1,173 matches
-
convinge de acest fapt mai mult invocăm după statistica lui N. Șuțu la 1849 următoarele: La 1849 erau în Moldova încă 10695 de familii de negustori și meseriași pământeni ortodocși, iar în Iași erau 33 de corporații de comercianți și industriași pământeni ortodocși cu 1661 patroni și calfe. După comunicările obținute prin actual[ul] d. primar al orașului Iași, în acest oraș erau: în 1866, patentabili români 613, izraeliți 2909; în 1877, patentabili români 488, izraeliți 2326; în 1866, patentabili ambulanți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mărginesc în traiul odihnit; apoi din 20749 izraeliți constatați ca aflători în 1878 în București, sânt 797 capi de familie fără profesiune, sau 2032 suflete fără profesiune cari, dacă nu trăiesc ca muncitori cu ziua și dacă nu sânt rentieri, industriași sau comercianți, trăiesc desigur după urmele traficului și a samsarlâcului, din operații cari desigur nu produc valori. Toți aceștia constituie 3747 suflete. Acest număr ar putea fi augmentat prin mulți cari, deși înscriși ca comercianți, vor fi făcând și operații
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se înțelege și pentru plata cheltuielelor judecătorești. Vrea să zică un institut național cere 3 procente pe lună sau 36 procente pe an. Libertatea nu a înlesnit procurarea creditului în mod priincios. În mizeria socială în care se află agricolii, industriașii și comercianții români, societatea română, libertatea în sine și fără să se fi luat măsurile pentru instruire și protegere a fost mijlocul de a esploata toate clasele societății, de a le stoarce cele mai multe foloase și a le cauza ruinarea. De
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ceilalți. Dați-ne și nouă loc în cetatea Patriei ca să putem și noi lucra cu vigoare pentru întărirea și strălucirea ei. Dați-ne și nouă voie să ne putem mândri cu falnicul nume de cetățeni români. Noi evreii pământeni, pacinici industriași și muncitori, avem în sânul nostru o inimă românească care tresare de bucurie când Patria prosperă și care se întristează când se află în nevoi. Nu tolerați ca să fim numiți străini în această țară când istoria și rațiunea probează contrariul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
direct la Dumnezeu, ușa din stânga, că nimeni nu-l băga În seamă - era muritor de rând: „Să stea dracu’ acolo, să zică mersi că nu-i facem mai rău”. Nemții se ocupau aproape exclusiv de fabricație și de negustorie - deci industriași sau negustori. Și o mare categorie, numeric vorbind, se ocupau de agricultură, dar Într-un stil care astăzi s-ar numi fermier modern. Aveau tractoare... pe vremea aceea... și cu tot ce făceau, sașii mergeau la piață. Dacă roșiile la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am petrecut cu prietenii mei în mod pașnic, ași putea doar muri eu, de disperarea pierderii libertății. Nu simt această disperare. O să scap!... Sânt absolut nevinovat, rudele și părinții mei nu sânt nici Pop, nici Bujoiu, nici Malaxa, foști mari industriași, ci oameni simpli... Acești domni au fost acuzați că au trimis în Elveția valori stoarse din bunuri naționale, e foarte posibil să fi trimis, e chiar neverosimil să nu fi trimis, oricum, nu gândul meu putea fi solidar cu ei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de exemplu, criza democrației ateniene după episodul Alcibiade și procesul încheiat cu condamnarea la moarte a lui Socrate), care anunță perturbări mai grave în absența măsurilor de reglare. În agricultură însă, activitățile continuă să depindă de "natură", de "Dumnezeu", pe când industriașii, inginerii creatori se cred ei înșiși producători de natură, se cred Dumnezei atât de puternici, încât pot să-l "ucidă pe Dumnezeu". "Ruralii" rămân mai credincioși, pentru că "la sat s-a născut veșnicia". Orășenii fiind mai voluntariști, sunt și mai
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
schimb, raporturile României cu Franța, S.U.A. și în special cu Marea Britanie au căpătat o vastă dezvoltare. Investițiile de capitaluri s-au făcut pe o scară din ce în ce mai largă și, drept urmare, s-au instalat în țară un mare număr de tehnicieni, comercianți, industriași etc. care au creat relații tot mai strânse cu pătura conducătoare românească. Influența lor s-a resimțit adesea în toată orientarea politicii românești [...]. Din complexul tuturor acestor circumstanțe trebuie să constatăm o rezervă față de puterea din Răsărit și relațiile tot
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
