1,071 matches
-
6 nu prevede nici o măsură cu privire la sarcinile care grevau imobilele", după cum nu prevede nici ștergerea acestora. Așa fiind, se considera că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție. 6. Susținerea că prevederile art. 6 alin. (2) creează inechități grave pentru diferite categorii de cetățeni, contravenind astfel dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, nu este întemeiata. În sprijinul acestei poziții, în punctul de vedere al Guvernului se invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia "principiul egalității în fața legii nu
DECIZIE nr. 43 din 7 februarie 2001 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) şi c), art. 3, art. 6, art. 20 alin. (1) şi ale art. 24 din Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132734_a_134063]
-
Sandu și Societatea Comercială "Fundația Editură Revista România Mare" - S.R.L., față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Autorul excepției, prin avocat, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Arată că dispozițiile art. 124 din Codul penal prejudiciază părțile vătămate, creând inechitate între persoanele aflate într-o cauză penală. Se poate întâmpla că, deși partea vătămată respectă termenul de introducere a plângerii prealabile, organele statului să nu își exercite atribuțiile cu operativitate și astfel termenul de prescripție prevăzut la art. 124 din
DECIZIE nr. 30 din 31 ianuarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140124_a_141453]
-
l) din Constituție, neexistând caz excepțional și reglementând într-un domeniu rezervat legii organice. Se mai susține că dispozițiile legale criticate, instituind termenul de decădere de 3 luni, restrânge accesul la justiție sub două aspecte: în primul rând pentru că creează inechitate între subiecții litigiului, prin faptul că furnizorul de servicii medicale poate să acționeze numai într-un termen de 3 luni, iar ordonatorul de credite are la dispoziție termenul general de prescripție și, în al doilea rând, prin aceea că "instituirea
DECIZIE nr. 111 din 2 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 30/1998 , precum şi ale art. 37 alin. (2) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142552_a_143881]
-
Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 166/2001 (punct de vedere comunicat în Dosarul Curții Constituționale nr. 360C/2002), Guvernul justifica cazul excepțional pentru adoptarea ordonanței de urgență în sensul că "a fost determinat de necesitatea de a se corectă inechitățile generate de aplicarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, în forma sa inițială". De altfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat a fost aprobată
DECIZIE nr. 352 din 10 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148165_a_149494]
-
de cetățeni de a solicita și de a obține realizarea unor interese legitime prin intermediul justiției. Curtea Constituțională, având a se pronunța într-o situație analoaga cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Decretul-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, prin care se acordă beneficiul încadrării în grupele I și ÎI de muncă pentru perioadele anterioare doar celor aflați în activitate la data intrării în vigoare a decretului-lege, prin Decizia nr. 87 din 1 iunie 1999 (publicată
DECIZIE nr. 223 din 11 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144923_a_146252]
-
art. 2 al AMF. Aranjamente administrative reciproc avantajoase 13. Aranjamente sau adaptări administrative reciproc avantajoase pot fi făcute pentru a rezolva probleme minore ce decurg din aplicarea acestui acord, incluzind diferențe de ordin procedural sau operațional. Consultări în caz de inechitate față de un stat terț 14. Dacă Guvernul României consideră că, urmare unei limitări specificate în acest acord, România este plasată într-o poziție inechitabila față de un alt stat, el poate cere consultări cu Guvernul S.U.A. privind luarea unor măsuri de
ACORD BILATERAL din 20 decembrie 1994 privind comerţul cu textile şi îmbrăcăminte între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145664_a_146993]
-
obiectiv are un impact direct, nemijlocit asupra unui fenomen considerat de societate că inacceptabil, ca de exemplu sărăcia extremă și/sau excluziunea socială, remediind o situatie considerată injusta, atunci prioritare vor deveni acele obiective restauratorii, corective în raport cu diverse dezechilibre și inechități sociale. 6. Activizarea comunităților și creșterea capacităților individuale de a face față situațiilor extreme/de risc. A preveni nu înseamnă neapărat și a crește capacitatea individului și/sau comunităților de a face față - prin strategii specifice de acțiune - unui fenomen
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
domenii (sănătate, educație, venituri, locuire, ocupare), atunci el poate deveni prioritar. ... 8. Se adresează simultan mai multor grupuri de risc (șomeri, copii, vârstnici dependenți, tineri, locuitori din mediul rural, romi, persoane cu handicap). O astfel de abordare duce la scăderea inechității între diferitele grupuri de risc în ceea ce privește tratarea egală a indivizilor în fața aceluiași risc. 9. Vizează corectarea unor dezechilibre instituționale existente, care tind să se perpetueze. De exemplu "dezvoltarea unor măsuri active" poate deveni un criteriu semnificativ în condițiile în care
