5,610 matches
-
să-i mulțumească. În pragul pensionării îi moare nevasta. Rămâne cu doi băieți și-o fată. Cel mai mare dintre ei, Pat, urmează cursurile univesității din Mineapolis si devine reporter la Chicago Tribune. Fata, Laura, se perfecționează în prelucrarea și industrializarea bumbacului, îl cunoaște pe Edward West, un mare industriaș din San Diego, se căsătorește cu el și se stabilesc la San Francisco. Mezinul Mike preferă să rămână pe lângă casă. Fără vreo intenție de a-i diminua calitățile, trebuie să spunem
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
real, seral, Baia de Arieș, jud. Albă, (1970-1974). Activitatea profesională: - electrician la Întreprinderea Minieră Baia de Arieș, jud. Albă, (1970-1982). Aici pun bazele înființării, pentru prima oara în localitatea moțeasca, a unui cenaclu literar, „Ion Agârbiceanu”; - elctrician la Întreprinderea de industrializare a sfeclei de zahăr din Arad, din anul 1982-1990); - director de cămin cultural în localitatea Sagu, jud Arad, (1990- 1992); - viceprimar și primar în aceeași localitate de domiciliu, (1992-1996); - referent cultural la Inspectoratul pentru Cultura al Jud. Arad-Direcția Județeană pentru
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
obsedant deceniu“ al CPSF, în care România devenise „Romînia“, un lagăr comunist fără dreptul la liberă exprimare și comunicare al populației, cu mii de deținuți politici și zeci de mii de deportați, cu șantiere de masă și muncă forțată, cu industrializare comunistă și cooperativizare stalinistă a agriculturii, dar și cu apariția unei noi superclase intelectuale: inginerul. Acesta și activistul de partid erau noii eroi ai societății, călăuzitorii ei, „calea, adevărul și viața” dacă vreți, nu tu un Hari Seldon sau Flash
COLECŢIA POVESTIRI STIINŢIFICO-FANTASTICE – O ÎNCADRARE ISTORICĂ de DORU SICOE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350830_a_352159]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > - INDUSTRIALIZĂRII ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Despre omul de astăzi și raportarea sa la implicațiile economice, sociale și culturale, în contextul revoluției informatizării și cyber - industrializării ... Tehnologiile digitale propun un parcurs
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > - INDUSTRIALIZĂRII ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Despre omul de astăzi și raportarea sa la implicațiile economice, sociale și culturale, în contextul revoluției informatizării și cyber - industrializării ... Tehnologiile digitale propun un parcurs interior, bazat pe plăcere - Despre Scara Raiului și scara divertismentului Nu este greu de observat că parcursul vieții creștine, ce vizează devenirea spirituală a omului, contrastează teribil cu oferta de joc și divertisment a prezentului
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
100, Cluj Napoca, 2011. 18.Gimpel Jean, La fin de l'avenir, Ed. Du Seuil, Paris, 1992. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre omul de astăzi și raportarea sa la implicațiile economice, sociale și culturale, în contextul revoluției informatizării și cyber - industrializării ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 570, Anul II, 23 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
experiență. Fiecare etapă a capitalismului se caracterizează printr-un anumit raport existent între forțele de producție și profit. În etapa preindustrializării dezvoltarea producției se baza pe surplusul cantitativ de produse rezultat din munca pământului, realizat în diferite feluri. În faza industrializării noile surse de energie constituie baza unui nou tip de producție. În prezent, revoluția informatizării prin tehnologiile de excepție pe care le pune la dispoziție creează o formă de dezvoltare a capitalismului în care esențiale sunt cunoașterea informațională bazată pe
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