1867, de reședință districtuală în 1893 și de oraș în 1904), comunitatea evreiască din Gura Humorului a început să se dezvolte. În anul 1880 s-a deschis un consiliu cultural evreiesc la Gura Humorului. El a fost condus de marele industriaș Wolf Kleinberg până în 1888, când acesta s-a mutat la Cernăuți. Următorii președinți ai consiliului au fost Itzik Leib Schattner (1888-1903), Markus Markowicz (1903-1904), Saul Ellenbogen (1904), Abraham Fischler (1905-1908), farmacistul Alexander Loebel (1908-1914), Gerenten (1918-1921), dr. Jonas Gartenlaub (1921-1926
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
lui Newton să-i fie dedicate temple și un mausoleu. Susținea conceptul de egalitate, mecanizarea fabricilor moderne, legea atracției universale, iar dușmanii religiei să fie izolați și pedepsiți. Industria avea să fie viitoarea politică pozitivă bazată pe societatea mașinilor. "Catehismul industriașilor" sau "Noul Creștinism" preconizau un comunism utopic tehnocratic și industrial. În "Noul Creștinism", guvernat de știință, raționalismul și scientismul vor fi moștenite de pozitivism și marxism. A explicat lumea alternativ, destinul omului alternativ, codul etic. Auguste Comte (1798-1857), matematician, filosof
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
fiecare vineri, împreună cu Gazeta Sporturilor, singurul ziar sportiv din România. Stanleybet România susține dezvoltarea pieței pariurilor într-o manieră responsabilă și transparentă, cu respectarea reglementărilor UE. Compania este membru fondator al Patronatului Romanian Bookmakers, organizație afiliată la Uniunea Generală a Industriașilor din România (U.G.I.R.). Compania susține demersurile Federației Române de Fotbal de a asigurarea integritatea jocului de fotbal, o acțiune a forului național fiind lansarea platformei - fotbalcurat.frf.ro Sportul este curat atunci toți adversarii își apără corect șansele, astfel
Stanleybet România () [Corola-website/Science/336120_a_337449]
-
lui de artă și cu poziția-i plină de pitoresc, merită poate afecțiunea noastră; ieșenii însă, cu atitudinea lor, nici într-un caz..." În primul rând, atitudinea aceasta e a oamenilor politici și a înalților demnitari. Un vechi antreprenor și industriaș din Iași, care a condus câțiva ani de-a rândul construcția palatului de justiție de acolo, îmi povestea cândva scena aceasta: "...Trecuse mai mult de un an de zile de când ministerul nu-mi mai făcuse nici o plată și de când refuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Nu fusesem niciodată acolo, dar istoricii vorbiseră atât de mult pe Discovery de principalul sponsor al mașinăriei de război germane, încât m-aș fi descurcat prin ea aproape cu ochii închiși. Un bărbat îmbrăcat într-o redingotă mov (poate bătrânul industriaș însuși; nu îl observai bine, pentru că stătea cu spatele și se vedea mic, ca bunicu’ Vitalian în avionul lui deasupra Bucureștilor) ardea o bucată de hârtie într-o chiuvetă. Mâinile înmănușate se-apăsau pe robinetul din aur masiv, apa curgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fusese doar o găinărie de-a lui Hitler, în stilul lui caracteristic. Ea ascundea altceva. Bernhardt Kruger a pilotat, de fapt, o rețea de trafic informațional care încerca să se opună influenței britanice în Europa postbelică. El și cu Krupp, industriașul economiei naziste. Și îți mai povestesc asta pentru că, printre bancnotele și obligațiunile deversate-n lacurile din munții noștri, se află o hârtie care cred că te-ar interesa. Un petic de ziar pe care unul din prietenii mei l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
reîmprospătări a partidului conservator prin elemente burgeze. Ei bine, acele elemente n-au decât să vie. Departe de-a fi un partid esclusiv, compus din boieri mari, nu ne aducem aminte ca un cetățean onest, oricare ar fi acela, fie industriaș, fie literat, fie artist, să fi fost împiedecat de-a intra în rândurile conservatorilor, nici ne aducem aminte ca să i se fi contestat meritele sale, de orice natură ar fi ele. Întreaga ipoteză a existenței unui partid de boieri e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pot perfecționa modul lor de fabricațiune și rămân într-o stare vederată de inferioritate față cu concurența străină. Toți meseriașii din Iași, chiar în industriile cele mai infime, din cauza lipsei totale de unelte în raport cu progresul modern, sânt străini, și micii industriași români tind a dispărea din zi în zi cu un pas înspăimîntător. Această necesitate a fost atât de mult simțită, încît, în multe rânduri, societăți private și municipalitatea din Iași s-au îngrijit de ea și s-a încercat a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încercat a stabili mici școale de meserie, cari, deși înzestrate cu mijloace foarte restrânse, au produs rezultate destul de satisfăcătoare. Comitetul delegaților dară este convins, d-lor deputați, că prin înființarea unui asemenea institut în orașul Iași s-ar da înlesniri industriașilor români să lupte într-un mod mai egal cu concurenții lor străini. Desigur că în acel institut elevii vor putea dobândi o instrucțiune teoretică și practică pe care astăzi nu o pot căpăta în țară. Ei se vor putea familiariza
