796 matches
-
chiar și la 65-70 de ani. Este poate un joc compensatoriu pentru deteriorările ce apar în sfera abilităților perceptive și a celor motrice, deteriorări ce se instalează în perioada de vârstă de 30-40 de ani. În continuare, vom degaja câteva inferențe și cu privire la configurația personalității adultului de vârstă medie. Și anume, dincolo de controversele încă active, cea mai frecventă opinie este aceea conform căreia vârsta adultă mijlocie nu generează modificări semnificative în sfera trăsăturilor de personalitate. Referitor la raportul intro/extraversiune, concluziile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Travers, 2002) vorbește și despre existența unei inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează inteligența la vârsta adultă medie este mult frământată, inferența care se impune este aceea că descifrarea riguroasă și pertinentă a ei reclamă cu fermitate elaborarea unor probe special destinate acestei vârste. Referitor la capacitatea de învățare și, mai ales, la ritmul acesteia, notabilitățile domeniului subscriu la constatarea că aceasta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
chiar și la 65-70 de ani. Este poate un joc compensatoriu pentru deteriorările ce apar în sfera abilităților perceptive și a celor motrice, deteriorări ce se instalează în perioada de vârstă de 30-40 de ani. În continuare, vom degaja câteva inferențe și cu privire la configurația personalității adultului de vârstă medie. Și anume, dincolo de controversele încă active, cea mai frecventă opinie este aceea conform căreia vârsta adultă mijlocie nu generează modificări semnificative în sfera trăsăturilor de personalitate. Referitor la raportul intro/extraversiune, concluziile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se combină cu imaginația. Frecvent, o intrigă imaginară se bazează pe o serie de fapte și evenimente a căror autenticitate nu poate fi contestată. Despre memoriile lui Chavagnac, lui d‘Artagnan, ale domnului de Bordeaux cercetătorii pot aduce în discuție inferența emoțiilor și a subiectivismului autorului. Nu același lucru îl pot spune despre memoriile lui Richelieu sau ale lui Ludovic al XIV-lea, a căror acuratețe a fost verificată prin compararea lor cu memoriile secretarilor lor. Fără îndoială, aceste lucrări sunt
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
partidului. Și nu numai asupra celor din PSD √ ci și asupra altora. Se urmărește destructurarea sistemului de partide, preluarea PNL într-o fuziune cu PD ("Cotidianul"). În al doilea tipar elipsa este completă. Conținutul componentului (y) poate fi recuperat prin inferență. Cât timp sistemul de valori europene - și nu numai cele culturale √ ci și altele - este pus permanent în discuție, contestat și chiar anulat printr-o politică deschisă și agresivă de izolare și de "ieșire din Europa", occidentalizarea, europenizarea noastră reală
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
sine stătătoare, majoritatea lucrărilor în domeniu adoptă următoarele faze tipice ale procedurii de modelare în logică fuzzy a controlului: - descrierea procesului; - alegerea variabilelor; - stabilirea mulțimilor fuzzy și a valorilor lingvistice asociate acestora; - întocmirea bazei de reguli; - stabilirea procedeelor de fuzificare, inferență, agregare și defuzificare; - eventual, descrierea mecanismelor de adaptare și a schemelor de învățare; - în final, sistemul de control fuzzy poate fi implementat sub formă cablată (hardware) în structuri dedicate sau sub formă de program (software). 4.1. Parametrii de fuzificare
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
mic med - mediu mar - mare fma - foarte mare - funcțiile de apartenență s-au ales de formă triunghiulară, uniform distribuite și simetrice, cu excepția celor de capăt (fmi și fma), așa cum ilustrează reprezentarea grafică din figura 4.1. 4.2. Parametrii de inferență Mecanismele de raționament din logica fuzzy emulează procesele de logică umană, prin urmare aceste mecanisme denotă caracteristici de inteligență artificială. Mai mult sau mai puțin inconștient, mecanismele umane de raționament utilizează reguli în stabilirea consecințelor pe baza premiselor. De exemplu
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
alte tipuri de cercetare, trebuie evitată capcana interpretărilor de tip cauzal: dacă două evenimente sau fenomene se asociază într-un anumit context, între ele se pot stabili și alte relații decît cele de tipul cauză-efect. -În cercetarea istorică, faptele și inferențele nu trebuie confundate. Un exemplu concludent poate fi interpretarea inadecvată a unui fapt educațional: un articol legislativ poate menționa că învățămîntul de zece ani este obligatoriu pentru toți copiii, dar acest fapt nu echivalează cu valorizarea de către societate a școlii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
precedente, prin elementul adverbial ci). Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe care le generează, ca urmare a utilizării sale într-un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
