620 matches
-
cea a Regelui Spaniei; tăietori de lemne (numai în versiunea în 5 acte); gărzi, paji, călugări, ofițeri ai Inchiziției, soldați. Actul I Pădurea de la Fontainebleau, anul 1559. În cadrul Tratatului de Pace dintre Franța și Spania de la Chateau-Cambrésis, se stipula că Infantele Spaniei, Don Carlo 1/, fiul Regelui Filip II2/ urma să se căsătorească cu Elisabeta de Valois 3/, fiica Regelui Franței, Henric II4/. Don Carlo, ajuns incognito la Fontainebleau, pentru a își întâlni logodnică, spionează vânătoarea regală la care ea participa
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din Anglia și a trimis Flotă Spaniolă (Grande Armada) să invadeze Anglia în timpul domniei Reginei Elisabeta a I-a Angliei. 3/ Elizabeta de Valois, 1545-68, Regina Spaniei, fiica Regelui Franței, Henric al II-lea. Preconizată a fi inițial măritata cu Infantele Spaniei, Don Carlo, ea să căsătorit în cele din urmă cu Regele Spaniei, Filip al II-lea. Legendă nefondată pe realitate a dragostei Elisabetei pentru Carlo este des întâlnită în literatura, în mod special în tragedia lui Schiller, Don Carlo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în regina. Carlo da frâu liber sentimentelor de iubire. Cand constată că o are în față pe Eboli, Carlo nu își poate ascunde dezamăgirea. Gestul nu-i scăpa lui Eboli care, profund jignita, jură să se răzbune pe amândoi, pe Infante și pe Regina. Rodrigo, care a fost martor la întreaga scenă, vrea să o ucidă pe Eboli, dar este oprit de Carlo. Rodrigo îi cere lui Carlo să-i înmâneze toate hârtiile compromițătoare care le are asupra lui și care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să-l pună la curent pe Carlo cu întâlnirea pe care Regina acceptase să o aibă cu acestă a doua zi dimineață, la Mănăstirea Sân Giusto(Io morrò, mă lieto în core,). Regele se prezintă pentru a-l elibera pe Infante și a-i înmâna sabia, dar acesta îngrozit îl respinge acuzându-l de uciderea lui Posa. Carlo îi dezvăluie adevărată rațiune a morții lui Rodrigo. Regele este obligat să recunoască că Rodrigo și-a sacrificat viața pentru Carlo și pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
care sunt incluse în cea de a noua simfonie a lui Beethoven. Prin Don Carlo Schiller a marcat o creștere a interesului sau pentru investigația istorică, desi personajul istoric întruchipat în piesa are puțin în comun cu personajul istoric real, Infantele Carlo, fiul lui Filip ÎI, un cocoșat de 14 ani, posibil să fi fost epileptic și instabil mental, cu înclinație spre violență. Este adevărat că el a fost pentru scurt timp logodit cu fiica de 13 ani 396 a regelui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
le-a arătat le bras d’honneur! Îți dai seama? Era să cadă teatrul! Noi ne știam deja de mulți ani, el începuse cu mine la Toulouse, în 1972, în Don Carlo. După atâția eroi burtoși, în sfârșit vedeam adevăratul Infante al Spaniei! Era frumos, glas strălucitor, cânta ca un zeu. Atunci l-am întrebat: "José, nu e un pic cam mult să te bagi în rolul ăsta păcătos?" " A, anul ăsta am debutat în nouă opere!" "Fii atent, că ești
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a maestrului care, cu pasiune, a pus în valoare talentul tinerilor pe care i-a îndrăgit și i-a stimulat profesional. Au urmat succesiv patru creații diferite ca factură orchestrală de Joseph Maurice Ravel (18751937), Rapsodie espagnole, Pavane pour une infante défunte, Alborada del gracioso și popularul Bolero. De reținut că la Conservatorul din Paris, George Enescu a fost coleg, pe lângă alte personalități ale vieții muzicale, și cu Maurice Ravel. După anii tinereții, petrecuți la studii, cei doi au devenit compozitori
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
fapte: - Tiparul manifestă deschidere mică, chiar foarte mică, față de împrumut (a primit doar câteva formații neologice romanice și latino-romanice: abate, (livr.) alca(l)de, (vice)comite, (vice)conte, crevete, custode, diriginte, doge, duce, fante, germene, (rar) grande "nobil spaniol", indice, infante, nasture, novice, pomete (folosit mai des ca plural: pomeți), (rar) pontifice, președinte, principe, rege), dar și acestea sunt intrate de mult în limbă. - Nu primește niciuna dintre formațiile interne recente (-ete, singurul sufix care produce substantive aparținând acestui tipar - tipul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
