1,102 matches
-
Omul și societatea umană se supun, ca urmare, legilor fundamentale de existență a lumii și cosmosului. "... toate marile legi ale Universului sunt universale, fiind, așadar, valabile în aceeași măsură atât pentru planeta Pământ, cât și pentru om"46. Suntem o infimă parte a unui univers în expansiune, mai mult sau mai puțin conștientă de rolul său în această veșnică mișcare 47. Rămânem în continuare, deși am avansat mult pe drumul cunoașterii, măcinați de întrebări fundamentale: "Cine suntem?", "De unde venim?", "Încotro ne
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în care omul, participant la viața economică, își amintește că există în jurul său un reper sigur și etern - aurul. Despre revenirea sa ca monedă propriu-zisă sau ca etalon al monedei nu mai poate fi vorba, pentru că aurul există în cantități infim de mici pentru a mai putea asigura lichiditatea și stabilitatea unui sistem economic mondial uriaș, în plină expansiune. Ca să nu mai vorbim despre transformările pe care le-a suferit între timp banul, apariția de noi funcții și modul în care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în plan personal și confundă conceptul de fericire personală cu cel de fericire socială. În mod cert, răspunsurile sunt dictate până la urmă de starea de fericire/nefericire personală a fiecărui respondent, individ chestionat. Spunem aceasta deoarece poate exista un număr infim de oameni care să gândească și să răspundă dincolo de preocupările personale și prin raportarea la propriul "eu". Acest număr de oameni poate fi considerat infim și de neluat în calcul în judecățile prin tendința generală. Prin conceptul de fericire personală
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fericire/nefericire personală a fiecărui respondent, individ chestionat. Spunem aceasta deoarece poate exista un număr infim de oameni care să gândească și să răspundă dincolo de preocupările personale și prin raportarea la propriul "eu". Acest număr de oameni poate fi considerat infim și de neluat în calcul în judecățile prin tendința generală. Prin conceptul de fericire personală, vom înțelege starea de bine, confortul interior, de ordin durabil, care rezultă din interacțiunea pozitivă cu sine și cu lumea exterioară, în ansamblul său. Cum
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
al cărui nume ne făcea să ne gândim la cuarț și nu la orașul care ne era necunoscut... Aveam să merg de-a lungul oceanului timp de zece sau douăsprezece zile și să regăsesc orașul acela, din care o fărâmă infimă era rătăcită undeva în străfundul stepei rusești. 3 În septembrie, prin intermediul unui oarecare Alex Bond, aveau să-mi parvină primele vești din Saranza... Acest Mr. Bond era de fapt un om de afaceri rus, un reprezentant foarte caracteristic al generației
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cazul în care, pentru binele bolnavului, medicul este obligat să ascundă adevărul - familia bolnavului să fie avertizată. Exista o motivație, în afara intenției de a menaja bolnavul de efectele unui stres psihic dezastruos pentru evoluția bolii - constând în posibilitatea, fie ea infimă, a unor date eronate clinic sau de laborator sau a interpretării lor excesiv de defetist ca și de speranța multor medici în răspunsuri terapeutice neașteptate, aparent miraculoase. Nu omitem la acest subcapitol bolnavii care vor cu adevărat “să fie mințiți”, fiind
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ori cu energie mare cugetarea dezvoltată mai sus: "Numai spectatorului de tot incult îi va părea operă a naturei o operă a artei, și un astfel de spectator îi e scump și drag artistului, deși stă pe treapta cea mai infimă... Însă acela va [fi] numai până atuncea mulțumit până când artistul se coboară la el, neciodată nu se va înalța cu artistul adevărat când acesta își ia zborul împins de geniul său, pentru a îndeplini opera sa în tot coprinsul ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e plăcut, dar e și favorabil pentru intuirea vocei. Afară de-asta mai e în voce și un estrem care cu toate astea e sub cel mai aspru ton de țipăt. Tot așa și în scoborârea vocei e un ton infim (bas) la care te cobori oarecum pe scara tonurilor. Acest schimb, această suire și coborâre prin toate tonurile nu numai că va conserva vocea, ci va da și reprezintațiunei un farmec deosebit. Însă pe cântătorul de flaut trebuie să-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
