784 matches
-
1) Continuitatea referențială este asigurată prin reluări ale elementelor introduse în memorie. Aceste reluări textuale sînt posibile datorită unor proprietăți ale limbii: pronominalizare, articulare, referențializare deictică cotextuală, coreferință lexicală, la care trebuie să adăugăm recuperările presupoziționale și alte reluări de inferențe despre care vom vorbi în 4.2. 1.1. Coreferință și anafore Coreferința este o relație de identitate referențială între două sau mai multe semne interpretabile semantic independent unul de celălalt (spre deosebire de un pronume, gol de sens fără referentul său
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este garantată prin aceeași anaforă pronominală fidelă în îl. T4 Trîntindu-l la pămînt pe AFIȘORUL AHILE, ei ÎL tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi ÎL azvîrliră. În schimb, pronumele ei, lipsit de referent textual, trebuie reconstruit prin inferență pe baza cunoștințelor enciclopedice privitoare la scenariul agresiunii. Acest ei capătă identitatea misterioasă a unui agent agresor colectiv neidentificat (în așteptarea unei anchete a poliției care va determina dacă este vorba de afișorii unui alt partid politic, de exemplu). În
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tip de cataforă ca pe o eroare de gestiune a progresiei informației narative 11. Aici este vorba de un aspect codat generic al construcției progresive a reprezentării discursive (Rd). Anafora definită este posibilă atunci cînd referentul poate fi identificat prin inferență. O unitate referențială prezentă în cotextul anterior poate permite dezvoltarea unei puneri în relație de tipul întreg-părți. De exemplu, în enunțul: "Am vizitat un apartament. Bucătăria și holul sînt foarte mici.", folosirea anaforei definite este posibilă prin asocierea enciclopedică: un
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu că TG este ziarul cel mai citit? Sloganul tranșează în sensul unui răspuns negativ (Nu întîmplător), dar nu spune absolut nimic despre motivele pentru care acest ziar este cel mai citit. Cititorul nu poate interpreta T44 decît recurgînd la inferențe, adică la extragerea propozițiilor implicite pe baza conținutului presupus și exprimat. Trebuie ca el să se angajeze într-un raționament sub forma unui silogism: mai întîi să admită o premisă majoră de tipul: Ziarul cel mai citit [A] este cel
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut propozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca argument cu funcția de a fundamenta sau întări o inferență, fie ca un contra-argument. În această categorie intră atît conectorii argumentativi și concesivi (dar, totuși, cu toate acestea, desigur, însă...), cît și conectorii explicativi și justificativi (căci, pentu că, deoarece, din moment ce, dacă atunci...), dacă ipotetic real și ficțional, cînd ipotetic
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Deoarece q [pentru a-și cîștiga libertatea]. Mișcarea inferențială pornește de la indicele-fapt observat (p) pentru a ajunge la cauză/motiv (q). Contextul pe care-l construiește enunțul [DACĂ p] aparține lumii noastre, o lume economică destul de problematică încît să genereze inferențe etice negative. Cum pot alpiniștii să renunțe la valorile lor și la gratuitatea fundamentală a acțiunii lor? Contextul e recunoscut doar pe moment [este adevărat că p sportivii se vînd] pentru a pune mai mult accent pe enunțarea cauzei/motivului
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
argumentativă a lui T62 poate fi explicată mai clar prin modelul de bază al secvenței argumentative. Enunțul [e2] respinge, pe baza datei [e4] pe care o enunță (P.arg 1), o teză anterioară (P.arg 0) semnalată în enunțul [e3]. Inferențele care se desprind din [e4] duc la concluzia dată încă de la început. Fie următorul embrion de secvență argumentativă: Schema 22 Așa cum se vede, macro-propoziția Parg.0 este ea însăși constituită din propoziții argumentative care alcătuiesc o perioadă pe care o
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
încă de la început. Fie următorul embrion de secvență argumentativă: Schema 22 Așa cum se vede, macro-propoziția Parg.0 este ea însăși constituită din propoziții argumentative care alcătuiesc o perioadă pe care o putem numi inserată. În absența unei consolidări explicite a inferențelor care duc de la [e3] la concluzia neexprimată (C) fapt dezvoltat, bănuim, în interviul însoțit de fotografie și legenda ei -, ne aflăm în prezența unei simple perioade ternare. 4.3. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> Deși acest text este
