4,059 matches
-
specială, 8.01.2008). și mai puternică - și de aceea mai supărătoare prin repetare - e metafora jurnalistică infern (în cazul iernii, desigur - infernul alb), preferată, se pare, de presa locală: "Bulgaria în infernul alb" (Ziarul de Iași, 5.01.2008); "Infernul alb" (Evenimentul, 17.12.2007), "Zăpada - infernul Craiovei" (stirilocale.ro) etc. Din lexicul de bază al fenomenului, unii termeni sînt de neînlocuit: viscol, a ninge, ninsoare, fulg. Interesantă e mai ales alegerea din seriile de sinonime existente. Cuvintele troiene și
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
și de aceea mai supărătoare prin repetare - e metafora jurnalistică infern (în cazul iernii, desigur - infernul alb), preferată, se pare, de presa locală: "Bulgaria în infernul alb" (Ziarul de Iași, 5.01.2008); "Infernul alb" (Evenimentul, 17.12.2007), "Zăpada - infernul Craiovei" (stirilocale.ro) etc. Din lexicul de bază al fenomenului, unii termeni sînt de neînlocuit: viscol, a ninge, ninsoare, fulg. Interesantă e mai ales alegerea din seriile de sinonime existente. Cuvintele troiene și nămeți par aproape la fel de des folosite, adesea
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
Unde să-l mai caute?// L-a găsit sub trei grăunțe/ Mort de inaniție./ Și-acum pleacă să anunțe/ Cazul la poliție." Scrisori din provincia (aproape) microscopică. Că poezia nu-i decît poveste o arată călătoria cu Dante printr-un infern populat cu inamici de litere și cu iubite zărite de la distanță: "Apoi, cu ochii plini de visuri încă,/ M-am scuturat ca dup-o catastrofă/ și m-am trezit din nou pe-aceeași stîncă// Pe care mă găseam în prima
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
lecturilor rămînea descoperirea și "modularea (existenței) către expresia ei finală", a "vibrației proprii". "ŤVibrează și citește ce vreiť, ar fi putut suna îndemnul lui Cioran. Iar Noica nu avea să opună acestui îndemn decît rețeta dopajului cultural". "Suflețelul" izgonit în infernul intelectului de către Noica putea fi doar în acest mod reabilitat. "Meciul" pentru care înțeleptul cu bască își pregătise răbdător echipa de admiratori nu era al lor, ci al său, o ludică proiecție egotică: Cînd am înțeles asta era tîrziu. ŤVreau
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
hărtănească, hain cu herestrăul; ci-l hrăneau, hoțește, cu himera (sau halvița) hedonismului hârtiei, - hăul căreia hârșâitor, se holba halucinant, hipnotizându-l..." (p. 46). Plină de haz este Parabola presei în care, pentru a contracara lipsa de credință a oamenilor, Infernul și Paradisul își trimit pe pământ agenți de publicitate. Aceștia organizează reuniuni de "advertising extra-temporal", celestial și diabolical promotion, iar în final se hotărăsc să facă două cotidiene. Primul este cel al dracilor, cu paginile "negre ca învelitoarea radiografiilor de
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
Faunului. Regizorul s-a remarcat prin Blade II (2000), un film prost, dar eficace pentru iubitorii de horroruri tehnologice cu vampiri de ultima generație, - fiecare serie Blade aduce un model nou pe piață, mai performant -, Hellboy 1 - Eroul scăpat din infern (2004) și foarte recentul Hellboy 2 - The Golden Army (2007) amestec de fantastic, ezoteric, X-Man și multă maioneză, nu lipsit de oarecare șarm pentru că sunt pomeniți și Carpații noștri, unde nu se deschid porțile Orientului cum ne blagoslovea Henri Poincaré
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
foarte recentul Hellboy 2 - The Golden Army (2007) amestec de fantastic, ezoteric, X-Man și multă maioneză, nu lipsit de oarecare șarm pentru că sunt pomeniți și Carpații noștri, unde nu se deschid porțile Orientului cum ne blagoslovea Henri Poincaré, ci porțile Infernului. Noul film al lui Guillermo del Toro este cu totul altceva, semn că acesta a dobîndit maturitatea de a se desprinde de zona consumeristă și de a exploata o certă abilitate de a lucra cu efectele speciale. Labirintul lui Pan
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
ezoteric. Pe măsură ce ne apropiem de un deznodămînt, frontiera care separă cele două lumi devine din ce în ce mai difuză, mai slabă. Oroarea închisă în palatul subteran nu este mai mare decît ceea ce se află deasupra, așa cum unul din personajele lui Dino Buzzati descoperea infernul sub chipul propriului său oraș. Căpitanul prinde un membru al rezistenței și-l torturează, mama fetei moare în urma unei nașteri premature, înlăturînd leacul magic al copilului, doctorul Ferreiro, la rugămintea prizonierului îl ucide pentru a-i cruța chinul și este
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
