538 matches
-
comparativă a lor, pentru o conturare mai precisă a conceptului de nulitate, cât și pentru înlăturarea eventualelor confuzii. Nulitatea având ca finalitate sancționarea încălcării unor condiții contemporane cu nașterea actului juridic, se deosebește de rezoluțiune, reziliere, caducitate, care pot atrage ineficacitatea actului, dar numai pentru cauze de dată ulterioară încheierii sale (neexecutarea obligațiilor convenite, decesul legatarului etc.). Nulitatea are o sferă de aplicare mai extinsă, fiind aplicabilă oricărei categorii de acte juridice, (nu numai convenților sinalagmatice precum rezoluțiunea sau rezilierea ori
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
caducitate dar și față de inopozabilitate, pentru că toate aceste sancțiuni vizează o operațiune juridică pe deplin valabilă. VI.2.1. Nulitate rezoluțiune Asemănări Între nulitate și rezoluțiune 306 există unele asemănări, dar și importante deosebiri. Atât nulitatea, cât și rezoluțiunea atrag ineficacitatea actului juridic, cu efect retroactiv (ex tunc). De asemenea, ambele sancțiuni trebuie cerute, în cele mai multe situații, instanței de judecată (având un caracter judiciar)307. Cerința unei hotărâri judecătorești pentru aplicarea celor două sancțiuni este subliniată expres, în vechea reglementare, atât
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
un contract desființat prin rezoluțiune se consideră că nu a fost niciodată încheiat (deci încetează cu efecte pentru trecut), pe când contractul reziliat încetează doar pentru viitor. VI.2.3. Nulitate caducitate Ca și nulitatea, caducitatea se numără printre cauzele de ineficacitate ale actului juridic civil, presupunând lipsirea acestuia de orice efecte datorită intervenirii unor cauze ulterioare încheierii sale și independente de voința autorului actului. De exemplu, legatul cuprins într-un testament valabil devine caduc, dacă legatarul predecedează testatorului, dacă legatarul renunță
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din Codul civil de la 1864. Alteori, prin revocare se înțelege desfacerea unui contract prin acordul părților (art. 969 al. 2 teza 1, din Codul civil de la 1864) 323. Privită ca sancțiune, revocarea se apropie de nulitate (ambele fiind cauze de ineficacitate), dar ea prezintă și unele note distinctive. Revocarea presupune un act valabil încheiat (care ulterior este revocat), pe când nulitatea presupune un act nevalid. Cauzele revocării sunt ulterioare încheierii actului juridic civil, pe când cauzele nulității sunt concomitente încheierii acestuia. Revocarea operează
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
precizate de art. 1069 din noul Cod civil. VI.2.5. Nulitate inopozabilitate Ca sancțiune, inopozabilitatea intervine în cazul nesocotirii unor cerințe de publicitate față de terți sau a lipsei ori depășirii puterii de a reprezenta. Ambele sancțiuni sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil, dar ele prezintă mai multe deosebiri. Inopozabilitatea intervine în cazul unui act valabil încheiat care a nesocotit cerințele de publicitate sau a încălcat regulile reprezentării, pe când nulitatea lovește un act nevalabil. Ca efecte, inopozabilitatea privește numai
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
probei este reprezentat de faptele (privite în sens larg), care tind la dovedirea raportului juridic litigios și anume, acele acte juridice și fapte juridice (în înțeles restrâns) care au creat, modificat, transmis sau stins un raport juridic, ori au determinat ineficacitatea sa, dând dreptul de a cere constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea actului juridic civil. Altfel spus, constituie obiect al probei, actul ori faptul juridic care au dat naștere la dreptul subiectiv civil și obligația corelativă 377. În anumite situații
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nu au fost îndeplinite se creează, totuși o realitate peste care nu pot trece nici asociații nici terții, în măsura în care executarea a avut loc și față de ei. Așadar, persoanele care au executat de bunăvoie hotărârea nu se mai pot prevala de ineficacitatea ei. În toate tipurile de societăți, potrivit art. 48 din L.S.C. societatea este obligată să ia măsuri pentru înlăturarea neregularităților apărute ca urmare a nepublicării actului modificator, în termen de 8 zile de la data constatării acesteia. În caz contrar orice
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
doar necesitatea unei limite în cazul violenței din timpul său. Dacă oamenii nu reușesc să înțeleagă mesajul de pace și nonviolență al lui Cristos, atunci să privească albinele: chiar și insectele sau animalele sunt mai potolite, decât omul în luptă. Ineficacitatea războiului se poate vedea și în Contra Celsum, VIII, 70, unde, referindu-se la un discurs precedent în care îl contraataca pe Cels, cu privire eficacitatea rugăciunii, alexandrinul dorește convertirea tuturor romanilor care ar duce, grație credinței lor, la sfârșitul războiului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