1954; L.N. Tolstoi, După bal, București, 1953; Thomas Mann, Mario și vrăjitorul, pref. Alfred Margul Sperber, București, [1955], Lotte la Weimar, București, 1964, Moartea la Veneția, pref. Eugen Schileru, București, 1965 (în colaborare cu Lazăr Iliescu); Friedrich Schiller, Don Carlos, infante de Spania, București, 1955; Jules Vallès, Jacques Vingtras, I-III, pref. Silvian Iosipescu, București, 1956; A. N. Ostrovski, Soare cu dinți, București, 1957; Al. Galici, Ne vom aduce aminte, București, 1957; H. Chr. Andersen, Povestiri, București, 1958, Lebedele, București, 1962
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
Cea de-a doua fusese perioada mea de profesorat într-o școală medie cu limbă de predare rusa și a durat aproape trei ani. Din această a doua jumătate nu m-am ales decât cu prietenia unui elev de excepție - Infantele - și, poate, într-un mod indirect - cu profesiunea vieții mele: cinematografia. CASTELE ÎN SPANIA Două perioade împletite într-un chip mai mult sau mai puțin fericit cu o facultate de predilecție, Filozofia, și cu trei prietenii fundamentale: Vally [Valentin Bălănescu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ajunge niciodată să pătrunzi natura complicată a lucrurilor, totul redevine simplu, și calm, și necesar... 17 octombrie 1949 Proiectul unei drame en goût espagnol mă bântuie, mai cu seamă după ce am văzut filmul Ruy Blas. Mă gândesc s-o intitulez Infanta... 19 octombrie 1949 Vis straniu... Se făcea că eu și Atti [Costescu] și câțiva alții ne aflam undeva, într-o vizită. Iar eu căutam cu disperare cărțile mele de joc, acelea ale lui Dan, și mi-era o teamă grozavă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ne amenință... Azi, starea aceasta s-a preschimbat într-un soi de impasibilitate și de indiferență... În schimb, după-amiază inspirația mă cuprinse și am scris dintr-o singură trăsătură de condei prima parte a celui de al treilea tablou din Infanta, care mă chinuise atât acum câteva zile. Mi se pare că tabloul a ieșit destul de bun. 18 octombrie 1952 Ieri, toată după-amiaza am lucrat la Montherlant, Service inutile - lectură cu voce tare și transcrierea extraselor alese. O trecere de timp
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fel încât totul să decurgă într-un ton glumeț și amuzant. Convorbirile mele cu Mihai au aerul unor confesiuni în sensul religios al cuvântului. Mă ușurează. 27 noiembrie 1952 Lunea trecută, când i-am povestit lui țumpi pasiunea mea pentru Infante, mi-a spus: „De ce n-am fost eu copilul acela?“ Drăguț. Pentru mine singura soluție este să planez deasupra, precum lebăda în nori. Câtă afectație! Cât zâmbet! Mi-e teamă să nu alunec în melodramă. Cred că lui Mihai am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mai e, ar trebui să se păstreze cel puțin inerția lui și să mă oblige să continui lucrurile ca și cum ar fi mereu prezent. S-ar evita astfel conștiința paralizatoare a căderii... Terminasem în sfârșit acea piesă en goût espagnol intitulată Infanta și o recopiasem pe curat într-o „ediție de lux“, făcându-i și câteva ilustrații „originale“... Bineînțeles, era scrisă în limba franceză. Urma acum s-o înfățișez „marelui public“: Giglio, Monseniorul, Navarra, dar mai cu seamă lui Mihai. Opera mea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
agresivitate împotriva întregului univers. Îl detestam până și pe Mihai, iar pe A.B., care urma să vină la mine în seara aceasta, aveam chef să-l dau pur și simplu pe ușă afară... 3 mai 1953 Zi petrecută alături de Infante. Asta m-a mai liniștit... Infantele a plecat, iar eu am rămas singur să mă ocup de pro gramul meu zilnic de lucru... Este o fericire că l-am alcătuit ieri, căci astăzi n-aș fi putut s-o fac
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
până și pe Mihai, iar pe A.B., care urma să vină la mine în seara aceasta, aveam chef să-l dau pur și simplu pe ușă afară... 3 mai 1953 Zi petrecută alături de Infante. Asta m-a mai liniștit... Infantele a plecat, iar eu am rămas singur să mă ocup de pro gramul meu zilnic de lucru... Este o fericire că l-am alcătuit ieri, căci astăzi n-aș fi putut s-o fac: orice inițiativă, orice dorință, orice voință