transpune în acea liniște care-i e, drept spunând, neapărată la reprezentarea afectului, pentru ca să nu dea peste cap și să nu șteargă claritatea în espresiune. Precum observa Cicero în locul nostru, e [un] estrem în urcarea vocei, precum e un ton infim (tiefsten). Mai sus deja am dedus din o lege mai superioară cauza de ce vocea nu poate merge până la aceste estreme. Atât tonul infim cât și cel estrem de care e capabilă vocea umană nu trebuie să ni se prezinte ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în espresiune. Precum observa Cicero în locul nostru, e [un] estrem în urcarea vocei, precum e un ton infim (tiefsten). Mai sus deja am dedus din o lege mai superioară cauza de ce vocea nu poate merge până la aceste estreme. Atât tonul infim cât și cel estrem de care e capabilă vocea umană nu trebuie să ni se prezinte ca estreme, pentru că escită intuițiunea unei siluiri la care tonul a fost forțat, prin urmare deșteaptă icoana forțărei. Întru formarea înălțimei și profundității se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de la sine decât foarte puțin, căci în cazul de față limba a luat asupră-și întreaga acțiune a zugrăvirei. Va să zică nici aicea nu poate fi încă vorba despre o activitate artistică în sensul propriu al cuvântului. Pentru că limba pe această infimă treaptă n-a imitat decât sunete nearticulate, de-aceea nu-i permis nici vorbitorului ca să prea eleveze acest element simbolic; sau mai bine zugrăvitor, din ton, căci ne-ar transpune pe un stadiu din care noi, prin întreaga noastră dezvoltare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
creștere o poate realiza și chimistul în mod artificial, creșterea însă a celei mai simple celule organice, precum sânt bunăoară o samă [de] bureți și de alge mici cari colorează apa mlaștinilor, deși reprezintă un proces organic din cele mai infime, totuși implică în sine două activități deosebite: a agregațiunii și a prefacerii, pe care știința nu le poate reproduce deloc. Deși elementele vitalității se află cu de prisos în natură, numai plantele sânt înzestrate [cu] o putere de asimilare îndeajuns
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dobîndește o forță, îi aduce o valoare adăugată, de ordin rațional ori simbolic, dar nu creează prin mișcare. El joacă la margine, la suprafață, pe creasta valului. El încoronează ceea ce mișcă în profunzime, și profunzimea absolută i se va părea infimă sau derizorie. A influența înseamnă a te face să crezi, a te face să crezi înseamnă a-ți da motive pentru a trăi, și aceste motive sînt la început imagini-forță ale oamenilor și lucrurilor. Cuvintele pe care le aud sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cadou al lumii vegetale făcut speciei umane. În Egipt, valoarea simbolică a unui text era dată de raritatea suportului său. Pielea, mai costisitoare decît papirusul, la rîndul lui mai costisitor decît piatra și argila, era folosită pentru mesajele sacre. Cauză infimă, efect consistent, veți spune. Dar nu face să ne întoarcem la zeul Thot ca să evidențiem o atare disproporție. De ce nu mai vedem filme alb-negru? Deoarece imediat după al Doilea Război Mondial, o creștere a costurilor de exploatare din minele de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mică decât 240 l/min prin difuziune. Coeficientul mediu de filtrare este 6,67 ml/min/mmHg, sau raportat la masa tisulară 0,1 ml/min/mmHg/kg. Valoarea medie a filtrării reprezintă ~0,5 % din volumul plasmei, cu valori infime în creier și valori mari în ficat. Factorii presionali implicați în procesul de filtrare-reabsorbție Echilibrul Starling (tab. 10) descrie presiunile hidrostatice (h) și coloidosmotice (o) care se sumează algebric, determinând presiunea efectivă pentru filtrarea lichidului din plasma sanguină în interstițiu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în care evoluează natura, același în care crează noi forme, asociei, deveniri; dar el crede absolut sincer în reîncarnare, trăind exact așa cum o recomandă, printre rânduri, în cartea de față. O fi așa, o fi altfel în realitate? Finitul, chiar infimul cunoașterii noastre ne împiedică să dăm un răspuns; oferim însă, în corpus-ul cărții, câte argumente ne-au stat la îndemână. Oricum poate fi vorba de o poveste frumoasă și, mai ales, de una care dă satisfacție dorinței, chiar nemărturisite
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
politice (deși, în diferite partide, erau considerate ca un semn al democrației interne) au făcut obiectul unor numeroase critici. Astfel, li s-a reproșat că atribuie o influență exagerată unor comitete care, la urma urmei, nu reprezentau decât o fracțiune infimă a populației. Cert este că ele reduc considerabil impactul procedurilor electorale, canalizând voturile exprimate spre liste a căror ordine de prezentare a fost predeterminată (Putnam, 1976, pp. 53-55). Criteriile de selecție Criteriile de selecție variază în funcție de epoci și de culturi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