interviu în "Cotidianul", 23.VI.2008) (14) Cu o cultură diversă și modernă, dar și cu o istorie plină de culoare, India e un ținut al contrastelor unice ("Tv Mania", 30.VI.2008), unde adversativul evocă și corectează o virtuală inferență discursivă pripită, făcută în baza primei părți a enunțului, aflată în opoziție cu cea de a doua - corecția având loc prin asocierea (realizată de și) celor două fapte în aparent contrast. 5.2.2.2. Marcată comunicativ (pragmasemantic) este utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
sine stătătoare, majoritatea lucrărilor în domeniu adoptă următoarele faze tipice ale procedurii de modelare în logică fuzzy a controlului: - descrierea procesului; - alegerea variabilelor; - stabilirea mulțimilor fuzzy și a valorilor lingvistice asociate acestora; - întocmirea bazei de reguli; - stabilirea procedeelor de fuzificare, inferență, agregare și defuzificare; - eventual, descrierea mecanismelor de adaptare și a schemelor de învățare; - în final, sistemul de control fuzzy poate fi implementat sub formă cablată (hardware) în structuri dedicate sau sub formă de program (software). 4.1. Parametrii de fuzificare
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
mic med - mediu mar - mare fma - foarte mare - funcțiile de apartenență s-au ales de formă triunghiulară, uniform distribuite și simetrice, cu excepția celor de capăt (fmi și fma), așa cum ilustrează reprezentarea grafică din figura 4.1. 4.2. Parametrii de inferență Mecanismele de raționament din logica fuzzy emulează procesele de logică umană, prin urmare aceste mecanisme denotă caracteristici de inteligență artificială. Mai mult sau mai puțin inconștient, mecanismele umane de raționament utilizează reguli în stabilirea consecințelor pe baza premiselor. De exemplu
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
mai puțin fidel, intenția sa. Interpretarea enunțului devine astfel un proces creativ, de construcție, prin care interpretul, pe baza indicilor furnizați de emițător, deduce/inferează ceea ce acesta a vrut să spună (speaker’s meaning / vouloir dire). Acest proces rațional de inferență are un caracter non demonstrativ; concluzia rezultată nu se impune cu necesitate (nu este unică), ca În cazul operațiunilor logice, ci pare a fi cea mai probabilă, din mai multe posibile, În contextul În care se desfășoară procesul deductiv. În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
intențiilor<ref id=”124”>Wilson și Sperber 2003, p. 1: „...an essential feature of most human communication, both verbal and non-verbal, is the expression and recognition of intentions” referință </ref> , 3) interpretarea enunțurilor se realizează prin două metode: decodificare si inferență, 4) enunțurile creează În mod automat anumite așteptări care orientează interpretul spre „speaker’s meaning”. De la Fodor, din psihologia cognitivă, au preluat concepția modularistă conform căreia mintea / intelectul uman are o structură ce funcționează la doua niveluri: unul periferic, modular
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
direcție diferită de cele deja existente : prima ar consta În faptul că, În pofida introducerii de către Grice a modelului inferențial, modelul codului continuă să constituie baza explicării / descrierii comunicării verbale (mai mult decît atît, Însăși teoria lui Grice, esențialmente bazată pe inferență, a Încercat să fie interpretată prin prisma aceluiași model); a doua cauză pare să fi fost tendința celor care au acceptat modelul inferențial de a pune la baza explicării procesului interpretativ principii, maxime, legi, postulate care, În afară de faptul că nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Întemeiere argumentată, erau prea diverse și ofereau un mecanism complicat de descifrare a sensului unui enunț. Sperber și Wilson au construit teoria pertinenței pe baza, așa cum am precizat mai sus, a doua principii fundamentale preluate de la Grice și Fodor: 1) inferența joacă un rol crucial În comunicarea verbală, 2) intelectul uman este structurat pe module, acestea avînd roluri diferite În prelucrarea enunțului. Este evident că, pe aceste baze, teoria pragmatică a celor doi a intrat profund În zona psihologiei, a psihologiei
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mutuel) <ref id=”131”>Apud Sperber și Wilson 1989, p. 70 referință </ref>, format din toate ipotezele ce sunt manifeste la un moment dat, atât locutorului, cât și interlocutorului (adică ipotezele ce pot rezulta din percepție, din memorie, sau prin inferență). Așadar, despre acest context care condiționează reușita unui act de comunicare nu se mai poate spune că este alcătuit din ipoteze identice, comune celor doi actanți, ci din ipoteze ce pot fi percepute, accesate sau inferate În egală măsură de către
