594 matches
-
expune mândru în propria-i casă. Noroc cu detectoarele de la ieșire, care l-au simțit și i-au determinat pe bodyguarzii muzeului catacombelor să-i confiște moralizator respectivele oase... BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Infamie (IĂ Cine n-a citit Infamie..., savuroasa schiță caragialiană cu scrisoarea de recomandație care strică relațiile dintre doi buni amici? Primul îl recomandă călduros pe al doilea, îi citește ce a scris despre el și apoi bagă scrisorica-n plic. Recomandatul, încântat, ia plicul bine lipit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
dacă n-aș fi scris deloc despre ea, aș mai avea-o ca soră? Răspunsul a venit peste o vreme. Citindu-i un volum nou de versuri care nu mi-a plăcut, am scris explicit asta, într-o altă cronică. Infamie... Nu numai că răvașele calde au încetat să mai îmi vină de la Cluj, dar, întâlnindu-mă într-o zi față în față cu sora mea mai mare, în dreptul Muzeului Literaturii din București, s-a făcut că nu mă vede. De la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
posibilă descoperirea celuilalt Eminescu, altul decât scriitorul supus mistificării, denigrării ori tratamentului „critic” prezidat de țâfna savantă. (revista Plumb, mai, 2013) II AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ 59 Cum a fost posibil? Revoluția a trezit dorința unora de a țintui la stâlpul infamiei pe aceia care au susținut fostul regim dictatorial. Dar cine poate define culpa, pentru a-i desemna pe culpabili? Într-un articol din Opinia studențească, nr. 2, 26 dec. 1989, sunt absolviți de vină specialiștii în economie și inginerii. Totuși
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
posibilă descoperirea celuilalt Eminescu, altul decât scriitorul supus mistificării, denigrării ori tratamentului „critic” prezidat de țâfna savantă. (revista Plumb, mai, 2013) II AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ 59 Cum a fost posibil? Revoluția a trezit dorința unora de a țintui la stâlpul infamiei pe aceia care au susținut fostul regim dictatorial. Dar cine poate define culpa, pentru a-i desemna pe culpabili? Într-un articol din Opinia studențească, nr. 2, 26 dec. 1989, sunt absolviți de vină specialiștii în economie și inginerii. Totuși
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Ți-am spus, a urlat el absent și nepăsător, au ars toate..." Și a continuat să strige. Am rămas pe trotuar... Nu trebuie să fie mari șocurile pe care le primim de la un prieten, de la alții rămânem nepăsători chiar dacă sunt infamii menite să ne culce la pământ; nu ne culcă!, însă cele primite de la un prieten lovesc un seismograf mai adânc, pe care cu greu îl repunem în stare de echilibru. L-am văzut din nou și i-am spus: "Mitică
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
imensă suferință. Astfel, noi înșine, în plin extaz, care ne stăpânește adesea sufletul, ne trezim loviți, înjurați, trădați și în noi se naște revolta, dorința dacă nu de răzbunare ucigătoare, cel puțin mobilizarea rapidă a forțelor pentru a para noi infamii care, într-o lume dată și nu ideală, ne-ar murdări cu noroi, ne-ar amenința chiar existența în datele ei naturale, munca unde câștigăm o pâine, reputația printre oamenii de bună credință. Și apoi marile turburări sociale care ne
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
tâmpit și îi încurca prin prezența lui pe tunarii care luptau și mureau eroic pe o colină, alungîndu-l cu blîndețe: "Boierule, nu e de tine aici, pleacă..." (O ediție a unei capodopere din care se taie halci întregi e o infamie; ca și când ai stoarce-o de viața ei secretă și ai prezenta apoi cititorului un cadavru; întîlnirea mea adevărată cu Tolstoi avea să se petreacă mai târziu și suflul epopeic din Război și Pace să-mi amintească de Homer; cât despre
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ales acolo... V.N.: Hahaha! Și e tocmai ziua Răposatului! (Va urma) BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE După cincizeci de ani Am văzut recent, pe un forum, o discuție pornind de la textele mele din „Suplimentul de cultură“ grupate sub titlul caragialian „Infamie“... Problema esențială a unuia dintre contributori era aceea că, nedând în clar numele scriitorilor care m-au dezamăgit prin comportamentul lor uman, îi incit, dar nu-i satisfac curiozitatea. Ar vrea să știe și el cine este distinsa poetă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