urmă. Deci și creștinismul dă înapoi. Și viceversa. încet-încet, imperceptibil, fără bruschețe, bineînțeles. Dar sigur. Cărturarii trăitori în această epocă nu pot să nu resimtă evoluția. Nu o știu neapărat cu claritate, pentru că sfârșitul unei lumi se percepe în trosnete infime, în microdeplasări, o întreagă tectonică a plăcilor mai lesne reparabilă de-abia după ce deriva continentelor s-a încheiat. Evident, creștinismul rămâne la putere, și chiar se mai manifestă cu brutalitate: asemeni atâtor Frați și Surori ai Spiritului Liber uciși de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
altceva decât să cauți în bibliotecă volumul în chestiune. Și totuși, chiar cu toate limitele sale, acest remediu al voinței educate și pus în calea durerii de vrerea noastră nu întârzie să provoace o micșorare a suferinței. Așadar, chiar și infimă, orice tentativă de a îngrădi negativitatea merită să fie experimentat. Cu timpul, odată cu agravarea crizelor, a durerilor și a intensităților Montaigne și-a mai nuanțat elogiul adus eroismului stoic. Așa cum e prezentat în cărți, acesta are cele mai bune efecte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Michel, 2001. Și, de aceeași factură, Bernard Gui, Manualul Inchizitorului, trad. G. Mollat, vol. I și II, Belles Lettres, 1964. Găsim în prima carte o definiție a ereziei - ea califică astfel tot ce se îndepărtează, chiar și într-o măsură infimă, de dogmă... Raoul Vaneigem a sintetizat Rezistența la creștinism. Ereziile de la origini până în secolul al XVIII-lea, Fayard, 1993, într-un, „Que sais-je?” intitulat Ereziile, PUF, 1994. Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă filosofia în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în tabăra filosofilor plăcerii și ai jubilării. Lucrările consacrate sofiștilor îl prezintă ca pe un gânditor auster, ascet, iar cea mai mare parte a glosatorilor reproduc aceste locuri comune. Și totuși... Totuși, comentatorii nu acordă decât puțin interes unei cantități - infime, desigur, dar reale - de informații prin raportare la care înnobilarea hedonistă nu pare o erezie manifestă... Una sau două anecdote sugestive, trei sau patru fragmente, câteva considerații detaliate, o reputație transmisă de doxografi. Cam puțin, desigur, dar destul pentru ca, în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cunoscute (situațiile deja luate în calcul, evaluate cantitativ și calitativ și ierarhizate). R. au două dimensiuni importante: 1. Probabilitatea de a se materializa. În managementul proiectelor și al programelor, evenimentului de r. i se asociază o probabilitate. Ea poate fi infimă (probabilitatea ca un cămin de bătrâni în construcție să fie dărâmat de o rachetă lansată accidental), medie (probabilitatea de a apărea un deficit de personal ca urmare a plecării unui membru al echipei dintr-o instituție de stat în sectorul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
adjective le-am înșirat aici, în această ordine, cu deplină chibzuială. Lectura acestei mari opere e delectabilă și stimulatoare. Fiecare subiect e tratat cu un scrupul exhaustiv, fără a omite nici o latură, nici un aspect, nici o nuanță, nici o cută cât de infimă. Migala aceasta nu numai că nu e deloc obositoare, dar e, din contră, infinit incitantă. Ținuta intelectuală, competența, sistemul de referințe sunt absolut exemplare. Lucrarea lui Marino nu e numai un fapt de cultură, așa cum s-a exprimat un critic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ar fi În activitatea respectivă, la cvasitotalitatea publicațiilor și, În acest sens, constituie felul nostru principal de relaționare cu scrisul. Nu putem Într-adevăr să uităm că până și un mare cititor nu are niciodată acces decât la o proporție infimă din cărțile existente. Și este deci În permanență constrâns, În afară de cazul În care Încetează definitiv orice conversație și orice scriere, să-și spună părerea În legătură cu cărți pe care nu le-a citit. Ducând această atitudine la extrem, am obține cazul
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
persoană disperată. De acest lucru trebuie ținut cont, deoarece starea de disperare afectează, se știe, În așa măsură judecata, Încât acțiunile persoanei În cauză devin extreme: astfel, disperatul poate miza totul pe o singură carte, agățându-se și de o infimă speranță, Întocmai ca Înecatul, care se prinde chiar și de un pai pentru a se salva.) Nu tăia creanga pe care stai. (Cel care renunță, de exemplu, la convingerile sale, adică la fundamentele sale psihologice, renunță, de fapt, la Însăși
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]