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
3.2. Micșorarea costurilor unui loc de muncă, pentru susținerea relansării economice, dar și pentru diminuarea muncii la negru Obiectivul 3.4. Absorbția sărăciei pensionarilor 3.4.1. Creșterea treptată, în termeni reali, a pensiei 3.4.2. Eliminarea dezechilibrelor/inechităților moștenite din sistemul de pensii, prin accelerarea recorelării pensiilor Obiectivul 3.5. Control asupra factorilor care afectează advers costul vieții 3.5.1. Prevenirea impunerii prețurilor de monopol 3.5.2. Întărirea și extinderea controlului calității bunurilor și serviciilor 3
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
prin munca, si nu de a rămâne beneficiari pasivi ai politicilor sociale. Încurajarea unor forme productive protejate este de natură a reduce costurile sistemului pasiv de protecție socială a acestor categorii de persoane concomitent cu reducerea riscului de sărăcie. 5. Inechitatea accesului la servicii sociale fundamentale în raport cu ceilalți indivizi face că persoanele cu handicap mai sarace să fie și mai dezavantajate decât cele cu posibilități materiale mai ridicate, ducând la creșterea exponențială a riscului de excluziune socială pentru acestea. 6. Inechitatea
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
Inechitatea accesului la servicii sociale fundamentale în raport cu ceilalți indivizi face că persoanele cu handicap mai sarace să fie și mai dezavantajate decât cele cu posibilități materiale mai ridicate, ducând la creșterea exponențială a riscului de excluziune socială pentru acestea. 6. Inechitatea accesului la servicii/beneficii de protecție socială în cadrul grupurilor de persoane cu handicap, datorată distanței fizice față de reședință de județ. Lipsa unor structuri intermediare, subjudetene, care să absoarbă nevoile din teritoriu, duce la consumul inechitabil de servicii/beneficii de protecție
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
cu handicap (ITSPH) sunt structuri mai degrabă mici, având un număr foarte redus de angajați, atât în raport cu nevoile și activitățile specifice pe care le presupun, cât și comparativ cu orice altă structura teritorială administrativă. Acest fapt duce la: - limitarea și inechitatea de acces la servicii/beneficii pentru persoanele cu handicap. ITSPH sunt situate în orașele reședința de județ, acestea fiind cu foarte puține excepții singurele locuri în care oamenii se pot adresa pentru informații privitoare la sistemul de protecție existent, pentru
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
beneficiilor sociale și de ineficientă utilizării fondurilor. Poate cel mai grav caz este cel din domeniul pensiilor. Schimbările frecvente din metodologia de calcul al pensiilor, până la introducerea cu mare întârziere a noii legi a pensiilor în anul 2000, au creat inechități masive între grupurile de pensionari, fiind nevoie de a se lansa pentru următorii ani un program de recorelare a pensiilor pe durata căruia se vor păstra însă disparități dureroase. 14. Nu a existat decât marginal o preocupare pentru distribuirea cât
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
respectarea acestora, fac că populația să fie adesea expusă, în mod inegal (și în special în detrimentul celor mai săraci dintre săraci) la servicii sociale de calitate inferioară sau la lipsa completă a acestor servicii, beneficiarul neavând nici un mecanism de control. Inechitatea în abordare este generată în primul rând de prioritizarea cheltuielilor/programelor sociale după alte criterii decât gravitatea, amploarea sau potențialul de risc al problemelor sociale adresate. Programele cele mai sarace se dovedesc din nou a fi cele destinate săracilor, lipsiți
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 , modificată, au fost scutiți de la plata taxei de timbru numai proprietarii și succesorii acestora care revendică bunurile confiscate de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 nu creează o inechitate, deoarece legiuitorul a avut în vedere că revendicarea bunurilor confiscate constituie o măsură reparatorie față de proprietarii lor inițiali. De altfel, textul criticat a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, Curtea pronunțându-se constant în sensul constituționalității acestuia. În consecință, se
DECIZIE nr. 42 din 14 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1998 , aprobată prin Legea nr. 112/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130337_a_131666]
-
risc pentru sănătate; ... e) realizarea de instrumente de analiză și evaluare în domeniul sănătății publice și managementului sanitar; ... f) evaluarea programelor de sănătate la nivelul populației și al furnizorilor de servicii de sănătate; ... g) măsurarea nevoilor medicale în scopul reducerii inechității din domeniul furnizării serviciilor de sănătate; ... h) evaluarea activității furnizorilor de servicii de sănătate și dezvoltarea unor metode de alocare optimă a resurselor; ... i) măsurarea și evaluarea calității serviciilor medicale, inclusiv investigarea satisfacției pacienților și a furnizorilor de servicii medicale
REGULAMENT din 27 noiembrie 2002 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146313_a_147642]
-