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le-ar poseda, le sânt cu totul inutile din cauza unei insuficiente esperiențe în modul utilizării lor. Prin alipirea unui muzeu industrial la acel institut comitetul delegaților au avut de scop să pună în același timp sub ochii elevilor și ai industriașilor români operele cele mai perfecționate ale industriilor naționale și străine, în raport cu cerințele cele mai necesare ale populațiunii noastre. Pe lângă o încurajare pentru industria noastră națională prin o espozițiune permanentă a produselor industriale celor mai alese, credem că acest muzeu nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
valoarea și capacitatea lor, junimea ușoară de ani și de cugetări, cu vederi scurte și pretenții nemărginite. Presa și întrunirile publice sânt care-i fac să trăiască. {EminescuOpXI 255} Elementele din cari se compun legiunile demagogiei sânt varii și stranii: industriași artiști fără talent, meseriași fără meserie, postulanți fără posturi, militari fără corpuri și oameni cari și-au risipit averile și caută în revoluții mijloace nouă de risipă, populația flotantă, c-un cuvânt gunoiul societății. "Criminali dezonorați prin crimele lor, cum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
septembrie 1880] DISCUȚIUNEA ACTUALĂ ASUPRA REFORMELOR... "] Discuțiunea actuală asupra reformelor ce ar fi de introdus în școlile noastre secundare a emanat de la necesitatea, ce devine tot mai simțită la noi, de a ne crea o clasă de mijloc, având tecnici, industriași, meseriași, comercianți și agricultori buni. {EminescuOpXI 344} Așa cred că trebuie să înțelegem cu toții fraza ce o întîlnim în toate discuțiunile de această natură, de-a da o direcțiune mai practică instrucțiunii etc. Divergința cea foarte însemnată de opiniuni în privința
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
locale este cu totul greșită; căci să nu se piardă din vedere că și școala reală dă o cultură generală, numai potrivită pentru clasa de mijloc; dacă programa lor ar fi una pentru agricultor, alta pentru neguțător și alta pentru industriaș n-ar mai fi școli secundare, ci speciale; nici în Franța prin cuvântul special [... ] nu se înțeleg școli după trebuințele locale, precum se arată în un articol în "Telegraful", ci prin "special" se înțeleg numai școli secundare pentru institute speciale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Premiile Nobel și diabetologia 1. Instituirea Premiilor Nobel Alfred Nobel (1833-1896), chimist, industriaș și filantrop suedez, cu un an înaintea morții sale (în 1895), înființează Fundația care, începând cu anul 1901, va decerna premii „pentru mari servicii aduse umanității”. După ce a făcut o imensă avere prin vânzarea dinamitei (în timp de pace folosită
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
urbane astfel Încât să fie mai ieftine, mai sănătoase și mai confortabile, erau blocate de interese imobiliare și de gusturile epocii. Inventatorii și inginerii care puseseră la punct mijloace revoluționare de producere a energiei și de transport se loveau de opoziția industriașilor și a lucrătorilor, ale căror profituri și slujbe aveau să fie, În mod sigur, afectate de noua tehnologie. Pentru susținătorii modernismului extrem din secolul al XIX-lea, dominarea științifică a naturii (inclusiv a celei umane) era un mod de emancipare
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
văzut ce se poate realiza in extremis și și-au imaginat cum ar fi dacă aceeași energie și planificare ar fi puse În slujba bunăstării populare și nu În cea a distrugerii În masă. Alături de mulți lideri politici și sindicali, industriași și intelectuali de marcă (cum ar fi Philip Gibbs În Anglia, Ernst Jünger În Germania și Gustave Le Bon În Franța), inginerii și urbaniștii au tras concluzia că economiile europene pot fi reconstruite și pacea socială dobândită numai printr-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
funcțiile colective ale comunității urbane, toți vor avea libertate individuală. Fiecare om va trăi având o relație bine stabilită cu Întregul”. În Planul Voisin pentru Paris, Le Corbusier a codificat spațial locul fiecărui individ În marea ierarhie urbană. Elitei economice (industriașii) Îi rezerva blocurile Înalte din centru, iar claselor subalterne - mici locuințe cu grădină de la periferie. Statutul unei persoane putea fi astfel evaluat În funcție de distanța sa față de centru. Însă, ca Într-o fabrică bine gestionată, toți locuitorii orașului ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]