a lui Gogol și la ce se referă cuvintele... "O scară, repede o scară". Dar eu le iau ca un motto. El mă obsedează și îl repet destul de des în scris. Este încercarea disperată a scriitorului de a ieși din infern cu o scară, cerând o scară să-i vină cât mai repede pentru a ieși la suprafață. Din toată literatura pe care am citit-o, propoziția aceasta înfrigurată constituie cel mai dramatic strigăt pe care îl ascult în sinea mea
Despre motto-uri, ca stil literar by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9866_a_11191]
-
Cărări aeriene). îl preferăm în secvențele în care, pe fondul percepției d-sale elementar-disociative, înscrie echilibrul fragil al contrastelor: "E alb/ Poate prea mult alb/ Și mă dor cumplit/ Muritoarele alburi.// De n-aș ști că sub voi/ Alburilor/ Zac infernuri pămîntene/ Aș fi/ Cum niciodată n-a fost/ Pe lume/ Omul" (Alb). Datorită energiei fruste pe care o pune în pagină, Ion Petrovai e moralmente cel mai "vechi" dintre poeții aci comentați. * Aparent o specie minoră, parodia e în realitate
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
de liceu în anul 1948, cînd Institutul Francez a fost închis de comuniști; notăm, de asemenea, articole semnate de Alexandru Zub, Mircea Carp, Claudia Florentina Dobre etc. Ne-a atras însă atenția un studiu al tînărului profesor Alin Mureșan asupra "infernului Pitești"; despre reeducarea prin tortură întreprinsă acolo, unde victima devenea la rîndul ei torționar, există deja o întreagă bibliografie, în care se detașează lucrările lui Virgil Ierunca, Costin Merișca, Doina Jelea etc. Ceea ce studiul de față aduce în plus este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
de tine știute// tot acest sex care le iese pe nas/ și pe față/ celor de azi/ n-ar mai fi fost// nici visele de mărire și bogăție fără rușine/ ale sicofanților/ nu ar mai fi pătruns în cercul/ sau infernul tău/ naive amândouă/ (sate înfrățite)" (p. 44). Dacă imaginarul poetic al lui Nicolae Prelipceanu este unul dominat de culori terne, acoperit de nori, mohorât, în care nu răzbate nici o rază de soare, la nivelul frazei se simte, ici colo, urma
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
o logică a înghețului. Totul se degradează în societatea românească, iar lumea literară este sufocată de lozincile goale ale oficialității. Ultima conferință a Uniunii Scriitorilor, cea din 1981, e simptomatică. Nu întâmplător, când poetul găsește o portiță de scăpare din infern, împreună cu ai săi, retează imediat legăturile cu regimul. Fără să se poată desprinde de el. Macularea lui Ion Caraion este în primul rând opera organelor (câteva nume, pe lângă cel al lui Eugen Barbu: cpt. Chirilă Scarlat, col. Gheorghe Crăciun, lt. col
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
cu reminiscențe biblice îndrăznețele ei comparații între furtună și stăvilare imaginare și ecluze sparte care ar fi inundat brusc grădinile și livezile din jurul farului de la Roca și mai încolo, ca și cum adâncile prăpastii, ca și cum lacurile subterane care aprovizionează arzătoarele ape ale infernului ar fi crescut inexplicabil ca să izbucnească din matricele naturale, cu izvoarele și vinele și obârșiile al căror debit s-a adăugat ploii ce cădea neîncetat. De multe ori, chiar și astăzi, în vis îmi apar imagini ale catastrofei. Mă trec
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
a utiliza în practicile erotice toate cele trei orificii ale sale). Orice s-ar zice, homosexualitatea joacă un rol considerabil în societățile moderne, deschizînd calea aventurii, a variației imprescriptibile a sexului intrat în imaginar, solicitînd "spațiile extazului dar și tenebrele infernului". Falocrația, feminismul, regimul avorturilor etc. sînt factori ce pun în chestiune "fatalitatea biologică a erosului", transferînd-o în cazuistică. Cu toate că s-a născut o enormă literatură în această direcție, apăsînd cînd pe latura instinctivă, crudă (de pildă Georges Bataille: Eros), cînd
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
pe taine ale eu-lui profund. Pereții aceștia le poartă și le duc mai departe, din poveste în poveste, pînă la varianta lui Purcărete despre Faust. Și mai departe. În fiecare desen mural al lui Helmut Sturmer, în fiecare fragment de infern desprins parcă din bîntuielile lui Bosch și înfățișat pe zidurile halei, în fiecare apariție stranie costumată și machiată de Lia Manțoc - ființe devitalizate multiplicate la infinit - în sunetele ce ar putea să vestească oricînd apocalipsa sau în muzicile-rugăciune aduse de
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
mai poate. Unde perversiunea nu are leac și limite, unde corul plăcerilor exultă în acute, în zboruri lascive, într-un spectacol al cărnii care se dă în o mie de feluri. De jur-împrejur, desenat pe pereți ca un comentariu non-verbal, Infernul. Chinul. Pedeapsa. Cine are, însă, timp de astfel de filosofii?... Mefisto pe tocuri, pervers ca movul-ciclamen tare din costumul său, este dirijorul acestui fabulos spectacol. O cortină roșie imensă, maiestoasă ascunde, în spatele catifelelor grele, alte taine. Și atrage privirea, stimulată