prevăzute de art. 114 alin. (4) din Constituție, fiind o ordonanță de urgență, situație în care nu operează "interdicția de a se interveni în domeniul legilor organice". Caracterul excepțional al situației "a fost determinat de necesitatea de a se corectă inechitățile generate de aplicarea Legii nr. 164/2001 ". În ceea ce privește dispozițiile art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata, Guvernul susține că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești și, prin urmare, excepția
DECIZIE nr. 316 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 şi ale art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146662_a_147991]
-
se arată că prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă contravin art. 128 din Constituție, deoarece procurorul general are posibilitatea de a declara recurs în anulare, împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile, fără a se stabili un termen, creând astfel o inechitate în raport cu ceilalți participanți la procesul civil. Se susține, de asemenea, că sunt încălcate principiile autorității lucrului judecat și al stabilității raporturilor juridice. Este criticată și susținerea din recursul în anulare promovat de procurorul general, potrivit căreia instanțele judecătorești și-au
DECIZIE nr. 120 din 21 mai 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117749_a_119078]
-
fi declarat oricând. Cum excepția de neconstituționalitate ridicată privește art. 330 din Codul de procedură civilă, Curtea prin Decizia nr. 145/1996, s-a pronunțat cu privire la acest text. În legătură cu susținerile potrivit cărora art. 330 din Codul de procedură civilă creează inechitate între participanții la procesul civil și încalcă principiile autorității lucrului judecat și al stabilității raporturilor juridice, se reține că, în legătură cu aceste aspecte, Curtea a statuat asupra constituționalității art. 330, ce face obiectul excepției, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie
DECIZIE nr. 120 din 21 mai 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117749_a_119078]
-
ale altora și elimină efectele produse de principiul echității. Potrivit lui Burgess și Nielsen (1974), dacă raportul dintre inputuri și outputuri pentru un actor i diferă în mare măsură de același raport în cazul unui actor j, atunci i va experimenta inechitatea sau injustiția distributivă. În consecință, actorii sociali pot defini drept inechitabile sau injuste tranzacțiile în care pentru inputurile egale profitul este inegal sau în care pentru inputurile inegale profitul este egal8. Pornind de la această definire a conceptului de echitate, unul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
profitul este inegal sau în care pentru inputurile inegale profitul este egal8. Pornind de la această definire a conceptului de echitate, unul dintre enunțurile teoretice care au fost testate a fost următorul (Burgess și Nielsen, 1974: 429): Dacă o persoană experimentează inechitatea, atunci o va reduce pentru a obține o distribuție mai echitabilă a resurselor fie prin alterarea inputurilor, fie prin alterarea outputurilor. Așa cum se poate constata, principiul echității poate distorsiona prin efectele sale comportamentul actorilor din rețelele de schimb supuse studiului
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
acelei perioade nu a lăsat loc de manifestare semnificativă în domeniul turismului. Nici mai apoi, în anii 1970, America de Sud nu cunoaște o înzdrăvenire a fenomenului turistic, fiind o perioadă întunecată pentru întreaga regiune (conflicte armate, războaie de guerilla, tensiuni și inechități sociale, terorism, dezastre naturale etc). Acum s-a și creat chiar reputația de regiune instabilă din punct de vedere economic și politic, cu o relativă insecuritate pentru turiști, ceea ce a dus la investiții extrem de reduse în turism. În anii 1980
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
înregistrat această sesiune a Națiunilor Unite, în momentul de față nu sunt sigur pe numărul total de cuvinte, dar cred că așa este.) V.P.: Pentru un moment, părăsim lumea cărților. Dar în această lume a războaielor, a imigranților, a marilor inechități sociale, a bolilor de tot felul, a suferinței, a durerii, care este rolul poetului (scriitorului) în societatea de azi? Cum pot intra oamenii în duhul păcii? S.H.B.: Rolul poetul a rămas același: să examineze faptele oamenilor, să înregistreze, să consolideze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nu simple artefacte. Resping cu oroare cântecele populare "manelizate", pe cele ce conțin texte rudimentare, compuse inabil de interpreți sau de armatele de veleitari. V.P.: În această lume a globalizării, a războaielor, a drogurilor, a alcoolului, a delincvenților, a marilor inechități sociale, a bolilor de tot felul, care este locul poetului în societatea de azi? Se mai citește poezie? A.S.: Din păcate, locul poetului în lume este astăzi unul marginal. Chiar și la noi, în Basarabia, unde în anii '80 '90
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
februarie 1994, Gherasim Luca, un mare poet francez de origine română, îi scrie partenerei sale Micheline Catti: "...Poeții nu mai au loc în această lume". Totuși, în această lume a războaielor, a drogurilor, a delincvenților, a extremismului religios, a marilor inechități sociale, a bolilor de tot felul, a sărăciei, care este rolul poetului în societatea de azi? Se mai citește poezie? Mai putem spune că poezia este rugăciune neîncetată? L.V.: Eu n-am spus că "poezia este rugăciune neîncetată". N-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]