inductivă - datorită unui fond de credință bazat pe senzorialitate și pe fantasmatică -, ideologia, reprezentarea sau simbolismul sunt produse de tip intelectiv, deductiv și analogic. Distanța dintre model și dedublarea, imitarea sau interpretarea sa simbolică este nu doar conștientizată, ci numită și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Crucea vizibilului. Tablou, televiziune, icoană - o privire fenomenologică, traducere de Mihail Neamțu, Editura Deisis, Sibiu, 2000. Magliola, Robert R. Phenomenology and Literature: An Introduction. West Lafayette, IN: Purdue University Press, 1977. Mill, John Stuart, A System Of Logic, Ratiocinative And Inductive, The Project Gutenberg Ebook, 2009. Morar, Vasile, Estetica: interpretări și texte, Editura Universității din București, 2003 [http://ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/3.htm]. Moutsopoulos, Evanghelos, Categorii estetice. Introducere la o axiologie a obiectului estetic, Editura Univers, București, 1978. Mukařovský
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Routledge, Londra, 1971. 19 "A concrete name is a name which stands for a thing; an abstract name is a name which stands for an attribute of a thing" (§ 4). Cf. John Stuart Mill, A System Of Logic, Ratiocinative And Inductive, The Project Gutenberg Ebook, 2009. 20 Referire la: Roman Ingarden, Der Streit Um Die Existenz Der Welt, vol. 1-3. Max Niemeyer, Tübingen, 1964. 21 Teoriile medievale ale transcendentalului dezvoltă un întreg sistem cu scopul de a înțelege ideea de "ființă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
profesori, trebuie să ducă la o circulație în ambele sensuri între concrt și abstrct. în învățământ și în cercetare este important să se îmbie două metode considerate cel mai adesea incompatibile și de aceea la îndemâna inițiaților: cea deductivă și cea inductivă. Una poate fi mai relevantă decât cealaltă în anumite discipline, dar în cele mai multe cazuri o gândire coerentă cere îmbinarea celor două. A învăța să faci De la pricepere la competență A învăța să știi și a învăța să faci sunt aspecte
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
va demonstra lema. Pentru început considerăm un fir de adâncime 0 care este în firul de intrare ai. Rezultatul apare banal: când f(a) este aplicat rețelei firul de intrare va primi în mod automat valoarea f(aiă, pentru pasul inductiv se consideră un fir de adâncime d, unde d ≥1. Firul este ieșirea unui comparator de adâncime d, și firul de intrare în acest 18 comparator are o adâncime strict mai mică decât d. Prin inducție, de aceea, dacă firele
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
înțelegerea și executarea corectă a unor activități. În demonstrație un rol deosebit îl joacă intuiția, despre definirea căreia părerile sunt diferite: - intuiția pare un fel de experiență mintală, - o simplă observare și notare a unor fapte, - un raționament de tip inductiv. Intuiția realizează corelația între imagine și cuvânt, fiind atât sursă de cunoștințe cât și mijloc de verificare. Aceasta metoda constă în prezentarea unor obiecte, fenomene sau substitute ale acestora sau în executarea unor acțiuni de încorporat de către elevi, în scopul
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
pentru trecerea la formularea unor idei și interpretări mai generale și mai abstracte. Demonstrația sprijină procesul cunoașterii atât pe traiectul deductiv, prin materializarea și concretizarea unor idei în construcții ideatice de ordin inferior (sub aspectul abstractizării), dar și pe traiectul inductiv, prin conceptualizarea și "desprinderea" de realitate, prin decantarea unor cadre idealizate de operare, ce garantează pătrunderea și explicare mai nuanțată și mai adâncă a realității. În funcție de materialul intuitiv avut la dispoziție, se pot ipostazia mai multe tipuri de demonstrații. Astfel
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
decât un atribut accidental și efemer al politicii internaționale, ținând cont de faptul că este un element permanent și necesar al tuturor ramurilor politicii interne?17 Asemănarea dintre politica internă și cea externă este deci stabilită mai curând prin analogie inductivă decât prin demonstrație logică. Statele sunt descrise ca entități compuse din indivizi ce urmăresc obținerea puterii, iar apoi politica internațională este descrisă ca fiind puțin diferită de cea internă. Se poate considera deci că această abordare a politicii internaționale asimilează