timp. Landau insistă: este vorba aici de o strategie pe marginea prăpastiei (brinkmanship). Cînd un circuit nu merge, un altul îl înlocuiește, sau speră să poată acționa astfel dacă nu apar alte erori. Departe de a fi un semn de ineficacitate, redundanța permite atunci, dimpotrivă, să se reducă erorile și să se deschidă noi alternative. Astfel se explică balansările neîncetate de la centralizare la descentralizare și echilibrul mereu instabil al celor doi poli în sînul organizațiilor 109. Descentralizatorii recentralizează adesea, fără să
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
creștere impus de cererea de educație a popoarelor. După opinia lui Coombs, problemele educative ale lumii din acea perioadă erau rezultatul conjugării a cinci factori: afluxul elevilor, penuria acută a resurselor, creșterea cheltuielilor, inadaptabilitatea absolvenților față de exigențele sociale, inerția și ineficacitatea unor structuri școlare. Lumea se afla nu numai în fața întrebării dacă sistemele de învățămînt pot satisface cererea de educație; se puneau și alte probleme, strîns legate de prima: poate societatea oferi învățămîntului mijloacele necesare? (o bună educație presupune cheltuieli mai
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
bis), dar unde politica hotărâtă a directorului și a echipei sale de a aplica textele regulamentare permite, într-unul dintre mediile cele mai dure ale țării, evitarea în mare parte a recurgerii la practici prohibite, cărora cercetările le-au demonstrat ineficacitatea (Royer, 2001, de exemplu). Nu altfel stau lucrurile aici: indiferent de mediu (rural, semirural, periferic sau urban central), școlile care au cele mai bune rezultate școlare sunt cele unde pedeapsa corporală este cel mai puțin practicată și tot aici sentimentul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o deprecieze punându-i la îndoială validitatea științifică, lucru cât se poate de ciudat, căci acest studiu se baza pe o meta-analiză cuprinzând evaluări deja publicate care mergeau toate, cu o excepție de care vom mai vorbi, în aceeași direcție: ineficacitatea programului. Încă din 1991, fuseseră făcute publice douăsprezece studii care demonstrau această ineficacitate. Din precauție sau ca răspuns la critici, guvernul a găsit o scuză: schimbările introduse în DARE în 1994 făceau caduce toate evaluările anterioare. În sine, este o
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ciudat, căci acest studiu se baza pe o meta-analiză cuprinzând evaluări deja publicate care mergeau toate, cu o excepție de care vom mai vorbi, în aceeași direcție: ineficacitatea programului. Încă din 1991, fuseseră făcute publice douăsprezece studii care demonstrau această ineficacitate. Din precauție sau ca răspuns la critici, guvernul a găsit o scuză: schimbările introduse în DARE în 1994 făceau caduce toate evaluările anterioare. În sine, este o recunoaștere a faptului că, mai bine de zece ani, sute de milioane, ca să
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ce este promițător Pe baza trecerii complete în revistă a literaturii științifice, reluând în mod riguros rezultatele publicate, mai multe sinteze ne permit să ne facem o idee destul de clară despre programele eficace și despre condițiile de eficacitate (sau de ineficacitate) a acestor programe. Foarte frecvent, aceste sinteze abordează tema violenței, a delincvenței și a comportamentului agresiv în general, fără specific școlar (Surgeon General, 2004; Blueprints, 2005), dar, de câțiva ani, interesul lor pentru violența școlară a crescut. Nu e vorba
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
arătat de mult că ele pot alimenta violența. E vorba de îmbunătățirea competențelor sociale, nu de reflexe condiționate. Dar această îmbunătățire a competențelor sociale nu se obține prin predici moralizatoare sau prin metode de instruire de tip DARE, a căror ineficacitate a fost demonstrată. Strategia adecvată rezidă în programe cu adevărat interactive, ceea ce nu înseamnă direcția, frecventă un timp în discursul francez, a simplului "îndemn la lege", fie și prin expoziții itinerante despre drepturi și îndatoriri. În orice caz, pare evident
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fiind, în această privință, în acord mai mult cu statisticile ministerului. Va trebui deci să răspundem clar la întrebarea despre posibila creștere inegală a violenței școlare, creștere care ni se pare determinată sociologic. În ciuda divergențelor, această creștere măsurată pune problema ineficacității politicilor publice à la française. Evoluția violenței școlare în Franța: școala elementară Întrebarea la care urmărim să răspundem pare simplă: în școala elementară a crescut sau a scăzut violența între primele noastre anchete din 1995 și cele din 2003? În funcție de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fie internațională pentru a integra rezultatele cercetării și a evita crisparea identitară din cauza căreia ceea ce dincolo părea rutină (de exemplu, valorizarea producțiilor adolescentine și puternica identificare din școlile engleze) pare aici o revoluție imposibilă sau o demagogie intolerabilă 47. 8. Ineficacitatea politicilor publice franceze 48 este, totodată, efectul centralismului ideologic care antrenează o birocratizare excesivă și o iluzie totală în ce privește puterea centralei (ministerul), care se pierde pe măsură ce se împotmolește în treptele intermediare (care fac totuși ce pot și ele!). Asta înseamnă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