în fața mass-mediei, explicabila prin trimitere la cele două direcții pe care această formă de comunicare se dezvoltă: în primul rând, aceea de a capta atenția publică asupra unui subiect și, în al doilea rând, aceea de a fi stâlp al infamiei 44. Media se referă, simultan, la o tehnică anume, la un mod de folosire a acestei tehnici, la un public determinat, la instituțiile specifice și la anumite genuri de comunicare sau de exprimare 45. Medierea e constituită de suporturile care
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
Destinul său n-ar fi mai bun. Căci până ieri a fost năuc Și nu e azi decât nebun. Indignarea în cercurile literare și ziaristice e mare. Grigore Ventura publică în l’Indépendance Roumaine o scrisoare de dezaprobare, intitulată O infamie. Atunci această afacere a provocat indignare, dar ereau mulți cari credeau, ca și Macedonski, cum că Eminescu e un pretins poet. Erea patima politică care lovea în Eminescu reacționarul și redactorul Timpului. Cine ar mai putea îndrăzni astăzi același lucru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
legitimare istorică. Dacă au programat ceva în cultură, asta n-a fost decât mediatizarea impostorilor în dauna scriitorilor autentici, prin intermediul revistei Săptămîna sau a Suplimentului literar-artistic al "Scânteii tineretului". Ori, după cum bine știm, în Săptămîna optzeciștii erau puși la stîlpul infamiei numit "judecata de apoi a poeților". Fenomenul cultural opzecist n-a fost creat, ci doar urmărit de Securitate. Se știe că în afirmarea generației '60 a fost implicată propaganda de partid, pentru a înlătura proletcultismul de inspirație stalinistă și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
întrebarea ta. Moralitatea, mai importantă decât talentul, spui deja e suspectă o asemenea "clasificare". Nu o dată am auzit că scriitorul cu coloană vertebrală publică în regimul comunist nu avea talent, Paul Goma n-a scăpat nici azi de o asemenea infamie. E ca și cum ai spune că nu poți fi moral dacă ești talentat, sau ești netalentat dacă ai dat de gol public un protest antisistem. Termenul de moralitate (biblic) a fost pervertit, târfele sunt modele publice (diversitatea a rezolvat și tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
formulă a simplității, ca o expresie a libertății și adevăratei credințe, în lumina lui Hristos. El își asuma astfel o postura de martir: Scriu aceste rânduri pentru puținii oameni inteligenți, iar nu pentru aceia, care m-au pus la stâlpul infamiei, fiindcă am ieșit din bârlogul lor tradiționalist, slujind la acest Crematoriu și devenind un adevărat cetățean al patriei mele și al întregii lumi, eliberat de interese particulare și în slujba singurului adevăr Care este Iisus Christos"173. Prin urmare, arhimandritul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
valoarea vieții" iar "fericirea care este armonia dintre noi și ne înconjoară" este pentru ei nu numai un lucru străin, ci chiar straniu. Scriu aceste rânduri pentru puținii oameni inteligenți, iar nu pentru aceia, care m-au pus la stâlpul infamiei, fiindcă am ieșit din bârlogul lor tradiționalist, slujind la acest Crematoriu și devenind un adevărat cetățean al patriei mele și al întregii lumi, eliberat de interese particulare și în slujba singurului adevăr Care este Iisus Christos. Mi-e frică de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
personaj central al romanului, se înscrie în seria „demonilor”, preluând chiar unele elemente din biografia lui Stavroghin (interesul pentru fetele tinere, legătura cu femei considerate „nebune”, sunt pălmuiți public de indivizi pe care nu-i provoacă la duel, zvonurile despre infamiile produse îi înconjoară permanent). Caracterizându-l, prințul Sokolski identifică una dintre problemele majore care-l interesează: „Dumnezeu și existența lui, cu alte cuvinte dacă există sau nu.” Despre el se spune că îi îndruma pe cei din înalta societate să
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
Rețele de proxeneți racolau fetele din Moldova și le duceau să se prostitueze la turci, la Constantinopol, actualul Istanbul. Paul de Alep, de exemplu, relata că În Moldova, femeilor cu moravuri ușoare li se tăia nasul, erau puse la stâlpul infamiei și adeseori Înecate. În 1481 ștefan cel Mare ține lângă el pe un anume Mircea, fiul păcatelor unui fost Domn cu o pescăriță, Călțuna. Se vede treaba, nota Al. Aleixanu, că pescărițele acestea, dulci la trup și iuți ca zvârluga
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cuvântul viceversa, d. Lefter se face vânăt ca ficatul și se ridică izbucnind cu o volubilitate supremă: ― Viceversa! Nu se poate, domnule, peste poate! Viceversa! Asta-i șarlatanie, mă-nțelegi? Vă-nvăț eu minte pe dv. să umblați d-acu-ncolo cu infamii și să vă bateți joc de oameni, fiindcă este o exploatare și nu vă mai săturați, ca vampirii, pierzând toată sudoarea fiecare om onest, deoarece se-ncrede orbește-n mofturile d-voastră și cu tripotajuri ovreiești de bursă, care suntem