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cad din nou la fund și, de la înălțimea acestei căderi, îmi rămâne un gust amar și un simțământ de ură împotriva întregii lumi. Un nou episod dramatic se coace - mizantropie totală! Nu mai vreau să revăd pe nimeni, nici măcar pe Infante, și mă bucur că a plecat; pe Giglio și pe Florino n-aș fi putut să-i suport astăzi, mai cu seamă pe Giglio. Cât despre Monsenior, prezența lui m-ar obliga la analiză și la introspecție și nu-mi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la analiză și la introspecție și nu-mi arde deloc de așa ceva. Pe Mihai îl detest în clipa de față, cu toate că sunt conștient că aceasta nu e decât reversul afecțiunii; părinții mei mă enervează, iar pe toți ceilalți îi disprețuiesc... Infantele este singurul care nu mă contrariază în momentul de față, și totuși, ce bine că a plecat! La C. - persoana de la Ploiești - nu mă gândesc defel și e ca și cum n-ar fi. Rămâne ascuns undeva în cutia lui depărtată. Când
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
toate poate... Iar afară e un soare și o primăvară pe care mi le am dorit atât săptămâna trecută! 4 mai 1953 Prima baie în lac... Insolație. Florino a trecut pe la mine seara, într-o stare de descom punere totală: Infantele lui n-a venit nici sâmbătă, nici duminică. Opt ore de așteptare zadarnică și încă opt a doua zi. Profitând de aceste circumstanțe, mi-am manifestat și eu dispozițiile defetiste: ducă se la dracu’ toți și toate! Nu mai am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
În mare, situația mea se definea, e drept, printr-un termen cum ar fi „mi s-a tras clapa“. Dacă n-ar fi fost vorba decât de politețe, aș fi reacționat mai cu seamă față de această mică canalie de C. (Infantele de Navarra), căci el este cel care m-a frustrat cel mai mult din punct de vedere social: prin diferența de vârstă, de „calitate“, prin modul lipsit de eleganță cu care a făcut-o, prin faptul că el a fost
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dar de lene, de oboseală și de indiferență. Îmi regăsesc inima arzătoare și neliniștită, care este singurul lucru care îmi dă liniște și seninătate. În acest timp din urmă lucrul cel mai remarcabil a fost șederea Infantelui la mine, acest Infante atât de drag... Apoi - acea conversație cu Mihai în care a făcut analiza sănătății mele din toate punctele de vedere, analiză care m-a fascinat prin justețea ei, iar pe deasupra m-a și flatat... și, în sfârșit, această a doua
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
descrie: așa cum a fost, să rămână în amintirea oaspe ților! Singura mea bucurie, cea mai mare, a fost că fiecare și-a găsit bucuria lui, toată lumea a fost mulțumită, sau cel puțin așa sper. Am primit și o scrisoare de la Infante... O scrisoare care îmi e - cum să spun? - dovada sigură că nu m-am înșelat în privința acestui băiat și că, dintre sutele de colegi ai lui, am știut să-l aleg pe cel mai bun. Ce transformare în patru ani
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
iulie 1953 Oboseală morală; mici plictiseli care supără; nici o satis facție adevărată. Dificultăți. Teroarea unei mulțimi de mici lucrușoare de făcut, pentru care nu am nici o apetență. Simțământul opresiv al lucrurilor prost făcute și care apasă... și acest incident cu Infantele, care ține mai mult de melodramă, dar care dezvăluie răutatea omenească în toată plinătatea ei! În fața acestui fenomen am pur și simplu un sentiment de mirare dezagreabilă... Probleme de bani care nu stau în picioare, dar care te sâcâie. și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de a o fi făcut mă dezgustă... 24 iulie 1953 șocul! Este ziua în care renunț în chip conștient să mai tind spre fericire. 25 iulie 1953 Proces de intenții... Simțământul unui lucru grav... 28 iulie 1953 Nu mai există Infante în Aragón! Cele trei hagealâcuri După demiterea mea din funcția de profesor de istorie la școala Pedagogică Rusă, nu prea m-am mai văzut cu foștii mei elevi în afară de Infante, a cărui prietenie față de mine era îndeobște cunoscută... Dar și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Simțământul unui lucru grav... 28 iulie 1953 Nu mai există Infante în Aragón! Cele trei hagealâcuri După demiterea mea din funcția de profesor de istorie la școala Pedagogică Rusă, nu prea m-am mai văzut cu foștii mei elevi în afară de Infante, a cărui prietenie față de mine era îndeobște cunoscută... Dar și lui i se condiționase intrarea la Facultatea Maxim Gorki numai în cazul că ar fi rupt orice legătură cu mine. Așa că timp de patru ani, cât a fost student, nu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]