prezent, revoluția informatizării prin tehnologiile de excepție pe care le pune la dispoziție creează o formă de dezvoltare a capitalismului în care esențiale sunt cunoașterea informațională bazată pe tehnologia computerizată, informatizarea proceselor și comunicarea simbolică. În schimb ce în perioada industrializării capitalismul se concentra pe creșterea cantitativă a bunurilor și a profitului, actuala formă de capitalism se caracterizează printr-o sporire a puterii de cunoaștere care este direct proporțională cu nivelul informatizării. Această modificare a capitalismului nu rămâne în sfera economicului
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
de floarea soarelui, în rest era frumos, cu straturi aliniate pe care se găseau tot felul de plante legumicole, bine îngrijite. Au urmat ani de "agricultură socialistă"când majoritatea tineretului de la sate s-a îndreptat spre orașe, unde au îmbrățișat industrializarea "excesivă". Instinctul grădinăritului, pasiunea pentru această îndeletnicire nu mi-au dat tihna nici la Oradea unde mă mutasem prin anii *60. Nu aveam în proprietate nici un metru pătrat de teren pentru grădină deși locuiam la casa. Dar am înființat multe
IN GRĂDINA LUI IONEL de IONEL CADAR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355345_a_356674]
-
Iași și București rămânea mai departe aceea de a pregăti personalul necesar noului stat independent cu funcționarii aferenți lui. Legea din 1864 fixase cadrul organizatoric și de dezvoltare pentru toate cele trei trepte ale sale. Dezvoltarea comerțului și începutul de industrializare puneau însă în fața școlii probleme noi : de structură, de înzestrare, de cadre calificate. Era resimțită serios lipsa de adaptare a învățământului la realitățile sociale ale timpului. Nevoia unei reforme școlare în profunzime se impunea pentru a face față transformărilor sociale
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355512_a_356841]
-
din punct de vedere social. Cât privește orientarea lor școlară și profesională ulterioară în proporție de peste 80% absolvenți au urmat cursurile liceului(grupului școlar) din localitate la profilele avute la momentul respectiv:materiale de construcție, chimie industrială, electrotehnică, silvicultură și industrializarea lemnului, adiministrație locală și ecologie. O mare parte au urmat cursurile școlii profesionale sau de ucenici și s-au integrat în producție pe bază de contract. Alții au urmat și absolvit cu succes cursurile celor mai bune licee din Câmpulung
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356926_a_358255]
-
un popor bogat, stăpân pe resursele sale, că totul, din păcate, se va întâmpla așa cum vor ei. Să ne gândim doar la România. O jumătate de veac poporul acesta sub Dej și sub Ceaușescu a trudit din greu ca să realizeze industrializarea Țării, să avem și noi o Economie a noastră, să nu mai cumpărăm de la alții. Bine, și ce s-a întâmplat? Stăpânii lumii au regizat revoluțiile din Europa de Est în anul 1989, revoluții care au fost de fapt un Sistem de
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
le are în modernitatea actuală, este dificil de conceput negarea ei pe criterii inadecvate a acestui tip de creație. Recrudescența respingerii, acum, în secolul al XXI-lea a poeziei moderniste, cu „argumente” tradiționaliste ne poate plasa, mutatis mutandis, în perioada industrializării când se încerca, și uneori se reușea, distrugerea mașinilor care înlocuiau munca manuală. Poemul Ubicuitate în si bemol** are toate ingredientele unui poem modernist. De la disonanța textual-sugerativă în care eul liric se plasează între ireconciliabile contradictorialități și până la intelectualizarea dezumanizată
MODERNISM ŞI UBICUITATE POETICĂ ARTICOL DE ELENA STEFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353042_a_354371]
-
Roma nu a reușit să treacă Carpații în lumea moldovalaha dominată de curentele culturale occidentale și greco-pravoslavnice este încă un handicap în moderizarea țări. Din sec. XIX până la exodul din anii 1950, evreii au fost în prima linia a modernizării, industrializării și a realizării legăturilor comerciale occidentul. Fără Biserică Unită interzisă, fără evreii și germanii, dictatura de dezvoltare s-a inpotmolit în propriul ei succes, pentru că fost incapabilă să accepate că fără o cooperare și coordonare a economiei cu occidentul... totul