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunțător. A. Rabatel își încheie analiza prezentativelor printr-o observație care merge mult mai departe decît utilizările narative pe care le descrie: Prezentativele manifestă o forță argumentativă indirectă de temut, deoarece [...] ne (pe noi, cititorii) invită să împărtășim cu focalizatorul inferențe desprinse din observarea faptelor, asupra lumii evidențelor, despre care știm că nu sînt chiar atît de eficace decît atunci cînd sînt împărtășite, fără știrea noastră. (2001: 142) Obiectivul ultim al unei împărtășiri de credință fiind un scop de acțiune, explicația
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
formă interesantă de mediere prin percepția senzorială: "Privi poarta, [e7b] PARCĂ fără s-o înțeleagă". PARCĂ indică faptul că sursa de cunoaștere narativă nu a perceput și nu poate relata decît gesturi, că nu pătrunde în sinea personajului decît prin inferențe. Acumularea de verbe la perfect simplu înainte și după [e7b] întărește de altfel impresia de narațiune exterioară cu o foarte slabă sau chiar lipsă totală de asumare enunțiativă a enunțurilor (enunțare istorică exemplară). Vedem așadar cum întreaga povestire se caracterizată
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de atunci; gradul în care economiile au crescut sau au scăzut prin introducerea economiei de piață; și corupția la nivel guvernamental. Rezultatele arată că diferențele de context național afectează atitudinile, dar nu atît de mult încît să justifice extragerea de inferențe despre atitudinile indivizilor din datele macroeconomice și din rezultatele alegerilor. Indiferent de locul unde trăiesc oamenii, influențele de bază în procesul de învățare continuă sînt atitudinile politice și economice rezultate din experiența comună a comunismului și a transformării. Vor trece
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
din epoca de dinainte de 1945? Unii oameni de știință s-au gîndit la posibilitatea unei culturi dualiste, în care indivizii au sprijinit valorile comuniste în public, dar le-au respins în sfera privată. Argumentațiile s-au bazat mai ales pe inferențe extrase din comportament sau din ideologia oficială proclamată de instituțiile comuniste, iar nu pe sondaje științifice (cf. Brown, 1984; Brown și Gray, 1979; Jowitt, 1974; Tucker, 1971; Welch, 1987; White, 1979). Căderea regimurilor comuniste i-a forțat brusc pe indivizi
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
aici. Factorul "stare de bine" se referă la microeconomie: se presupune că indivizii care au o părere bună despre economie vor avea și vederi politice pozitive, iar cei care au o părere proastă vor avea vederi negative. Nu putem formula inferențe asupra circumstanțelor individuale din statisticile macroeconomice, pentru că nu toți vor beneficia atunci cînd econo-mia națională se îmbunătățește, după cum unii pot profita chiar atunci cînd ea este în criză. Nu putem să tragem concluzii cu privire la părerea indivizilor nici din datele oficiale
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
instituții naționale și aceleași condiții macroeconomice. Acest lucru ne ajută să evităm eroarea individualistă de a presupune că per-cepțiile unei persoane se formează într-un vacuum (Scheuch, 1966). Evităm de asemenea și greșeala ecologică de a presupune că putem face inferențe despre cum vor reacționa indivizii la schimbările politice, dintr-o cantitate redusă de date despre o țară anume. A susține că țările contează presupune că știm ce anume face o țară să fie unică. Însă multe elemente contextuale citate adesea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
cea mai mică influență dintre toți indicatorii contextuali analizați aici. Corelația dintre schimbarea în Pro-dusul Intern Brut și sprijinul pentru regimul actual este 0,14 și nu este nici măcar semnificativă statistic pentru respingerea alternativelor nedemocratice. Este un avertisment puternic împotriva inferențelor privind atitudinile politice doar pe baza datelor macroeconomice. Supremația legii afectează atît economia cît și sistemul politic, pentru că în condițiile în care legea nu reușește să-i descurajeze pe politicieni să-și sporească puterea, ei o vor folosi probabil și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
să fie valabilă, trebuie să răspundem la încă o întrebare implicită: cum putem trece de la informația dată p la concluzia c? Ce poate legitima trecerea de la mâinile fine ale marchizei la faptul că este sau nu plăcută? O regulă de inferență, un principiu general ("warrant" la Toulmin) sau "licență de inferare" (De Pater 1965: 95) ne permite evitarea obligativității de a introduce alte informații date și vine, într-un fel, să stabilească o legătură dintre informația dată și concluzie. În exemplul
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