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de decodare; el implică, În mod necesar, procesele inferențiale; construirea unor ipoteze și procesarea lor, alegerea/selectarea formei propoziționale complete optim pertinente, a explicitării implică efectuarea unor demersuri raționale. Această concluzie vine să contrazică opinii anterioare teoriei pertinenței conform cărora inferența nu intervine decât după etapa de explicitare a enunțului. În termenii teoriei pertinenței, ipotezele privind dezambiguizarea „sunt construite prin decodare și evaluate prin inferență” . Un enunț este cu atât mai explicit (decodarea joacă un rol cu atât mai mare), cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
implică efectuarea unor demersuri raționale. Această concluzie vine să contrazică opinii anterioare teoriei pertinenței conform cărora inferența nu intervine decât după etapa de explicitare a enunțului. În termenii teoriei pertinenței, ipotezele privind dezambiguizarea „sunt construite prin decodare și evaluate prin inferență” . Un enunț este cu atât mai explicit (decodarea joacă un rol cu atât mai mare), cu cât implicarea contextului În construirea/interpretarea enunțului este mai mică (vezi ultimul exemplu); 2) construirea explicitării nu vizează - direct - descifrarea a ceea ce a intenționat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Această casă are stil.” Regula de noncontradicție: pentru ca o secvență discursivă să fie coerentă, trebuie ca dezvoltarea sa să nu introducă nici o propoziție care să contrazică un conținut exprimat sau presupus de un enunț anterior sau deductibil din acesta, prin inferență. În secvența: “Mătușa este văduvă. Soțul ei colecționează timbre”, “văduvă” presupune că soțul a murit, presupoziție contrazisă de cea a propoziției următoare, “soțul ei colecționează” (soțul trăiește). (cf. Moeschler și Reboul, 1999: 441- 442). 2.3. Consistența logică a discursului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de reguli, printre ele fiind menționată și regula de necontradicție, care cere ca dezvoltarea unei secvențe discursive să nu introducă nici un enunț a cărui conținut să contrazică un conținut exprimat, presupus de un enunț anterior sau deductibil din acesta prin inferență. Cu alte cuvinte, o secvență discursivă, pentru a fi bine formată, trebuie să fie noncontradictorie sau consistentă, consistența desemnând caracterul noncontradictoriu al unei secvențe discursive. Prin consistență, Roventa-Frumusani înțelege acea “compatibilitate a unei fraze cu frazele precedente, mai exact, faptul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
asumarea unei idei de către interlocutor, locutorul argumentează în favoarea acesteia punând în joc un edificiu mai mult sau mai puțin coerent de argumente (argumente bazate pe fapte, exemple, autoritate, analogie și altele) ce constituie conținutul, “materia” acestuia; și operații (operații logice: inferențe, raționamente, deducții, inducții, explicații, implicații, disjuncții, etc.; operații retorice: de ordine, de “ornare”, interogația retorică, etc.) ce reprezintă forma argumentării. Acest edificiu de argumente și operații fiind pus în slujba concluziei sau tezei a cărei asumare, de către interlocutor, are ca
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și puse în slujba tezei, ideii susținute dar și de dimensiunea primă - pur rațională sau cognafectivă - vizată în auditoriu. Convigerea, ca act argumentativ, pune în joc, în special, argumente bazate pe fapte, și exemple precum și o serie de operații logice (inferențe, raționamente, deducții, inducții, implicații, disjuncții), așadar mecanisme de ordinul raționalității și vizează în special dimensiunea rațională a interlocutorului. Ea tinde spre extrema raționalității: demonstrația cu idealul de deductibilitate, însă fiind sortită domeniului verosimilului și probabilului nu-și poate depăși condiția
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ilustrează o istorie cunoscută, există libertatea interpretării prin imaginare a întâmplărilor anterioare sau ulterioare ei. Kafalenos mai consideră că reacția interpretativă la imaginea unui copil îmbrăcat elegant și salutând un alt copil nu pleacă de la circumstanțe cunoscute, dar poate folosi inferențe: copilul așteaptă să plece la o întâlnire importantă sau salută un unchi care îl învață bunele maniere. Ea consideră, de asemenea, că interpretarea unei scene vizuale este, în mare măsură, un act decizional, pentru că există posibilitatea opțiunii interpretative pentru o
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
adesea scrise în alte scopuri decât acelea care fac obiectul cercetării. Coroborate cu alte informații, ele pot contribui ca surse de validare a datelor. Se pot colecta și documente contradictorii, care sugerează eventual alte teme. Practic, coroborarea informațiilor conduce la inferențe imediate, care se supun verificării ulterioare. Asistăm astfel la elaborarea graduală a generalizărilor și confruntarea lor cu ipoteza de start. Tehnicile de anchetă conduc, de regulă, la materiale pur verbale; de aici, necesitatea asocierii cu metoda observației, care comportă contactul
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]