OCCIDENTALIZAREA ROMÂNILOR 2012 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354302_a_355631]
-
îngrijorare, că în ultimul secol, relația om - natură a devenit una conflictuală. Pe lângă faptul că omul nu înțelege dependența sa față de natură, el a ajuns în ultima vreme chiar într-un conflict direct cu natura. Totul a început odată cu marea industrializare, apoi a continuat cu defrișarea masivă a pădurilor. Aproape jumătate dintre suprafețele împădurite ale lumii au căzut pradă omului hrăpăreț și avid de bani, în ultimul secol. Deși rareori mă încumet să fac drumeții pe meleagurile patriei, de fiecare dată
RELAŢIA DINTRE OM ŞI NATURĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353662_a_354991]
-
însă în zona vasluiană acestea atârnau în număr destul de mare de crengile sălciilor destul de numeroase în peisaj. Intrarea în Iași până la gara Nicolina, pe partea stângă a sensului de mers al trenului, a apărut o construcție ce-mi amintea de industrializarea forțată și cu orice preț, acolo unde trebuie sau nu, imagine ce devine dezolantă pentru fiecare persoană străină de aceste meleaguri. Ruine, geamuri sparte, acoperișuri căzute și lipsa oricărei mișcări doveditoare că acolo s-ar mai munci, aceasta întâmpină călătorul
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
prelucrare lemn, piatră, lucrări de artizanat etc. Valoarea adăugată produselor agricole, activitățile industriale ce apar cu locuri de muncă noi, legăturile comerciale cu exteriorul satului sunt premise la creșterea nivelului de trai al locuitorilor, stabilitatea populației rurale, consolidarea economiei satului, industrializarea acestuia, deschiderea drumului către asimilarea de componente ale urbănizării și modificarea structurii. Dublarea veniturilor gospodăriilor, amintită mai sus ca obiectiv, impune și modificarea structurii producției, a activității economiei locale, nu numai dupa cerințele pieții, dar și după criterii de eficiență
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
dupa cerințele pieții, dar și după criterii de eficiență. În accepțiunea lui Corneliu Leu și a colaboratorilor săi, organizarea activității economice trebuie făcută pe filiere de valorificare a produselor agricole, ceea ce înseamnă prelucrarea până la alimente a acestor produse, preindustrializarea și industrializarea lor pe platforma Parcului agro-industrial. Pot fi identificate filiere precum: creșterea vitelor-carne și lapte și derivatele acestora obținute în miniabatoare și ateliere de prelucrare a cărnii, și a laptelui, pomi fructiferi- fructe-dulciuri-sucuri naturale-alcool-bauturi alcoolice-lemn pentru sculptura (nuc, piersic, cireș etc
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
porci. Prin sistemul contractelor și achizițiilor forțate, în cursul anului 1985, au fost predate la stat, 2.212 hl lapte de vacă, 179,5 tone de carne, precum și alte produse agroalimentare. După noua împărțire administrativ-teritorială din anul 1968, eforturile de industrializare depuse de către comuniști au avut efect și în comuna Ulmeni. Industrializarea a fost una din direcțiile de bază din domeniul economic. Era firesc să realizeze acest demers în contextul în care proprietatea privată agricolă a fost desființată, pământul reprezentând până
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
au fost predate la stat, 2.212 hl lapte de vacă, 179,5 tone de carne, precum și alte produse agroalimentare. După noua împărțire administrativ-teritorială din anul 1968, eforturile de industrializare depuse de către comuniști au avut efect și în comuna Ulmeni. Industrializarea a fost una din direcțiile de bază din domeniul economic. Era firesc să realizeze acest demers în contextul în care proprietatea privată agricolă a fost desființată, pământul reprezentând până atunci principala sursă de trai a țăranului. Legea de naționalizare,prin