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
oferi soluții științifice care ar aboli decisiv răul din istorie. Dată fiind incapacitatea lui Morgenthau de a concepe posibilitatea unui asemenea realism politic raționalist, el a respins cu totul sistematizarea abstractă deductivă în favoarea înțelegerii „principiilor” politicii internaționale, prin intermediul unor „comparații inductive între șdiverseț evenimente”23. Cu alte cuvinte, istoria trebuie să fie fundația esențială, dacă nu singura, a studiului politicii internaționale, iar această disciplină urma, la rândul ei, să se ocupe de atingerea obiectivului intelectual al „distingerii particularului de general și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
29. Date fiind schimbările postbelice din relațiile internaționale, Morgenthau încheie această discuție despre balanța puterii pe un ton pesimist, deoarece majoritatea dintre cele șase condiții clasice ale unei echilibrări de succes au fost anulate. De fapt, ținând cont de interpretarea inductivă detaliată a balanței europene, nu este sigur nici măcar că - în cuvintele sale - acest concept are vreun sens, deoarece în unele momente statele caută egalitatea puterii, iar în altele superioritatea 30. Din acest motiv, poate, a conchis în altă parte că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
momente statele caută egalitatea puterii, iar în altele superioritatea 30. Din acest motiv, poate, a conchis în altă parte că „trebuie subliniat caracterul imperialismului ca fenomen universal al politicii internaționale”31. Politica între națiuni a lui Morgenthau reprezintă rezumatul construcției inductive a programului realist, deoarece este un inventar foarte detaliat al comportamentelor complexe și deseori divergente care se manifestă în politica internațională. Deși aceste comportamente au o trăsătură comună, în sensul că reprezintă acțiunile statelor legate de creșterea securității prin maximizarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
generalitățile empirice pe baza unei percepții austere a fenomenelor vizibile este, poate, cea mai veche metodă de dobândire a cunoașterii, iar tradiția empiristă s-a distins prin efortul de a crea generalizări universale, atât practice, cât și teoretice, prin metoda inductivă de a repeta și de a compara afirmații izolate bazate pe observație. Toți trei își realizează analizele pe baza acestui tip de afirmații despre viața politică. Citându-l pe Einstein, se poate spune că ipoteza lor epistemologică e următoarea: „Experiența
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este noțiunea. Aceasta se formează pe baza unor imagini concrete, ale observațiilor. Mimico-gesticulația și felul în care se manifestă deficientul de auz în cadrul activitățiilor conduc la concluzia că gândirea în imagini nu este lipsită de unele forme elementare de raționament inductiv, deductiv și analogic. Dacă inducția și deducția ar fi absente, nu s-ar putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea în imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
motivațională, a întrebărilor problemă, a întrebărilor retorice sau care determină reflecții (Ce se întâmplă dacă? Din ce cauză? Ar putea fi și altfel? La ce credeți că vă folosește această informație? Etc.). De asemenea, profesorul va aprecia și strategia comunicării (inductivă, explicativ-demonstrativă, euristică, deductivă, prin analogie sau combinată), precum și mijloacele audio-vizuale, a căror folosire sporește receptivitatea. 4. Comunicarea în afaceri 65 67 Activitatea de comunicare a firmei, preocuparea pentru modul în care întreprinderea își stabilește relațiile cu clienții sau furnizorii, atitudinea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