evitarea obligativității de a introduce alte informații date și vine, într-un fel, să stabilească o legătură dintre informația dată și concluzie. În exemplul nostru, există un topos actualizat în enunțul (28) din primul capitol, care servește drept bază de inferență și vine să susțină trecerea de la informația dată la concluzie. (28) Bărbaților le plac femeile care au mâini fine. Avem astfel posibilitatea să descoperim mișcarea inferențială dintr-un raționament subiacent care are forma unui silogism, în care trecerea de la clasă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu ridică prea multe probleme. Bărbaților le plac femeile care au mâini fine (28) OR, Marchiza are mâini fine (29) DECI îmi place marchiza Informația dată, ce apare în (29), nu poate conduce la concluzia [Îmi place marchiza] decât prin intermediul inferenței, adică aplicării unei reguli de inferență susținută de raționamentul sau de garantul explicitat de către premisa majoră (28). Trebuie să adăugăm totuși că o Restricție (respingere sau excepție) este necesar să fie introdusă, modalizând trecerea de la informația dată la concluzie: inferențele
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
le plac femeile care au mâini fine (28) OR, Marchiza are mâini fine (29) DECI îmi place marchiza Informația dată, ce apare în (29), nu poate conduce la concluzia [Îmi place marchiza] decât prin intermediul inferenței, adică aplicării unei reguli de inferență susținută de raționamentul sau de garantul explicitat de către premisa majoră (28). Trebuie să adăugăm totuși că o Restricție (respingere sau excepție) este necesar să fie introdusă, modalizând trecerea de la informația dată la concluzie: inferențele pot fi cu siguranță susținute de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
inferenței, adică aplicării unei reguli de inferență susținută de raționamentul sau de garantul explicitat de către premisa majoră (28). Trebuie să adăugăm totuși că o Restricție (respingere sau excepție) este necesar să fie introdusă, modalizând trecerea de la informația dată la concluzie: inferențele pot fi cu siguranță susținute de un număr de justificări sau Suporturi ("Backing așa cum apare la Toulmin 1958: 103 și 105), dar este posibil ca, în anumite circumstanțe, să nu poată fi aplicate; întotdeauna trebuie să lăsăm loc pentru o
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de un număr de justificări sau Suporturi ("Backing așa cum apare la Toulmin 1958: 103 și 105), dar este posibil ca, în anumite circumstanțe, să nu poată fi aplicate; întotdeauna trebuie să lăsăm loc pentru o eventuală non-aplicare a regulilor de inferență sau chiar pentru o respingere 25. Cu alte cuvinte, chiar dacă informația dată-argument aduce cu sine PROBABILUL sau VEROSIMILUL (adverb modal al posibilității) concluzia este posibilă în cadrul unei restricții sau a unui contra-argument (NUMAI DACĂ). Pe scurt, schema de bază a
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de cele mai multe ori explicită, suportul este adeseori implicit, iar celelalte componente se situează între cei doi poli de implicitare sau explicitare. Schema mișcării argumentative este, de acum, următoarea: Propoziția p [marchiza are ------ REGULA ------ deci probabil ------>[îmi place marchiza] mâini fine] INFERENȚEI CONCLUZIE INFORMAȚIE deoarece nu și dacă GARANT RESTRICȚIE Bărbaților le plac doar dacă femeile care au SPECIFICAȚIE mâinile fine dat fiind că SUPORT Este foarte necesar acum să luăm în considerare doar caracterul probabil al aplicării regulii inferenței care conduce
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mâini fine] INFERENȚEI CONCLUZIE INFORMAȚIE deoarece nu și dacă GARANT RESTRICȚIE Bărbaților le plac doar dacă femeile care au SPECIFICAȚIE mâinile fine dat fiind că SUPORT Este foarte necesar acum să luăm în considerare doar caracterul probabil al aplicării regulii inferenței care conduce către o concluzie, pe de o parte, și de restricție, pe de altă parte, deoarece în enunțul (30) constatăm că, în cea de-a doua propoziție, introdusă prin conectorul DAR (aici concesiv), se subliniază tocmai inversarea concluziei la
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în enunțul (30) constatăm că, în cea de-a doua propoziție, introdusă prin conectorul DAR (aici concesiv), se subliniază tocmai inversarea concluziei la care ne-am fi așteptat. Avem de-a face cu o schemă concesivă clasică, în care regula inferenței este contrazisă. Faptul că putem înlocui DAR cu ȘI TOTUȘI [Marchiza are mâini fine ȘI TOTUȘI nu-mi place de ea] sau putem combina DAR cu TOTUȘI [Marchiza are mâini fine DAR TOTUȘI nu-mi place de ea] confirmă natura
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ȘI TOTUȘI nu-mi place de ea] sau putem combina DAR cu TOTUȘI [Marchiza are mâini fine DAR TOTUȘI nu-mi place de ea] confirmă natura concesivă a operației argumentative declanșate prin DAR. În acest caz, putem spune că regula inferenței care în general poate fi aplicatănu se aplică aici, din cauză că ar trebui să fie susținută printr-o formă de restricție: NUMAI DACĂ marchiza nu este prea proastă, pretențioasă, tânără/bătrână, conservatoare, incultă pentru mine. Ceea ce ar putea fi, canonic, reprezentat
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]