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
iute și sprințară. Aromată fără cusur. Picantă doar cât trebuie. Iată de ce o clonă a Șeherezadei nu mi-ar displăcea (e puțin spus - vezi toată pledoaria de mai susă, pentru că ar fi o clonă magistrală! BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Infamie (IIĂ Nu mă îndoiesc că fiecare critic literar dintre cei care contează, orice cronicar cu o anumită activitate și o vizibilitate pe măsură are, la rândul său, o colecție de reacții ulcerate venite după apariția cronicilor în reviste. Ai zice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
câteva premii? Știm noi cum le-ai luat. Scrii la reviste serioase? Cunoaștem dedesubturile. Ai lucrat la Stat? Aha, pe banii contribuabilului. Lucrezi în domeniul privat? So what? Nu ca să mă plâng, deci, enumăr - hai s-o zic - astfel de infamii, ci ca să mă amuz. Sunt de ani buni vaccinat și nu mă mai impresionează mizeriile pe care foști „buni amici“ le toarnă într-o coloană de ziar obscur, într-un colț de rubrică pe care o citește numai autorul ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
precauțiuni, îi dau sfaturile cu menajamente; nu-1 puteau nici vindeca, nici sili. îl mențineau în minciuna lui către alții, la care 171 ținea așa de mult. Nimic nu-1 putea hotărî să accepte sanatoriul, însemna pentru el a-și pune eticheta infamiei. îi era o rușine nespusă să se încorporeze mizeriei, să o accepte fățiș. Știa că Ada îl cumpărase pentru prestigiul social pe care-1 avea, mult-puțin, și nu vrea să abdice de la el. Nu vrea să fie un obiect de milă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
sosiți, întreprinsese împotriva lui Doru Hallipa, tatăl lor, un proces mare pentru deturnare de avere, proces în care aveau o atitudine solidară, așa de repulsivă, că erau infam cotați la Palatul de Justiție, unde totuși exista deprinderea de a privi infamia. își urmăreau procesul și în viața particulară printr-o propagandă activă de calomnii; împînzeau cu doleanțele lor pe toți cunoscuții și rudele. La auzul calomniei lor, Nory sărise, gata să-i bată, și Mini se recuzase indignată. Acum devenise asidui
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu „curul cu mâner“ pe capetele tunse scurt. Dinspre mijlocul terenului de adunare, imediat lângă catargul drapelului, un șef al Detașamentelor de muncă ale Reich-ului apărut din senin cu o escortă impecabilă începu să rostească fraze sacadate. Era vorba despre infamie și trădare lașă, despre jalnica josnicie și viclenie a unei clici de ofițeri aristocrați, despre un atentat împotriva Führer-ului mult iubit și care, din fericire, dăduse greș, și despre răzbunare, o răzbunare nemiloasă, despre „stârpirea acestei găști“. Pe urmă numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
bine, replici obraznice și să le tai astfel cheful de zeflemea. Mi-era rușine și, de aceea, abia ce limbile ascuțite ieșeau din raza mea vizuală, începeam să-i car șuturi caprei Genoveva. Cine crede că se află la stâlpul infamiei, acela se gândește la răzbunare, care de regulă țintește totuși în gol sau - în cazul meu - face flori de hârtie: ocări înghițite, înjurături care de fapt ar fi vrut să fie chemări ispititoare. Astfel, expunerea căreia îi eram supus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dinainte . Vei ști că sânt bolnavă, că nu am putut scăpa de experiența înjositoare . . . dar vei putea spera că mă voi lecui și libera curând . . . - Afară numai dacă, nu vei găsi vreun tovarăș destul de îndemînatec ca să proclame supremația femeiei și infamia colectivă a bărbaților. - Nu e primejdie! Specimenul nu s-a născut! . . . Iacă pentru mine . . . dar tu? Da, da ... domnia-ta? . . . întrebarea surprinse pe Mini și uimirea întoarse, pe căile acelea sufletești, sângele, din mersul lui lin. Se văzu pe subt
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
scriitor ca dl. Ion Popescu-Sireteanu. Mi-a trimis, cu multă bunăvoință, un volum cu aspect exterior îmbietor, frumos colorat pentru a binedispune ochiul cititorului, pregătindu-l pentru un conținut suculent și virulent, cu țintă directă spre cei fixați la stâlpul infamiei! Volumul are destinatari copiii de orice vârstă, îndemnându-i să coloreze contururile schițate, potrivit posibilităților și fanteziei copilărești, în general. Cum omul poate fi socotit copil chiar și la o sută de ani, mi-am zis că în acest fel
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]