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
opoziție și contestare 6.1. Rezistența armată 6.2. Dizidența Studiu de caz: impactul Actului final de la Helsinki asupra României. Doina Cornea 6.3. Exilul românesc Studiu de caz: Radio Europa Liberă 7. Economia 7.1. Satul: țărănime, colectivizare, sistematizare 7.2. Orașul: proletariat, industrializare, urbanizare 7.3. Crizele economiei de comandă: raționalizarea alimentară, penuria bunurilor de consum, comerțul paralel, corupția 8. Societatea 8.1. Viața cotidiană: petrecerea timpului liber 8.2. Culte și practici religioase 8.3. Minorități etnice 9. Educația și sportul 9.1. Învățământul public între educație
ORDIN nr. 7.734 din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292751]
-
organizatorice și temele investigației, fiecărei grupe revenindu-i una dintre acestea: • grupa 1 - tema Satul: țărănime, colectivizare, sistematizare, cu următoarele subteme: • Condiția țăranului în perioada comunistă; • Colectivizare - cauze, etape, consecințe; • Sistematizarea satelor - cauze, desfășurare, consecințe; • grupa 2 - tema Orașul: proletariat, industrializare, urbanizare, cu următoarele subteme: • Evoluția proletariatului în perioada comunistă; • Industrializare - cauze; industria grea - industria bunurilor de consum; consecințe; • Urbanizarea - cauze, evoluție, consecințe; • grupa 3 - tema Crizele economiei de comandă: raționalizarea alimentară, penuria bunurilor de consum, comerțul paralel, corupția, cu următoarele
ORDIN nr. 7.734 din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292751]
-
acestea: • grupa 1 - tema Satul: țărănime, colectivizare, sistematizare, cu următoarele subteme: • Condiția țăranului în perioada comunistă; • Colectivizare - cauze, etape, consecințe; • Sistematizarea satelor - cauze, desfășurare, consecințe; • grupa 2 - tema Orașul: proletariat, industrializare, urbanizare, cu următoarele subteme: • Evoluția proletariatului în perioada comunistă; • Industrializare - cauze; industria grea - industria bunurilor de consum; consecințe; • Urbanizarea - cauze, evoluție, consecințe; • grupa 3 - tema Crizele economiei de comandă: raționalizarea alimentară, penuria bunurilor de consum, comerțul paralel, corupția, cu următoarele subteme: • Evoluția economiei în perioada comunistă; • Raționalizarea alimentară și penuria
ORDIN nr. 7.734 din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292751]
-
penuria bunurilor de consum, comerțul paralel, corupția, cu următoarele subteme: • Evoluția economiei în perioada comunistă; • Raționalizarea alimentară și penuria bunurilor de consum; • Comerțul paralel, corupția; • grupa 4 - tema Structuri socioeconomice în comunitatea locală, cu următoarele subteme: • Specificul economiei locale - agricultură, industrializare, turism; • Reconstituirea universului agroalimentar al localității: alimentară, aprozar, gostat; • O zi din viața unui țăran/muncitor în România comunistă. În cea de-a doua etapă, elevii, sub coordonarea profesorului, realizează planul de lucru al investigației și etapele aferente, stabilesc posibilitățile de
ORDIN nr. 7.734 din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292751]
-
utilizate și cercetări de tip istorie locală orală, elevii realizând interviuri cu persoane care au trăit sau au activat în diverse domenii, adunând materiale reprezentative și/sau fotografiind anumite zone, în vederea ilustrării/documentării unor aspecte care țin de sistematizarea satelor, urbanizare, industrializare, elemente de viață privată etc. Folosind surse istorice diverse, elevul prelucrează în mod critic și reflexiv informațiile, identifică relațiile de cauzalitate dintre anumite fapte istorice, conștientizează anumite prejudecăți, erori, generalizări și formulează opinii bazate pe sursele istorice. Ultima etapă este
ORDIN nr. 7.734 din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292751]