elevii non-francofoni (n.trad.). 42 Cf. site-ul www.dare.com de unde traducem. 43 În prezent, patruzeci și patru de țări au adoptat programul, din Brazilia până în Costa Rica, din Anglia până în Suedia în ciuda evaluărilor, deja vechi în această țară, ale ineficacității programului (cf. Lindström și Campart, 1998). * Classes relais, clase de gimnaziu sau liceu care grupează, pe o perioadă determinată, elevi care au avut probleme juridice, disciplinare, de absenteism etc. Elevii provin din mai multe școli, unde se întorc după încheierea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Organizația este abordată din mai multe perspective, care trebuiesc coroborate pentru a o înțelege bine. Sociologul american E. Goffman (1956, pp. 226-227; apud. E. Stănciulescu, 1996, pp. 114-115) consideră o organizație din punct de vedere: * "tehnic în funcție de eficacitatea și de ineficacitatea sa, ca sistem organizat în mod explicit în vederea atingerii unor obiective definite în prealabil; * "politic" în funcție de acțiunile pe care fiecare participant (sau categorie de participanți) le poate cere de la ceilalți, în funcție de diferitele tipuri de sancțiuni sau de gratificații disponibile pentru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la adăpost, lipsă de încredere în sine, sentimentul că sunt abandonați. Personalitatea pasiv-agresivă este caracterizată prin următoarele trăsături psihopatologice: incapacitatea de a desfășura o activitate adecvată din punct de vedere profesional și social, rezistență în acțiuni, încăpățânare, pierdere de timp, ineficacitate deliberată, uitări nejustificate, ineficacitate durabilă și globală în plan social și profesional, persistența acestui tip de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate, eficace și posibile. 3) Personalitatea paranoiacă Trăsătura fundamentală a acestui tip de personalitate este reprezentată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
încredere în sine, sentimentul că sunt abandonați. Personalitatea pasiv-agresivă este caracterizată prin următoarele trăsături psihopatologice: incapacitatea de a desfășura o activitate adecvată din punct de vedere profesional și social, rezistență în acțiuni, încăpățânare, pierdere de timp, ineficacitate deliberată, uitări nejustificate, ineficacitate durabilă și globală în plan social și profesional, persistența acestui tip de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate, eficace și posibile. 3) Personalitatea paranoiacă Trăsătura fundamentală a acestui tip de personalitate este reprezentată prin hipertrofia propriului Eu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ea se împarte, bineînțeles, nu în cote egale, și privește, în special, fragilitatea sistemului de la Versailles, conciliatorismul spiritul "münchenez" în Franța, atitudinea împăciuitoare a Angliei, abținerea americană -, măsurile inegale cu care a fost apreciată politica agresivă a diferitelor state europene, ineficacitatea Societății Națiunilor, lipsa unui sistem de securitate colectivă. Toate acestea au creat condiții favorabile promovării politicilor revizioniste, revanșarde și umilitoare pentru umanitate. Ele au deschis calea materializării intențiilor agresive ale unor personaje de talia lui Hitler și Mussolini. 2.2
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
decât atât, care încep să se opună în mod activ, considerându-l ilegitim). Se poate afirma, astfel, că aprofundarea radicalizării, a fragmentării și/sau a fracționalizării partidelor, dar și creșterea participării și a instabilității guvenamentale, duc la o intensificare a ineficacității decizionale și a nelegitimității regimului democratic. Din acest punct este probabilă declanșarea unui "cerc vicios" care conduce la o adâncire a crizei. Mai exact, ineficacitatea decizională ar putea evolua spre o imobilizare virtuală, nelegitimitatea majoră contribuind la o înăsprire a
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fracționalizării partidelor, dar și creșterea participării și a instabilității guvenamentale, duc la o intensificare a ineficacității decizionale și a nelegitimității regimului democratic. Din acest punct este probabilă declanșarea unui "cerc vicios" care conduce la o adâncire a crizei. Mai exact, ineficacitatea decizională ar putea evolua spre o imobilizare virtuală, nelegitimitatea majoră contribuind la o înăsprire a conflictului politic și ducând, astfel, la o sporire a radicalizării. Este posibilă, în această fază inițială a crizei, întreruperea cercului vicios, iar sprijinul unor elite
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de interese și partide, prezența unui electorat "înghețat" în absența îndelungată a manifestării nemulțumirii grupurilor; • criza depinde de formula precedentă de consolidare, fiind rezultatul interacțiunilor dintre elitele politice și cetățeni, fapt ce influențează puternic "ancorele" existente; • în ceea ce privește atitudinea maselor, sesizarea ineficacității și reacțiile negative față de regim sunt aspectele cele mai importante de analizat pentru înțelegerea crizei; • criza este cauzată de slăbirea "ancorelor", de dispariția treptată a altor obstacole din calea schimbării și de apariția unor factori stimulativi (Morlino, 1998: 339). Cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]