într-o critică a analizei de conținut, în timp ce între 1980 și 1990 se aduce o dezvoltare în paralel a celor două direcții, prin diversificarea abordărilor de inspirație lingvistică. Analiza discursului împrumută de la analiza conținutului etapele după care se realizează (constituirea inductivă a unui corpus de documente, urmată de lectura, clasificarea și interpretarea acestuia). De asemenea, ambele se bazează pe numeroase surse teoretice comune. Spre deosebire de analiza discursului, însă, analiza conținutului, în accepția sa tradițională, minimalizează importanța lingvisticii. Contrar analizei de conținut, analiza
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mulți participanți (cel puțin doi). În acest mod, discursul este creat prin interacțiune, prin alternare de enunțuri ale unor locutori diferiți, și devine numai parțial omogen, prin tematică și prin eventualele elemente de legătură, exprimate sau subînțelese, dintre enunțuri. Metoda inductivă utilizată în analiza conversației se aplică unor interacțiuni naturale, înregistrate în situații și contexte variate, ceea ce conduce la realizarea unor corpusuri de limbă vorbită, transcrise după norme bine stabilite. De altfel, în ultimele decenii se poate constata o amplificare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corpus. Cele mai multe contribuții aparțin, în acest domeniu, specialiștilor străini, dar există și în spațiul românesc lingviști ale căror lucrări sînt consacrate analizei de corpus: Luminița Cărăușu, Liliana Ionescu Ruxăndoiu etc. D. Maingueneau observă că, prin cele două postulate metodologice, abordarea inductivă și preeminența acordată secvențialității în descriere, analiza conversației se distinge atît de analiza discursului, cît și de abordările interacționiste inspirate de E. Goffman. V. alteritate, conversație, corpus, discurs, enunț. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005; BUSSMANN 2008. RN ANALIZĂ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constituire și tratare a datelor lingvistice (chestionare/ prelevare, tratare manuală/ automată), a tipului de date lingvistice cu care se lucrează (orale/ scrise/ audio-vizuale, autentice/ "fabricate"), a statutului corpusului (obiect/instrument de analiză), a raportului dintre corpus și obiectivele analitice (demers inductiv/ deductiv). Studiile pe corpus, în special cele de mare întindere, stocate de obicei în format electronic, au la bază diverse metodologii, dintre care cele mai cunoscute sînt statistica lingvistică și lexicometria. Amploarea unor astfel de analize a generat apariția unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
particulare la o ipoteză (la o concluzie ipotetică) cu tendință de lege universală și, pe de altă parte, un proces de constituire a unui concept, prin reunirea obiectelor singulare la care se recunosc anumite caractere comune. Prima situație, reprezintă modelul inductiv cu care operează științele, statutul ipotetic al concluziei indicînd posibilitatea ca rezultatul generalizării să conțină o eroare, ca în cazul următor: x, y, z sînt fructe; x, y, z sînt comestibile, deci toate fructele sînt comestibile. Existența unor fructe necomestibile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o formă proprie. În termeni sociolingvistici, situația ilustrează raportul dintre idiolecte și sociolect, acesta din urmă reprezentînd rezultatul inducției ce pornește de la situațiile singulare oferite de celelalte. Cînd este orientat spre redarea cunoașterilor, întrucît acestea sînt deseori realizări ale proceselor inductive, discursul este corelat, în mod firesc, prin structură și prin conținut, atît în structura de adîncime (a gîndirii), cît și în structura de suprafață (a expresiei), cu etapele și cu particularizările raționării inductive. Dar, întrucît această raționare nu urmează scheme
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
întrucît acestea sînt deseori realizări ale proceselor inductive, discursul este corelat, în mod firesc, prin structură și prin conținut, atît în structura de adîncime (a gîndirii), cît și în structura de suprafață (a expresiei), cu etapele și cu particularizările raționării inductive. Dar, întrucît această raționare nu urmează scheme fixe, iar redarea discursivă nu înregistrează decît rareori toate etapele ei, discursul prezintă varietăți numeroase, cu selecții, cu omisiuni și cu detalieri din perspectiva fundamentului logic, care nu rămîne niciodată obscur. Din aceste
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]