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
Iar viziunea lui Purcărete este sub semnul dominant al acestei actrițe remarcabile: Ofelia Popii, interpreta lui Mefisto. Al decorului lui Helmut Sturmer, tulburător, baroc, care poartă destinul lui Faust de la austeritate, pe fîșia îngustă, vie și verde, paradisiacă spre tărîmul infernului plăcerii, unde totul mai este posibil o dată. Și pentru ultima dată. Din lumea cenușie și devitalizată a bibliotecii lui Faust, uniformizată cromatic, scenografa Lia Manțoc aduce o culoare clară, negrul din fracul lui Mefisto, și, apoi, contrastul cromatic, movul intens
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
Privit de jos, din oraș, Parthenonul pare o întruchipare aproape morganatică. l Cele două lăcașe ale Galeriei naționale de artă din Washington: clădirea vestică în stil clasic, rectangular, și cea estică în stil ultramodern, octogonal. l Mă gîndeam atunci că Infernul lui Dante este un hibrid, o stîrpitură pe lîngă ceea ce se întîmpla pe magistrala care se deschidea ca două coapse fecunde către Milano. Gîgă l De la Aristotel încoace se știe că nu poți învăța pe altul nimic dacă mai întîi
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
pe taine ale eu-lui profund. Pereții aceștia le poartă și le duc mai departe, din poveste în poveste, pînă la varianta lui Purcărete despre Faust. Și mai departe. În fiecare desen mural al lui Helmut Sturmer, în fiecare fragment de infern desprins parcă din bîntuielile lui Bosch și înfățișat pe zidurile halei, în fiecare apariție stranie costumată și machiată de Lia Manțoc - ființe devitalizate multiplicate la infinit - în sunetele ce ar putea să vestească oricînd apocalipsa sau în muzicile-rugăciune aduse de
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
mai poate. Unde perversiunea nu are leac și limite, unde corul plăcerilor exultă în acute, în zboruri lascive, într-un spectacol al cărnii care se dă în o mie de feluri. De jur-împrejur, desenat pe pereți ca un comentariu non-verbal, Infernul. Chinul. Pedeapsa. Cine are, însă, timp de astfel de filosofii?... Mefisto pe tocuri, pervers ca movul-ciclamen tare din costumul său, este dirijorul acestui fabulos spectacol. O cortină roșie imensă, maiestoasă ascunde, în spatele catifelelor grele, alte taine. Și atrage privirea, stimulată
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
Iar viziunea lui Purcărete este sub semnul dominant al acestei actrițe remarcabile: Ofelia Popii, interpreta lui Mefisto. Al decorului lui Helmut Sturmer, tulburător, baroc, care poartă destinul lui Faust de la austeritate, pe fîșia îngustă, vie și verde, paradisiacă spre tărîmul infernului plăcerii, unde totul mai este posibil o dată. Și pentru ultima dată. Din lumea cenușie și devitalizată a bibliotecii lui Faust, uniformizată cromatic, scenografa Lia Manțoc aduce o culoare clară, negrul din fracul lui Mefisto, și, apoi, contrastul cromatic, movul intens
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
ceas în ceas / Mi-astîmpăr aspre, buzele-nsetate" (O vară). Evoluția lui Ioan Alexandru s-a produs în sensul exploatării unor simțăminte consacrate. Mai mult decît alți reprezentanți ai valului prim (selectat, instrumentalizat) al generației șaizeciste, cu excepția lui Ion Gheorghe, autorul Infernului discutabil ilustrează instinctiv mișcarea recuperatoare a spiritualității rurale,întoarcerea spre un trecut ocultat de nefastul "realism socialist".E o ofrandă dar și un soi de sacrificiu al poetului care-și subordonează puternicul impuls individualizant viziunii unei colectivități arhaice. Energia, dispoziția
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
cumnate, Panek Kati. Mă rog, fiecare actor este ireproșabil. Atît în tablourile mari, largi, în scene de grup savuroase, cît și în grupuri de doi, patru, șase. Gianni Schicchi...vi-l amintiți pomenit de Dante în "Divina comedie", la începutul Infernului, în Cîntul XXX? Se găsește pe cercul al optulea din Infern, dezbrăcat - doar s-a lepădat de hainele lui ca să-l "joace" pe mortul Buoso Donati - cu o atitudine războinică, trăgînd hulpav cu dinții din carnea altora, situați în lumile
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
tablourile mari, largi, în scene de grup savuroase, cît și în grupuri de doi, patru, șase. Gianni Schicchi...vi-l amintiți pomenit de Dante în "Divina comedie", la începutul Infernului, în Cîntul XXX? Se găsește pe cercul al optulea din Infern, dezbrăcat - doar s-a lepădat de hainele lui ca să-l "joace" pe mortul Buoso Donati - cu o atitudine războinică, trăgînd hulpav cu dinții din carnea altora, situați în lumile de dedesubt. Un personaj pitoresc, care a existat la Florența, pe la
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]